Steaua Roşie, decembrie 1975 (Anul 27, nr. 283-308)

1975-12-02 / nr. 283

OROAN AL CIRHTETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. S. AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII. Nr. 283 (5.496) Marți, 2 decembrie 1975 4 pagini, 30 de bani Încheierea vizitei oficiale de prietenie in Iran a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU SOSIREA ÎN PATRIE Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşă Elena Ceauşescu s-au întors, luni la amiază, în patrie, din vizita ofi­cială de prietenie efectuată în Iran, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Aryamehr şi a Maiestăţii Sale Imperiale Farah Pahlavi, Şahbani a Ira­nului. In această vizită, şeful statului român a fost însoţit de Ion Pă­­ţan, viceprim-ministru al guver­nului, ministrul comerţului exte­rior şi cooperării economice in­ternaţionale, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Ni­colae Doicaru şi Constantin Mi­­tea, consilieri ai preşedintelui Republicii Socialiste România. Din cauza condiţiilor atmosfe­rice nefavorabile de la Bucureşti aeronava prezidenţială a aterizat pe aeroportul ,,Mihail Kogălni­­ceanu“ din Constanţa. La coborîrea din avion, tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de tovarăşul Vasile Vîl­­cu, membru al Comitetului Po­litic­ Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­deţean Constanţa al P.C.R., de membri ai comitetului judeţean şi ai comitetului municipal de partid. Numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile con­­stănţene au făcut, la aeroport, o caldă şi însufleţită primire tova­răşului Nicolae Ceauşescu şi to­varăşei Elena Ceauşescu. Aceeaşi atmosferă entuziastă s-a regăsit pe întregul traseu parcurs de coloana oficială de maşini de la Constanţa la Bucu­reşti. In Capitală, în faţa sediului Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîm­­pinaţi de tovarăşii Manea Mă­­nescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Dumitru Popes­­cu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Ilie Verdeţ, Ştefan An­drei, Iosif Banc, Mihai Dalea, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Ursu. Cetăţenii României socialiste au urmărit cu viu interes şi legi­timă mîndrie patriotică noua so­lie de pace, prietenie şi colabo­rare, exprimîndu-şi deplinul a­­cord, marea satisfacţie faţă de rezultatele deosebit de rodnice ale vizitei efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în Iran. (Agerpres) Luni, 1 decembrie, s-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Iran pre­şedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mo­hammad Reza Pahlavi Aryamehr şi a Maiestăţii Sale Farah Pah­lavi, Şahbani a Iranului, încă din primele ore ale vizi­tei, din momentul sosirii pe aero­portul internaţional Mehrabad şi pînă în ultima zi a şederii pe pămîntul iranian, poporul acestei ţări a înconjurat pe înalţii soli ai poporului român cu sentimen­te de stimă şi preţuire, cu căldu­roase manifestări de prietenie — expresie grăitoare a bunelor re­laţii statornicite între cele două ţări, la fundamentarea cărora o contribuţie hotărîtoare au avut repetatele întîlniri şi convorbiri dintre şefii celor două state, la Bucureşti şi Teheran. La Palatul Golestan — reşe­dinţa rezervată pe timpul şederii în Iran preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşei Elena Ceauşescu — so­sesc Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah. Cei doi şefi de stat, precum şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi îm­părăteasa Farah, îşi string cu căldură mîinile şi se întreţin cordial. La ora 10:00, cortegiul oficial se îndreaptă spre aeroportul in­ternaţional Mehrabad. De-a lungul întregului traseu, pe largile artere ale frumoasei capitale iraniene, împodobită cu drapelele de stat ale celor două (Continuare în pag. a 4-a) PLECAREA DIN TEHERAN Conferirea titlului de „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii din Teheran preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu Vizita oficială a solilor poporu­lui român în Iran a înscris, du­minică, un nou şi semnificativ moment care a pus pregnant în evidenţă înalta stimă şi preţuire de care se bucură preşedintele Nicolae Ceauşescu şi­ tovarăşa Elena Ceauşescu, prodigioasa lor activitate închinată propăşirii poporului român, nobilelor idea­luri de progres ale umanităţii, cauzei păcii şi prieteniei între naţiuni. In această zi, în cadrul unei solemnităţi desfăşurate în spiri­tul străvechilor tradiţii universi­tare a fost conferit preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu titlul de „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii Teheran. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi la sosire cu deose­bită consideraţie şi cordialitate de rectorul universităţii, Hus­­hang Nahavandi, de prorectorii universităţii şi decanii facultăţi­lor, înveşmîntaţi în legile dem­nităţii universitare. Ei urează distinşilor oaspeţi un cald bun venit. Ales omagiu adus perso- , nalităţii preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, vieţii şi operei lor, întreaga solemnitate s-a desfăşu­rat sub semnul acestor senti­mente de profundă consideraţie şi înaltă apreciere. Adresîndu-se preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, rectorul Uni­versităţii rosteşte o alocuţiune omagială. Apoi, decanul facultăţii de şti­inţe economice, dr. Mohammad Meshkat, dă citire diplomei prin care se decernează titlul de „Doctor Honoris Causa“ în Eco­nomie Politică al Universităţii din Teheran preşedintelui Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, pentru contribuţia sa la consolidarea păcii mondiale şi la cooperarea între popoare, la îmbunătăţirea şi dezvoltarea re­laţiilor internaţionale, întreaga asistenţă aplaudă cu căldură, omagiază îndelung, în timp ce rectorul Universităţii în­­mînează diploma de „Doctor Ho­noris Causa“ preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi pune toga universitară pe umerii şefului statului român. Acelaşi ceremonial marchează momentul solemn al acordării Titlului de „Doctor Honoris Cau­sa“ tovarăşei Elena Ceauşescu. Decanul Facultăţii de ştiinţe, dr. Abdollah Sheibani, dă citire diplomei prin care se acordă (Continuare în pag. a 4-a) CONFERINŢA DE PRESA Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a întilnit, luni di­mineaţă, la reşedinţa sa, Palatul Golestan, în cadrul unei confe­rinţe de presă, cu reprezentanţi ai marilor ziare şi radiotelevi­­ziunii iraniene şi corespondenţii agenţiilor internaţionale acredi­taţi la Teheran. Conferinţa de presă a fost des­chisă de Kambiz Yazdanpanah, reprezentantul Curţii Imperiale pentru problemele de presă, in­formaţii şi relaţii externe. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a răspuns apoi la întrebările pu­se de ziarişti. Noua secţie de mobilă de la I.P.L. Reghin întreprinderea de bere din Reghin a îndeplinit planul anual la producţia fizică Tînărul colectiv al Întreprin­derii de bere din Reghin a în­scris un nou succes în cartea marii întreceri socialiste — în­deplinirea planului la produc­ţia fizică. Drept urmare, pînă la finele anului va realiza şi livra suplimentar la fondul pieţii 20.000 hl bere. Şi bilanţul celor 11 luni în­cheiate este bogat. La producţia globală industrială s-au înregis­trat în plus patru milioane lei faţă de trei milioane lei, cît este angajamentul anual, iar benefi­ciul s-a depăşit cu un milion de lei. Aceste succese se datoresc, in primul rînd, faptului că între­prinderea lucrează peste parame­trii proiectaţi, înregistrînd pro­ducţii record. Deşeurile şi metalele vechi - resurse de ordinul miliardelor Atragerea în circuitul economic a tuturor resurselor materiale, valorificarea lor tot mai eficien­tă, constituie o cale importantă de dezvoltare a bazei tehnico-ma­­teriale. Printre resursele care în ultimii ani au atras şi atrag tot mai mult atenţia se numără şi deşeurile, materialele uzate, în mod deosebit cele de metal. Este ilustrativ în acest sens de ară­tat că, pe plan mondial, ţările cu industrie metalurgică dezvol­tată îşi asigură materia primă în proporţie de 40—45 la sută dinn deşeuri şi metale vechi. Şi în ţara noastră preocupări-*­le pentru valorificarea unor ase­menea resurse au sporit conside­rabil, un volum tot mai impor­tant din acestea fiind prelucrat şi transformat în obiecte utile pen­tru consum. Accentuînd necesita­tea dezvoltării bazei de materii M. BARDASANU (Continuare în pag. a 3-a) Unităţile sanitare din judeţ în viitorul cincinal Recent, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a a­­probat programul de dezvoltare a unităţilor spitaliceşti din judeţ, în perioada cincinalului 1976— 1980. Conţinutul programului constituie încă o mărturie, din ce­le mai grăitoare, a grijii constan­te a partidului şi statului nos­tru pentru sănătatea oamenilor muncii, pentru continua îmbună­tăţire a asistenţei medicale a populaţiei. Aşa cum se cunoaşte, la Tg- Mureş, pe fostul hipodrom, se construieşte un mare şi modern spital clinic, cu termen de dare în folosinţă în anul 1978. Acest spital, cu 1.200 de paturi, va cu­prinde 9 secţii, precum şi o po­liclinică universitară, laboratoare etc., toate dotate cu aparatură modernă de investigaţii şi tra­tament. In noul spital, vor func­ţiona două secţii de boli interne, cu cîte 150 paturi, una din sec- P. POPSOR (Continuare în pag. a 4-a) Fu­genţă şi operativitate la repararea utilajelor agricole Determinaţi de sosirea mai timpurie a zăpezii, mecanizatorii au trecut mai repede la repara­rea tractoarelor şi maşinilor agri­cole. In dorinţa de a afla cum este organizată munca în S.M.A. şi secţiile de mecanizare, care es­te stadiul executării lucrărilor şi termenul de încheiere al acestora am solicitat un interviu tova­răşului ing. Ştefan Tolcer, direc­torul Trustului S.M.A. Mureş. „ Pornind de la ideea că mun­ca în agricultură nu cunoaşte pauză nici iarna, vă rog să vă referiţi la preocupările mecani­zatorilor în condiţiile sosirii bruş­te a îngheţului.­­ Deşi iarna a venit mai re­pede ca de obicei, ea nu ne-a surprins şi nu ne-a încurcat în pregătirea bazei recoltei viitoare Spun aceasta deoarece planul la arăturile destinate culturilor de primăvară a fost realizat de că­tre S.M.A. încă la 22 noiembrie. De asemenea, a fost transporta­tă cantitatea de îngrăşăminte na­turale planificată, în zonele ju­deţului unde zăpada nu depăşeş­te 5—10 cm se continuă cu efec­tuarea arăturilor pe loturile afla­te în folosinţa cooperatorilor. Cit priveşte acţiunea de pregătire a utilajului pentru anul ce vine, a­­semenea lucrări au început încă din luna septembrie, ceea ce a fă­cut ca activitatea de reparare şi revizuire a tractoarelor şi maşi­nilor agricole să se desfăşoare în mod corespunzător. — Cum v-aţi organizat munca pentru executarea unor lucrări operative şi de calitate? — Pe prim plan am pus specia­lizarea unităţilor. Astfel, pentru repararea motoarelor la tractoa­rele de 65 CP au fost organizate două centre, la Tg.-Mureş şi Interviu consemnat de RF­MUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a)

Next