Steaua Roşie, noiembrie 1975 (Anul 27, nr. 257-282)
1975-11-01 / nr. 257
QIIGAN AL CIVIUTULUI JUDEJIAN MUR£ŞAl PCR. S/ AL CONSILIUM POPULAR JUD£f(ĂN Anul XXVII. Ptr. 257 (5.470)| Simbătă, 1 noiembrie 1975. Încheierea vizitei tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Portugheză întoarcerea în Capitală Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întors, vineri după-amiază, în Capitală, din vizita oficială de prietenie întreprinsă în Republica Portugheză, la invitaţia preşedintelui Francisco da Costa Gomes şi a doamnei Maria Estela da Costa Gomes. Şeful statului român a fost însoţit de Emil Drăgănescu, viceprim-ministru al guvernului. Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, general-colonel Ion Coman, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, Nicolae Doicaru, consilier al preşedintelui Republicii, Constantin Stanciu, adjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale. La ora 17:20, aeronava prezidenţială a aterizat pe aeroportul Otopeni, împodobit, în această după-amiază, sărbătoreşte. Pe frontispiciul aerogării erau arborate drapelele partidului şi statului, care încadrau portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Pe mari pancarte erau înscrise urările! „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general“, „Trăiască pacea şi colaborarea între toate popoarele lumii“. La coborîrea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi de tovarăşii Manea Mănescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Dalea, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Ursu. Conducătorii de partid şi de stat au venit împreună cu soţiile. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, generali. A fost de faţă însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Portugheze la Bucureşti, Luis Quartin. Se aflau, de asemenea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. La aeroport, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu entuziasm de numeroşi locuitori ai Capitalei. Mulţimea a ovaţionat şi scandat îndelung „Ceauşescu —P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu multă căldură manifestărilor pline de simpatie ale miilor de bucureşteni. In primirea însufleţită făcută de populaţia Capitalei şi-a găsit o grăitoare expresie profunda mîndrie patriotică a întregii noastre naţiuni pentru rezultatele deosebit de rodnice ale vizitei efectuate de preşedintele Nicolae Ceauşescu în Republica Portugheză, moment de mare însemnătate în istoria relaţiilor dintre cele două ţări, care pune cu pregnanţă în evidenţă aspiraţia comună a popoarelor noastre prietene de a conlucra tot mai strîns, în interesul dezvoltării lor economice şi sociale independente, pentru instaurarea unei noi ordini politice şi economice internaţionale, pentru consolidarea cursului spre destindere, securitate şi cooperare. Manifestîndu-şi satisfacţia deplină faţă de noua solie de pace şi prietenie, colaborare şi înţelegere internaţională, oamenii muncii, toţi cetăţenii României socialiste şi-au reafirmat — şi cu acest prilej — sentimentele de dragoste şi înaltă stimă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru activitatea neobosită pe care o consacră înfloririi patriei, edificării unei lumi mai drepte și mai bune. Ceremonia semnării documentelor româno-portugheze Vineri, 31 octombrie, ultima zi a vizitei oficiale de prietenie în Portugalia a preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, a avut loc la palatul prezidenţial Belem, din Lisabona, într-un cadru solemn, ceremonia semnării documentelor oficiale româno-portugheze. La sosirea la palatul Belem, o gardă militară prezintă onorul preşedintelui Republicii Socialiste România. Sunt intonate imnurilede stat ale României şi Portugaliei. La ora 9:30, în Salonul verde — marele salon de ceremonii al palatului prezidenţial — intră preşedintele Nicolae Ceauşescu, preşedintele Francisco da Costa Gomes, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Maria Estela da Costa Gomes. Sunt prezente persoanele oficiale române care îl însoţesc pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu în această vizită, precum şi oficialităţi portugheze. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Francisco da Costa Gomes semnează Comunicatul comun cu privire la vizita oficială de prietenie a preşedintelui Republicii Socialiste România în Republica Portugheză. In prezenţa celor doi șefi de stat sunt semnate celelalte documente româno-portugheze . (Continuare în pag. a 4-a) însemnări Cinstire a meseriei Ceafă lăptoasă. La cîţiva metri distanță abia desluşeşti silueta unui om. Prin pîcla densă se aud hirştit de lopeţi, strigăte scurte care aduc a comenzi şi consemne dinainte ştiute. In conul de lumină al reflectorului, spintecind bezna, zărim cîteva umbre mişcindu-se pe schelele de la etajul al optulea al blocului C-3 de pe şantierul cartierului 1848 din Tg.-Mureş. Treptattreptat, nu mai distingem bine hăurile geamurilor, abia se mai zăresc „ciuperca“ cu becurile ca nişte licurici, cofrajele, oamenii... ... Se mai aud doar comenzile scurte: „Mai în faţă...!“, „Mai în spate...!“ Incet-încet, cablul întins al macaralei, purtînd panourile metalice de cîteva tone şi bena plină cu beton, se supune comenzilor precise, deplasindu-se uşor în direcţia cerută. Macaragiul Bajko Mihai se supune docil. Din cînd în cînd, mai dă drumul unor vorbe pline de năduf. De opt ani lucrează pe macara, rar însă să i se întîmple să orbecăie ca acum. Dulgherii Györfi Iosif, Dosza Iosif, Kiss Francisc, Nicolae Joja, Gheorghe Chirilă, loan Farcaș, Kutasi Koloman gravitează în jurul „ciupercii“ liliputane, ca nişte fluturi de noapte pe lingă lumina unui felinar. Se aud din nou scrîşnetul lopeţilor, lovituri scurte înfundate. Györfi Iosif şi Dosza Iosif, au la activ 13 ani pe şantiere.Au lăsat în urmă cartierele Tudor, Aleea Carpaţi, Mureşeni, Cornişa. Lucrează aici la CArlAdariu (Continuare in pag. a 4-a) 4 pagini, 30 de bani Secţia decoraţie a întreprinderii de sticlărie şi faianţă Sighişoara Consfătuire pe tema reducerii cheltuielilor de producţie In organizarea Consiliului de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale din municipiul Tg.-Mureş, zilele trecute a avut loc o interesantă consfătuire pe tema „Căile şi modalităţile de încadrare a unităţilor economice în nivelele de cheltuieli planificate şi creşterea, pe această cale, a eficienţei economice“. Prin dezbaterile ce au avut loc, consfătuirea a constituit un bun prilej de schimb de experienţă pentru participanţi. Pagina a 3-a Viața culturală întreprinderea „NICOVALA“ are nevoie de sprijin pentru a-şi realiza planul la producţia marfă In activitatea întreprinderii „Nicovala“ din Sighişoara, 1975 se profilase ca un an rodnic, bogat în realizări, în care colectivul de lucrători în frunte cu comuniştii, s-a angajat ferm într-o muncă susţinută pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Că hotărîrea aceasta a devenit faptă, lună de lună, încă de la începutul anului, stau mărturie cele 3 milioane lei producţie obţinută peste plan în cursul semestrului I a. c. Dar inundaţiile care s-au abătut în iulie asupra Sighişoarei, cît şi dificultăţile ivite în consecinţă, au dereglat o bună perioadă de timp mersul activităţii întreprinderii, colectivul regăsindu-şi mai greu cadenţa. Nu încape îndoială că în acea perioadă şi aici s a muncit intens, s-au depus eforturi susţinute, dar ele nu se regăsesc întru totul în rezultatele economice ale întreprinderii. După un iulie şi august mai slab au venit septembrie şi octombrie cu rezultate mai bune, în care majoritatea indicatorilor au fost îndepliniţi la nivelul sarcinilor de plan. Totuşi, în timp ce curbele indicatorilor producţia globală, productivitatea muncii etc. îşi continuă ascensiunea în timp spre cotele prevăzute pînă la sfîrşitul anului, cea a producţiei marfă coboară sub povara nerealizărilor. Luna octombrie se înscrie la acest capitol cu un minus de 5,7 milioane de lei, ceea ce face ca volumul restanţelor la producţia marfă să se ridice, pe zece luni, la 8,6 milioane lei. „ Necazul vine de la presele de vulcanizat cauciuc, se justifică directorul întreprinderii ing. Ioan Blag. Colaborarea cu ministerul chimiei ne dă mult de furcă. Noi am executat partea ce ne revine din aceste utilaje, cca. 75 la sută, şi avem în stoc o producţie neterminată de cca. 18 milioane de lei. Furnizorul amintit nu ne-a livrat însă piesele şi aparatura de completare a utilajelor şi se pare că va trebui să mai aşteptăm pînă ce o va face.— Cum veţi proceda în această situaţie? — Recent, comitetul oamenilor muncii şi comitetul de partid ale ION CISMAŞ (Continuare in pag. a 4-a) Lucrările agricole să fie grabnic terminate! Se încheie o săptămînă de muncă susţinută pe ogoarele judeţului nostru. Condiţiile mai bune de lucru de care au beneficiat mecanizatorii în aceste zile au fost folosite la maximum, înregistrîndu-se ritmuri care au asigurat terminarea cu succes a însămînţărilor de toamnă. Importante forţe mecanice au fost dirijate acum spre unităţile agricole în care există întârzieri la recoltarea şi transportul produselor de pe cîmp, la executarea arăturilor adinei de toamnă, la însilozarea ultimelor resturi vegetale şi a cocenilor de porumb. Larga mobilizare de forţe în cooperativele agricole a făcut ca şi strîngerea recoltei de sfeclă şi a porumbului să se apropie de sfîrşit. La această dată multe unităţi nu mai au grija recoltei, ea fiind de-acum pusă la adăpost. Totuşi, mai sînt unele cooperative agricole care mai au încă de lucru la transportul porumbului şi sfeclei de zahăr. Numărul lor nu este mare şi cu un plus de efort aceste lucrări pot fi terminate în următoarele cîteva zile. Printre cooperativele agricole care mai au de transportat porumb şi de tăiat cocenii de pe suprafeţe destul de mari se numără şi cele din Cozma, Crăieşti (Reghin), Iclănzel, Pogăceaua, Balda, Sîntana şi Cuştelnic. Şi în aceste unităţi strîngerea recoltei poate fi încheiată în următoarele două, trei zile, dar pentru aceasta se cere o mobilizare mai bună la lucru a tuturor membrilor cooperatori şi o mai temeinică organizare în brigăzi şi echipe. Cu puţine excepţii este terminată şi recoltarea sfeclei de zahăr. Aici însă trebuie depuse eforturi stăruitoare pentru încheierea transporturilor, deoarece pe cîmp se mai află în grămezi însemnate cantităţi de sfeclă. Pe total judeţ mai sunt de transportat peste 20 mii tone de sfeclă. Cantităţi destul de mari pot fi întîlnite la C.A.P. Sărmaşu (1.700 tone), Balda (2.700 tone), Zau (aproape 2.000 tone), la Şăulia, la Valea Largă etc. Unităţile agricole rămase în urmă cu transportul trebuie ajutate mai substanţial cu mijloace ele transport, pentru că nu sunt puţine cazurile cînd numărul de maşini solicitate nu a fost onorat. Printre lucrările care se cer şi mai mult grăbite în aceste zile se numără acum eliberarea terenului de coceni, transportarea lor în ferme şi organizarea însilozării lor, aceasta cu atît mai mult cu cît planul pe judeţ a fost îndeplinit în C.A.P. doar în proporţie de 73 la sută. Pe măsură ce lucrările în cîmp se împuţinează se creează posibilităţi pentru mecanizatori să treacă cu toate forţele la executarea arăturilor de toamnă, lucrare care a şi început să se execute în ritm susţinut în multe cooperative agricole. Comandamentele comunale, consiliile cooperatiste, preşedinţii şi inginerii din C.A.P. trebuie să asigure în continuare o bună participare la muncă a membrilor cooperatori, să creeze condiţii de lucru pentru mecanizatori, să intensifice livrările la fondul centralizat al statului, astfel încît timpul nefavorabil să-i găsească cu toate lucrările agricole încheiate. M. BALDEANU.