Steaua Roşie, septembrie 1975 (Anul 27, nr. 205-229)
1975-09-02 / nr. 205
VIAŢA DE PARTID CĂLĂUZĂ ÎN GÎNDIRE ŞI FAPTĂ Viaţa a demonstrat şi demonstrează că programul adoptat de plenara din noiembrie 1971 — programul educaţiei comuniste, cum a fost denumit — răspunde unor imperative sociale actuale şi de perspectivă. Sarcinile stabilite de plenară în domeniul activităţii politico-ideologice şi educative vizează înarmarea omului cu o vastă cultură şi instrucţie de specialitate, care să se caracterizeze totodată printr-o conştiinţă revoluţionară fermă, spirit de responsabilitate socială, o comportare morală de ţinută, guvernată de principiul eticii şi echităţii socialiste, cinste şi corectitudine exemplare, devotament nemărginit faţă de interesele poporului muncitor, faţă de cauza socialistă. Perioada care a trecut de la adoptarea documentelor amintite a marcat îmbunătăţiri simţitoare şi în activitatea politico-ideologică şi cultural-educativă a organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti din comuna Iernut. Forţa educativă a programului de educaţie comunistă s-a afirmat în rîndul tuturor oamenilor muncii, contribuind la stimularea unui climat de efervescenţă politică, la întărirea spiritului revoluţionar, la afirmarea tot mai puternică a trăsăturilor înaintate, la creşterea combativităţii împotriva unor mentalităţi retrograde, în lumina documentelor Plenarei din noiembrie 1971, orientarea şi organizarea activităţii politice, ideologice şi cultural-artistice, cu un cuvînt a tuturor acţiunilor educative întreprinse de organele şi organizaţiile de partid, de instituţiile de cultură au fost înţelese ca obiective legate de problematica reală din comună , de natură economică, socială şi civică, legislativă etc. Ansamblul activităţilor politicoeducative din anul acesta, de pildă, a fost judicios divizat pe categorii de oameni, avîndu-se în vedere preocupările lor, nivelul pregătirii profesionale şi culturale al acestora. Reţinem, de exemplu, că, prin acţiunile organizate de organizaţiile de partid, U.T.C., de organizaţiile de masă şi obşteşti, majoritatea au vizat direct educaţia politico-ideologică a oamenilor muncii, ridicarea gradului lor de pregătire economică şi profesională. Un mare număr de acţiuni au fost şi sunt organizate pentru tineri, femei, privind orientarea profesională a elevilor, cunoaşterea şi aplicarea legilor etc. Merită a fi subliniat faptul că majoritatea acţiunilor politice şi cultural-educative, mai ales cele care privesc cultivarea gîndirii economice, a spiritului de etică şi echitate, se desfăşoară la locurile de muncă ale oamenilor, în întreprinderi şi instituţii, în C.A.P., ferme şi brigăzi de producţie, în aşezămintele de cultură din satele comunei. Se cuvin menţionate unele procedee în activitatea politico-educativă care suscită interesul auditoriului: simpozioanele, expunerile, informările politice curente, dezbaterea unor documente de partid și de stat, urmate fie de filme, diafilme ori diapozitive, fie de programe artistice. In consens cu documentele plenarei din noiembrie 1971, imprimarea unui caracter permanent activităţii ideologico-educative, legarea ei de sarcinile economice şi sociale din fiecare localitate şi unitate economică au impus comitetului comunal de partid, fiecărei organizaţii de bază să perfecţioneze organizarea muncii politice de masă. Prin ce se evidenţiază aceasta? Pe de o parte, în raport de cerinţele economice şi sociale dintr-o unitate economică sau alta, dintr-un sat sau altul, s-au format colective de lectori şi propagandişti care răspund direct de organizarea şi desfăşurarea acţiunilor politice şi cultural-educative. Pe de altă parte, conducătorii de întreprinderi şi instituţii, din C.A.P., ferme şi brigăzi, cei ai organizaţiilor de masă şi obşteşti organizează şi conduc direct munca politică de masă, participă permanent la toate acţiunile ce se întreprind pentru educarea oamenilor muncii în spiritul eticii şi echităţii socialiste. Din cele relatate mai sus se poate spune că, în ansamblu, activitatea politico-ideologică şi cultural-educativă în comuna Iernut s-a călăuzit după documentele plenarei din noiembrie 1971, varietatea şi calitatea acţiunilor întreprinse au avut şi au puterea de convingere în rîndul maselor. Trebuie menţionat însă că, în ultima vreme, o latură a muncii politico-educative a fost într-o măsură neglijată. Este vorba de educaţia ateist-ştiinţifică a maselor, de acţiunile sporadice ce se întreprind în acest domeniu şi care nu au forţa de convingere şi de combatere a concepţiilor mistice. C. CROITORU SFÎRŞIT DE SEZON LA BAZA DE AGREMENT „MUREŞUL“ Acţiuni ale tinerilor chimişti mureşeni La Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tg.-Mureş lucrează mulţi tineri. Ii întîlneşti pretutindeni, în toate secţiile. Ei reprezintă circa 40 la sută din întregul colectiv. Avem o organizaţie de tineret cu rezultate apreciabile, atît în activitatea productivă, cît şi în cea de U.T.C. Periodic, comitetul U.T.C. organizează diverse acţiuni, care mobilizează marea majoritate a tinerilor noştri, şi al căror scop este formarea unei atitudini responsabile în munca şi viaţa uteciştilor. Au fost iniţiate o serie de concursuri cu tematică politică şi profesională. Urmare a muncii de pregătire politico-educativă, uteciştii combinatului s-au situat la concursul cu tema: „Directivele Congresului al XI-Iea al P.C.R.“ printre fruntaşii municipiului. Locul III obţinut la faza pe întreprinderi şi locurile I—II la cea pe municipiu vorbesc despre seriozitatea dovedită într-o astfel de confruntaretinerească. De aceleaşi gînduri serioase dau dovadă uteciştii şi la concursurile cu caracter profesional „Cel mai bun strungar“, „Cine cunoaşte protecţia muncii cîşligă", „Cel mai bun dintre cei patru pe post". Câştigătorii, de pe chipurile cărora puteai desprinde bucuria învingătorului merituos, sunt cei mai buni din cei buni. Şi dacă-i supunem cunoştinţei publice, o facem cu plăcere. Fülöp Iosif, Vasile Toma, Alexandru Nicoară, Vasile Muica, Iacob Pintea şi Ioan Butiulcă. Asemenea lor sînt şi tinerii din secţiile azotat III şi amoniac III, care prin activitatea lor de zi cu zi, contribuie la creşterea productivităţii muncii, la îndeplinirea sarcinilor de producţie. Şi pe tărîmul muncii patriotice tinerii au depus o activitate substanţială. Cele peste 200 de tone de deşeuri metalice recuperate reprezintă mai mult de jumătate din cantitatea pe care ne-am angajat să o redăm cuptoarelor de oţel ale ţării. ... Buchetul acesta de acţiuni, faptele şi rezultatele noastre prezente şi viitoare le dedicăm apropiatului eveniment al tineretului, Congresul al X-lea al U.T.C. IOAN IACOB operator chimist ATITUDININEÎNŢELEGERI mici, RĂFUIELI MARI ?! Recunoaştem, ne-a fost destul de greu să ne decidem să aşternem pe hîrtie aceste rînduri. Dacă am hotărît să relatăm situaţia, am făcut-o după chibzuinţă şi repetate documentări, considerînd presa o tribună de exprimare deschisă a opiniilor. Ne-a venit cu atît mai greu, cu cît este vorba de lumea medicilor, de imperiul halatelor albe, acolo unde, de la exercitarea profesiei, la relaţiile dintre slujitorii lui Esculap, căci la ele ne vom referi, totul ar trebui să fie imaculat. Dar să fim mai expliciţi. La redacţie a sosit o sesizare semnată de Nicolae Marin, medic primar epidemiolog, şeful Laboratorului epidemiologie din Sighişoara. Pe două pagini scrise la maşină ne relata,detaliat, că a fost victima unui abuz. Se aduc dovezi, se numesc martori, ni se relatează situaţii. Aşadar, succint, să rezumăm. Medicul N. M. ne aduce la cunoştinţă că nu a beneficiat de gratificaţie pe anul 1974, pe motivul că a absentat de la o acţiune organizată. Alături de un certificat medical, din care reiese că, oarecum, accidentat fiind, lipsa lui s-ar motiva într-un fel, enumeră cîteva din rezultatele obţinute, aminteşte că foaia de caracterizare a activităţii tuturor colaboratorilor poartă calificativul ,,foarte bine“, a dînsului doar „bine“, iar alţii care au absentat, de la aceeaşi acţiune, au beneficiat de gratificaţie, încheie, întrebîndu-ne: „ . .. este normal ca pentru o absenţă — şi aceasta încă motivată — să nu se ţină seama de toată munca mea profesională şi de rezultatele acestei munci pe un an întreg?“ (Nicolae Marin). „Relaţiile noastre? Sînt aceleaşi. Adică, la bine bine, la rău rău! Este un bun profesionist, îşi umbreşte însă calităţile profesionale prin păcate personale. Exemplul şefului ar trebui să fie exemplu. Noi am judecat omul în totalitatea manifestărilor lui“. (Petre Sasu, medic primar, Spitalul municipal Sighişoara). Curios! Cei doi specialişti, medici pricepuţi, aflaţi acum ca doi adversari, faţă în faţă, au fost colegi de facultate şi de an. Se aduc acuzaţii reciproce cu nemiluita. Pe alocuri tonul devine vecin cu jignirea, discuţia este croşetată cu expresii cam dure. Referindu-ne la ceea ce ne-a adus la Sighişoara, la sesizare şi conţinutul ei, răspunsurile evazive, bâiguite, incomplete uneori, dau prilej la interpretări. Se recunoaşte că procesul verbal a fost scris „telegrafic“ (problemă neesenţială), mă rog, „o chestiune de formă, fondul e principal“. Totuşi, medicul N. M. a fost nedreptăţit. Justificările aduse, puerile pe alocuri, dovedesc că ceva-i putred în relaţiile dintre ei. Care a fost motivul de bază, în ce lege se încadrează, s-a discutat situaţia în comitetul oamenilor muncii? Intenţii puţin realizate. Nici precedentele nu-s excluse. Avem suficiente dovezi pentru a ne face o părere. Cu vreo 4—5 ani în urăr, în spital a fost un control. Au fost recoltate probe. Totul a fost bine, exceptînd, se pare, un ac de seringă nesterilizat. A fost amendat tovarăşul director cu 1.000 de lei. Măsura să fi fost mărul discordiei? Cert e că de pe atunci, relaţiile dintre ei cunosc o deteriorare, învinuirile reciproce sunt manifeste. Apelul la conciliere este zadarnic. Confruntarea bărbătească, directă, în domeniul profesional, în spiritul cumpănirii adevărului, puterea de a-l recunoaşte, acţionarea nu prin dedesubturi, ci prin măsuri drepte au fost abandonate. Memoria oamenilor, derularea faptelor sunt suficiente. Am dedus, şi nu-i o simplă impresie, că uneori s-a acţionat sub zodia unui capriciu. Atitudinea improprie unei cooperări şi colaborări, aşteptate şi dealtfel fireşti, între specialişti, lipsa de curaj a celor care cunoşteau situaţia, zgîrcenia cu care au lăudat şi dărnicia cu care au „bombardat“, spun cite ceva unui spirit dispus să cumpănească imparţial. Suita „cauzelor“ obiective, în virtutea cărora s-a acţionat, situaţiile aduse în sprijinul unor deducţii, dezvăluie intenţiile. Oricum, intimidarea, indiferent prin ce mijloace, liberul arbitru, răfuielile de culise, plătirea unor poliţe, sub paravanul obiectivităţii, sînt improprii eticii noastre socialiste. Alăturîndu-ne opiniei despre N. M., „băiat bun, dar.. . cu lipsuri“, părerea noastră, pur personală, este că aici, de fapt, s-a greşit de două ori. Discuţiile cu tovarăşii din comitetul municipal de partid, cu oamenii — colegi de breaslă —, exprimă aceeaşi părere. Motivul amintit nu rămîne în picioare. S-a făcut o greşeală. Evident, ea trebuie îndreptată. Poate, rămîne de văzut, aici, pe undeva, suferă și disciplina. lazArAdamu • STEAUA ROSIE PAGINA 3 ŞTIRI CULTURALE DIN TÎRNAVENI Sîmbătă, artiştii amatori din Tîrnăveni au prezentat, la Casa de cultură din localitate, spectacolul de muzică populară „Pentru ţara mea frumoasă“, iar duminică, Teatrul de stat din Turda a susţinut spectacolul „Tache, Ianche şi Cadîr“. Ambele spectacole s-au bucurat de succes. Săptămîna trecută s-a deschis, în holul Casei de cultură din Tîrnăveni, o expoziţie de pliante cu tema „Obiectivele fundamentale ale celui de-al XI-lea Congres al partidului“. Expoziţia va fi deschisă pînă la 15 septembrie. • La Casa de cultură din Tîrnăveni a avut loc, în faţa tinerilor din localitate, expunerea „Procese ale tinerilor comunişti, luptători antifascişti — Constantin David şi Ocsko Tereza", susţinută de prof. Gheorghe Nan. ★ MICA PUBLICITATE VÎND I.M.S. în stare bună, cu motor de rezervă. Informaţii: str. Ion Roman nr. 1/d, Tg.-Mureş. (3.038) AM PIERDUT carnetul studenţesc anul III, medicină generală, eliberat de Institutul de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş, pe numele Székely Alexandru. Il declar nul. (3.044) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de „Textila-Mureş“, pe numele Macarie Floarea. O declar nulă. (3.032) Mulţumim şi pe această cale tuturor acelora care au participat şi au fost alături de noi la pierderea scumpului nostru Brejan Alexandru. FAMILIA Mulţumim şi pe această cale tuturor celor care au depus flori şi au participat la înmormîntarea scumpei noastre soţie, mamă, bunică, soră, cumnată şi mătuşă, Nichi Silvia. Neştearsa îi va rămîne amintirea iar pentru noi cernite inimile. FAMILIA (2 978) Nemîngîiaţi, soţie, fiice, gineri, nepoţi şi strănepoată, cu aceeaşi adîncă durere anunţăm împlinirea la 1 septembrie 1975 a unui an de cînd scumpul nostru CHIOREANU NICOLAE ne-a părăsit pentru totdeauna. ÎNDURERATA FAMILIE Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic şi rudă, BLOJ MIHAIL în vîrstă de 67 ani. Inmormintarea va avea loc astăzi, 2 septembrie 1975, ora 14:00, în localitatea Dedrad, judeţul Mureş. FAMILIA ÎNDOLIATA Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a scumpului nostru soţ, tată, bunic, rudă şi prieten LUNG TIVADAR-TIBERIU în vîrstă de 61 de ani înmormîntarea are loc as- tăzi, 2 septembrie, ora 16:00, în cimitirul ortodox din Reghin. FAMILIA ÎNDOLIATĂ i Cu inima îndurerată, anunţăm că iubita noastră soţie, mamă, soră, rudă CORDOŞ IULIANA, născută Barabás Iuliana, in vîrstă de 47 de ani, la data de 31 august 1975 a încetat din viaţă. înhumarea va avea loc la data de 3 septembrie a.c., ora 17,00, de la capela cimitirului reformat. FAMILIA ÎNDOLIATA