Steaua Roşie, septembrie 1975 (Anul 27, nr. 205-229)

1975-09-02 / nr. 205

VIAŢA DE PARTID CĂLĂUZĂ ÎN GÎNDIRE ŞI FAPTĂ Viaţa a demonstrat şi demon­strează că programul adoptat de plenara din noiembrie 1971 — programul educaţiei comuniste, cum a fost denumit — răspunde unor imperative sociale actuale şi de perspectivă. Sarcinile sta­bilite de plenară în domeniul activităţii politico-ideologice şi educative vizează înarmarea o­­mului cu o vastă cultură şi in­strucţie de specialitate, care să se caracterizeze totodată printr-o conştiinţă revoluţionară fermă, spirit de responsabilitate socială, o comportare morală de ţinută, guvernată de principiul eticii şi echităţii socialiste, cinste şi co­rectitudine exemplare, devota­ment nemărginit faţă de inte­resele poporului muncitor, faţă de cauza socialistă. Perioada ca­re a trecut de la adoptarea do­cumentelor amintite a marcat îmbunătăţiri simţitoare şi în acti­vitatea politico-ideologică şi cul­­tural-educativă a organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti din comuna Iernut. Forţa educativă a programului de educaţie comunistă s-a afir­mat în rîndul tuturor oamenilor muncii, contribuind la stimula­rea unui climat de efervescenţă politică, la întărirea spiritului revoluţionar, la afirmarea tot mai puternică a trăsăturilor îna­intate, la creşterea combativităţii împotriva unor mentalităţi re­trograde, în lumina documentelor Plena­rei din noiembrie 1971, orienta­rea şi organizarea activităţii po­litice, ideologice şi cultural-artis­­tice, cu un cuvînt a tuturor ac­ţiunilor educative întreprinse de organele şi organizaţiile de par­tid, de instituţiile de cultură au fost înţelese ca obiective legate de problematica reală din comu­nă , de natură economică, so­cială şi civică, legislativă etc. Ansamblul activităţilor politico­­educative din anul acesta, de pildă, a fost judicios divizat pe categorii de oameni, avîndu-se în vedere preocupările lor, nive­lul pregătirii profesionale şi cul­turale al acestora. Reţinem, de exemplu, că, prin acţiunile orga­nizate de organizaţiile de partid, U.T.C., de organizaţiile de masă şi obşteşti, majoritatea au vizat direct educaţia politico-ideo­logică a oamenilor muncii, ridicarea gradului lor de pre­gătire economică şi profe­sională. Un mare număr de acţiuni au fost şi sunt organizate pentru tineri, femei, privind o­­rientarea profesională a elevilor, cunoaşterea şi aplicarea legilor etc. Merită a fi subliniat faptul că majoritatea acţiunilor politice şi cultural-educative, mai ales cele care privesc cultivarea gîn­­dirii economice, a spiritului de etică şi echitate, se desfăşoară la locurile de muncă ale oamenilor, în întreprinderi şi instituţii, în C.A.P., ferme şi brigăzi de pro­ducţie, în aşezămintele de cultu­ră din satele comunei. Se cuvin menţionate unele procedee în ac­tivitatea politico-educativă care suscită interesul auditoriului: simpozioanele, expunerile, infor­mările politice curente, dezbate­rea unor documente de partid și de stat, urmate fie de filme, dia­­filme ori diapozitive, fie de pro­grame artistice. In consens cu documentele ple­narei din noiembrie 1971, impri­marea unui caracter permanent activităţii ideologico-educative, legarea ei de sarcinile economice şi sociale din fiecare localitate şi unitate economică au impus co­mitetului comunal de partid, fie­cărei organizaţii de bază să per­fecţioneze organizarea muncii politice de masă. Prin ce se evi­denţiază aceasta? Pe de o parte, în raport de cerinţele economice şi sociale dintr-o unitate econo­mică sau alta, dintr-un sat sau altul, s-au format colective de lectori şi propagandişti care răs­pund direct de organizarea şi desfăşurarea acţiunilor politice şi cultural-educative. Pe de altă parte, conducătorii de întreprin­deri şi instituţii, din C.A.P., fer­me şi brigăzi, cei ai organizaţii­lor de masă şi obşteşti organizea­ză şi conduc direct munca poli­tică de masă, participă perma­nent la toate acţiunile ce se în­treprind pentru educarea oame­nilor muncii în spiritul eticii şi echităţii socialiste. Din cele relatate mai sus se poate spune că, în ansamblu, ac­tivitatea politico-ideologică şi cultural-educativă în comuna Ier­nut s-a călăuzit după documen­tele plenarei din noiembrie 1971, varietatea şi calitatea acţiunilor întreprinse au avut şi au pute­rea de convingere în rîndul ma­selor. Trebuie menţionat însă că, în ultima vreme, o latură a muncii politico-educative a fost într-o măsură neglijată. Este vor­ba de educaţia ateist-ştiinţifică a maselor, de acţiunile sporadice ce se întreprind în acest dome­niu şi care nu au forţa de con­vingere şi de combatere a con­cepţiilor mistice. C. CROITORU SFÎRŞIT DE SEZON LA BAZA DE AGREMENT „MUREŞUL“ Acţiuni ale tinerilor chimişti mureşeni La Combinatul de îngrăşămin­te chimice din Tg.-Mureş lucrea­ză mulţi tineri. Ii întîlneşti pre­tutindeni, în toate secţiile. Ei reprezintă circa 40 la sută din întregul colectiv. Avem o orga­nizaţie de tineret cu rezultate apreciabile, atît în activitatea productivă, cît şi în cea de U.T.C. Periodic, comitetul U.T.C. organizează diverse acţiuni, care mobilizează marea majoritate a tinerilor noştri, şi al căror scop este formarea unei atitudini res­ponsabile în munca şi viaţa ute­­ciştilor. Au fost iniţiate o serie de concursuri cu tematică poli­tică şi profesională. Urmare a muncii de pregătire politico-edu­cativă, uteciştii combinatului s-au situat la concursul cu te­m­a: „Directivele Congresului al XI-Iea al P.C.R.“ printre frun­taşii municipiului. Locul III ob­ţinut la faza pe întreprinderi şi locurile I—II la cea pe munici­piu vorbesc despre seriozitatea dovedită într-o astfel de con­fruntare­­tinerească. De aceleaşi gînduri serioase dau dovadă ute­ciştii şi la concursurile cu carac­ter profesional „Cel mai bun strungar“, „Cine cunoaşte pro­tecţia muncii cî­şligă", „Cel mai bun dintre cei patru pe post". Câştigătorii, de pe chipurile că­rora puteai desprinde bucuria învingătorului merituos, sunt cei mai buni din cei buni. Şi dacă-i supunem cunoştinţei publice, o facem cu plăcere. Fülöp Iosif, Vasile Toma, Alexandru Nicoară, Vasile Muica, Iacob Pintea şi Ioan Butiulcă. Asemenea lor sînt şi tinerii din secţiile azotat III şi amoniac III, care prin activi­tatea lor de zi cu zi, contribuie la creşterea productivităţii mun­cii, la îndeplinirea sarcinilor de producţie. Şi pe tărîmul muncii patriotice tinerii au depus o activitate sub­stanţială. Cele peste 200 de tone de deşeuri metalice recuperate re­prezintă mai mult de jumătate din cantitatea pe care ne-am an­gajat să o redăm cuptoarelor de oţel ale ţării. ... Buchetul acesta de acţiuni, faptele şi rezultatele noastre pre­zente şi viitoare le dedicăm a­­propiatului eveniment al tinere­tului, Congresul al X-lea al U.T.C. IOAN IACOB operator chimist ATITUDININEÎNŢELEGERI mici, RĂFUIELI MARI ?! Recunoaştem, ne-a fost destul de greu să ne decidem să aşter­­nem pe hîrtie aceste rînduri. Da­că am hotărît să relatăm situa­ţia, am făcut-o după chibzuinţă şi repetate documentări, consi­­derînd presa o tribună de expri­mare deschisă a opiniilor. Ne-a venit cu atît mai greu, cu cît este vorba de lumea medicilor, de imperiul halatelor albe, acolo unde, de la exercitarea profesiei, la relaţiile dintre slujitorii lui Esculap, căci la ele ne vom re­feri, totul ar trebui să fie ima­culat. Dar să fim mai expliciţi. La redacţie a sosit o sesizare sem­nată de Nicolae Marin, medic primar epidemiolog, şeful Labo­ratorului epidemiologie din Si­ghişoara. Pe două pagini scrise la maşină ne relata,­­detaliat, că a fost victima unui abuz. Se a­­duc dovezi, se numesc martori, ni se relatează situaţii. Aşadar, succint, să rezumăm. Medicul N. M. ne aduce la cunoştinţă că nu a beneficiat de gratificaţie pe anul 1974, pe motivul că a ab­sentat de la o acţiune organizată. Alături de un certificat medical, din care reiese că, oarecum, acci­dentat fiind, lipsa lui s-ar motiva într-un fel, enumeră cîteva din rezultatele obţinute, aminteşte că foaia de caracterizare a activită­ţii tuturor colaboratorilor poartă calificativul ,,foarte bine“, a dîn­­sului doar „bine“, iar alţii care au absentat, de la aceeaşi acţiu­ne, au beneficiat de gratificaţie, încheie, întrebîndu-ne: „ . .. este normal ca pentru o absenţă — şi aceasta încă motivată — să nu se ţină seama de toată munca mea profesională şi de rezulta­tele acestei munci pe un an în­treg?“ (Nicolae Marin). „Relaţiile noastre? Sînt aceleaşi. Adică, la bine bine, la rău rău! Este un bun profesionist, îşi umbreşte însă calităţile profesionale prin păcate personale. Exemplul şe­fului ar trebui să fie exemplu. Noi am judecat omul în totali­tatea manifestărilor lui“. (Petre Sasu, medic primar, Spitalul mu­nicipal Sighişoara). Curios! Cei doi specialişti, medici pricepuţi, aflaţi acum ca doi adversari, faţă în faţă, au fost colegi de facul­tate şi de an. Se aduc acuzaţii reciproce cu nemiluita. Pe alo­curi tonul devine vecin cu jigni­rea, discuţia este croşetată cu expresii cam dure. Referindu-ne la ceea ce ne-a adus la Sighi­şoara, la sesizare şi conţinutul ei, răspunsurile evazive, bâiguite, in­complete uneori, dau prilej la interpretări. Se recunoaşte că procesul verbal a fost scris „tele­grafic“ (problemă neesenţială), mă rog, „o chestiune de formă, fondul e principal“. Totuşi, me­dicul N. M. a fost nedreptăţit. Justificările aduse, puerile pe alocuri, dovedesc că ceva-i pu­tred în relaţiile dintre ei. Care a fost motivul de bază, în ce lege se încadrează, s-a discutat situa­ţia în comitetul oamenilor mun­cii? Intenţii puţin realizate. Nici precedentele nu-s excluse. Avem suficiente dovezi pentru a ne face o părere. Cu vreo 4—5 ani în urăr, în spital a fost un con­trol. Au fost recoltate probe. To­tul a fost bine, exceptînd, se pa­re, un ac de seringă nesterilizat. A fost amendat tovarăşul direc­tor cu 1.000 de lei. Măsura să fi fost mărul discordiei? Cert e că de pe atunci, relaţiile dintre ei cunosc o deteriorare, învinuirile reciproce sunt manifeste. Apelul la conciliere este zadarnic. Con­fruntarea bărbătească, directă, în domeniul profesional, în spiritul cumpănirii adevărului, puterea de a-l recunoaşte, acţionarea nu prin dedesubturi, ci prin măsuri drepte au fost abandonate. Me­moria oamenilor, derularea fapte­lor sunt suficiente. Am dedus, şi nu-i o simplă impresie, că une­ori s-a acţionat sub zodia unui capriciu. Atitudinea improprie u­­nei cooperări şi colaborări, aş­teptate şi dealtfel fireşti, între specialişti, lipsa de curaj a celor care cunoşteau situaţia, zgîrcenia cu care au lăudat şi dărnicia cu care au „bombardat“, spun cite ceva unui spirit dispus să cum­pănească imparţial. Suita „cauze­lor“ obiective, în virtutea cărora s-a acţionat, situaţiile aduse în sprijinul unor deducţii, dezvăluie intenţiile. Oricum, intimidarea, indiferent prin ce mijloace, libe­rul arbitru, răfuielile de culise, plătirea unor poliţe, sub parava­nul obiectivităţii, sînt improprii eticii noastre socialiste. Alăturîn­­du-ne opiniei despre N. M., „bă­iat bun, dar.. . cu lipsuri“, păre­rea noastră, pur personală, este că aici, de fapt, s-a greşit de două ori. Discuţiile cu tovarăşii din co­mitetul municipal de partid, cu oamenii — colegi de breaslă —, exprimă aceeaşi părere. Motivul amintit nu rămîne în picioare. S-a făcut o greşeală. Evident, ea trebuie îndreptată. Poate, rămîne de văzut, aici, pe undeva, suferă și disciplina. lazAr­­Adam­u • STEAUA ROSIE PAGINA 3 ŞTIRI CULTURALE DIN TÎRNAVENI Sîmbătă, artiştii amatori din Tîrnăveni au prezentat, la Casa de cultură din localitate, specta­colul de muzică populară „Pen­tru ţara mea frumoasă“, iar du­minică, Teatrul de stat din Tur­da a susţinut spectacolul „Tache, Ianche şi Cadîr“. Ambele specta­cole s-au bucurat de succes. Săptămîna trecută s-a deschis, în holul Casei de cultură din Tîrnăveni, o expoziţie de pliante cu tema „Obiectivele fundamen­tale ale celui de-al XI-lea Con­gres al partidului“. Expoziţia va fi deschisă pînă la 15 septembrie. •­ La Casa de cultură din Tîrnă­veni a avut loc, în faţa tinerilor din localitate, expunerea „Pro­cese ale tinerilor comunişti, lup­tători antifascişti — Constantin David şi Ocsko Tereza", susţinu­tă de prof. Gheorghe Nan. ★ MICA PUBLICITATE VÎND I.M.S. în stare bună, cu motor de rezervă. Informaţii: str. Ion Roman nr. 1/d, Tg.-Mureş. (3.038) AM PIERDUT carnetul stu­denţesc anul III, medicină gene­rală, eliberat de Institutul de medicină şi farmacie din Tg.-Mu­reş, pe numele Székely Alexan­dru. Il declar nul. (3.044) PIERDUT legitimaţia de servi­ciu eliberată de „Textila-Mureş“, pe numele Macarie Floarea. O declar nulă. (3.032) Mulţumim şi pe această cale tu­turor acelora care au participat şi au fost alături de noi la pier­derea scumpului nostru Brejan Alexandru. FAMILIA Mulţumim şi pe această cale tuturor celor care au depus flori şi au participat la înmormînta­­rea scumpei noastre soţie, mamă, bunică, soră, cumnată şi mătuşă, Nichi Silvia. Neştearsa îi va rămîne aminti­rea iar pentru noi cernite inimile. FAMILIA (2­ 978) Nemîngîiaţi, soţie, fiice, gineri, nepoţi şi strănepoată, cu aceeaşi adîncă durere anunţăm împlinirea la 1 septembrie 1975 a unui an de cînd scumpul nostru CHIO­­REANU NICOLAE ne-a părăsit pentru totdeauna. ÎNDURERATA FAMILIE Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpu­lui nostru soţ, tată, bunic şi rudă, BLOJ MIHAIL în vîrstă de 67 ani. Inmormintarea va avea loc astăzi, 2 septembrie 1975, ora 14:00, în localitatea Dedrad, judeţul Mureş. FAMILIA ÎNDOLIATA Cu nemărginită durere a­­nunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a scum­pului nostru soţ, tată, bunic, rudă şi prieten LUNG TIVADAR-TIBERIU în vîrstă de 61 de ani înmormîntarea are loc as-­­ tăzi, 2 septembrie, ora 16:00,­­ în cimitirul ortodox din Re­­­­ghin. FAMILIA ÎNDOLIATĂ i Cu inima îndurerată, anun­ţăm că iubita noastră soţie, mamă, soră, rudă CORDOŞ IULIAN­A, născută Barabás Iuliana, in vîrstă de 47 de ani, la data de 31 august 1975 a încetat din viaţă. înhumarea va avea loc la data de 3 septembrie a.c., ora 17,00, de la capela cimitirului reformat. FAMILIA ÎNDOLIATA

Next