Steaua Roşie, ianuarie 1976 (Anul 28, nr. 1-24)

1976-01-15 / nr. 10

© nelfTA/N OIM TOAT£ fAfiHf. mm­ VĂ­D­EM ESSIE ORGAN AL CORHINULUI JUDE­TI­AN MURES AL P C R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXVIII. Nr. 10 (5.531) 1 Joi, 15 ianuarie 1976 4 pagini, 30 de bani La „ILEFOR“ Tg.-Mureş întregul spor de producţie se va obţine pe baza creşterii productivităţii muncii Pentru colectivul de la Ilefor Tg.-Mureş anul 1975 şi întregul cincinal trecut au însemnat o pe­rioadă de împliniri şi succese de prestigiu: sarcinile economice au fost realizate la un nivel supe­rior celor prevăzute în plan. Ca urm­are, producţia anului 1976 şi a celui de-al şaselea cincinal a început cu spor, la un nivel su­perior anului precedent. E şi fi­resc, deoarece valoarea produc­ţiei globale industriale care tre­buie realizată în anul curent es­te cu 6 la sută mai mare decit cea înscrisă în bilanţul anului 1975. Analizînd resursele mate­riale şi umane de care dispune întreprinderea, colectivul este hotărît ca la cele 6 procente a­­mintite să mai adauge 3, ceea ce înseamnă că producţia valorică a primului an al noului cincinal va atinge o creştere de cel puţin 9 la sută. Important de amintit este faptul că întregul spor de producţie prevăzut în plan pe acest an se va obţine pe seama creşterii productivităţii muncii, cu acelaşi număr mediu scriptic de oameni existent la 1 ianuarie a.c. Se înţelege că aceste creş­teri de producţie înscrise în fila de plan şi pe graficul întrecerii socialiste pentru a fi realizate au impus şi impun măsuri tehnice şi organizatorice corespunzătoare, încă din anul trecut, secţiile au fost dotate cu utilaje noi, de ma­re randament (maşinile, de rinde- 1-uit simultan pe patru feţe, auto­­stivuitoare cu braţe laterale etc.). De asemenea, a fost dată în ex­ploatare linia de garare de la unitatea din Mureşeni, eliminîn­­du-se astfel transportul materia­­­lelor de la gară la întreprindere, precum şi a produsului finit de la secţii la gară, diminuîndu-se preţul de cost al producţiei. La fel se acţionează pe toate căile asupra îmbunătăţirii indicelui de utilizare a maşinilor care este prevăzut să se ridice la cel pu­ţin 85 la sută, coeficientul de schimb să ajungă la 2, iar folo­sirea fondului de timp disponi­bil să crească cu un procent fa­ţă de nivelul atins anul trecut. La cele menţionate se mai adau­gă dublarea capacităţii de us­care la secţia din Mureşeni prin punerea în funcţiune a patru us­­cătoare care vor asigura cheres­teaua pentru fabricile de mobilă din Luduş, Sărmaşu şi Sighişoa­ra , aparţinătoare industriei lo­cale. * Nici latura calitativă şi sorti­mentală a producţiei nu este ne­glijată. S-a organizat un grup format din tehnicieni şi ingineri care se ocupă de proiectarea de noi tipuri de mobilă şi de re­­proiectarea celor vechi, ceea ce va face ca peste 20 la sută din produsele ce se vor realiza în a­­cest an să fie noi. Concomitent, se va reduce consumul de masă lemnoasă pe unitate de produs, iar valoarea rezultată dintr-un metru cub va creşte simţitor fapt ce va conduce la diminua­rea cheltuielilor materiale la 1.000 de lei producţie marfă şi la sporirea eficienţei economice a întregii activităţi. Realizările obţinute în prima decadă a lunii curente cînd, la producţia marfă s-a înregistrat un spor de 500.000 lei, sînt un preludiu al succeselor viitoare, o confirmare prin fapte a hotăririi colective de­ a îndeplini exem­plar sarcinile de plan aferente a­­nului 1976. IOAN HUSAR Primii fruntaşi Pregătirile minuţioase făcute încă în anul trecut au permis co­lectivului de la întreprinderea de confecţii „Mureşul“ din Tg.-Mu­reş să lucreze cu spor încă din prima zi a anului 1976. Rezulta­tele înregistrate în prima deca­dă a lunii ianuarie, cînd s-au realizat 200 de confecţii în plus, sunt cel mai bun argument în a­­cest sens. De fapt, jumătate din sporul de producţie s-a înregis­trat în ziua de 11 ianuarie cînd, în fruntea întrecerii socialiste s-au aflat, printre altele, echi­pele conduse de Ioan Luca, Ár­pád Simon, Irina Ungvári, Şte­fan Kordos şi Rozalia Bereczki. Aşa cum ne spunea Aristid Adler, directorul întreprinderii, rezultatele înscrise pînă în pre­zent pe graficul întrecerii socia­liste sînt garanţia realizării şi depăşirii planului de producţie pe luna ianuarie şi în continua­re, asigurînd onorarea exempla­ră a contractelor la export. Pe şantierul Fabricii de vase emailate Constructorii încă n-au trecut la execuţia obiectivului Şantierul fabricii de vase emai­late Sighişoara. De obicei, un şantier este uşor de găsit. El se recomandă încă din depărtare prin peisajul specific, prin for­fota caracteristică. Nu pot spune că mi-a fost greu să identific a­cest punct de lucru, dar, ajuns la doi paşi, mă întrebam încă da­că e el sau nu. O mică baracă era la intrarea de pe stradă, do­uă excavatoare cu braţele înţe­penite se profilau la orizont şi între aceste două puncte, gropi săpate cu mormanele de pămîr-.t lîngă ele. Indicau, desigur, un început de fundaţie. Ici-colo mai era puţin fier-beton pregătit par­ţial pentru lucru. Atît! O fi avînd locul un oarecare aspect de şantier, dar unde s constructorii? Era ora 9 diminea­ţa, cu frig mai puţin şi se pu­tea lucra în condiţii bune, în­­dreptîndu-mă spre baracă îşi fac apariţia trei constructori. Erau dulgheri. Din baracă mai ies doi muncitori. Iată, deci, întreaga forţă de muncă a şantierului. După cîteva minute, grupul nos­tru s-a mai întărit cu un exca­­vatorist. Iar noi, din lipsă de lucru ne-am pus la discuţii. Pe aici nu prea vin mai-marii şan­tierului şi au şi ei „oful“ lor. Nu de altceva, precizau unii dintre ei, dar nici lor nu le convine să piardă timpul pe şantier, iar la sfîrşitul programului de lucru să socotească că n-au muncit. Aşadar, pe acest şantier, pro­gramul de lucru începe la 7,30 dimineaţa, întregul efectiv este de 22 de oameni. Dar, majori­tatea, împreună cu şeful de e­­chipă, sunt navetişti de la Sîn­­georgiu de Pădure. La ora 9, maşina şantierului care-i trans­portă, încă nu sosise. Aflăm că faptul nu se întîmplă chiar ziln­ i. CISMAŞ (Continuare în pag. a 4-a) Prestările de servicii — în concordanţă , cît mai bună cu cererile populaţiei Interviu cu tovarăşul CAROL KIRÁLY, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti — Ştim că obiectivele ce vi le-aţi propus în acest an privind prestarea serviciilor către popu­laţie sînt importante, existînd premisa de a se apropia cît mai mult de cererile cetăţenilor. Vă solicităm să vă referiţi la ele şi la modalităţile de realizare. — Vreau mai întîi să precizez că şi pînă acum noi ne situam pe un loc bun printre unităţile prestatoare de servicii către populaţie din judeţ — locul doi, după I.J.G.C.L. — iar pe plan naţional ocupăm locuri fruntaşe la numeroşi indicatori printre u­­nităţile similare: livrări la fon­dul pieţii, export, încasări pe locuitor din prestarea serviciilor, comerţ propriu etc. In ce priveş­te prestarea serviciilor către populaţie noi realizăm toate ser­viciile din nomenclatorul UCE­­COM, oferind un număr de 126, în peste 1.200 de sortimente. Ca număr de unităţi care efectuează servicii dispunem de 426, apar­ţinătoare celor 18 cooperative şi U.J.C.M.­zează dezvoltarea, în continuare, a diversificării prestaţiilor de servicii, care va duce la înfiin­ţarea altor 252 de noi unităţi. A­­ceastă gamă se va îmbogăţi pe baza noilor cerinţe şi vom ur­mări ca, pe lîngă probleme de etică profesională, promptitudi­ne în executarea serviciilor, să devenim prestatoarea modei vii­torului, în special la îmbrăcă­minte pentru toate categoriile de populaţie. Un rol deosebit îi va reveni Casei de modă, a cărei activitate se va îmbogăţi simţi­tor. Ne preocupăm ca, lucrînd după comenzi solicitate de par­teneri străini, să oferim şi publi­cului nostru aceste modele, exe­cutate din material propriu, atît prin reţeaua de desfacere, cît şi la comandă. Ne vom preocupa, de asemenea, pentru găsirea şi introducerea în fabricaţie a noi modele de mobilă. — După cite ştim, sînteţi prin­tre primele unităţi din ţară care aţi introdus executarea unor ser­vicii pe bază de abonament. Ce rezultate aţi obţinut şi ce per­spective îi întrevedeţi? — Sistemul a dat rezultate în­curajatoare, fiind mai operativ, mai simplu, ceea ce va duce la extinderea lui în multe domenii, cum sunt: servicii pentru lucrări gospodăreşti, repararea aparate­lor de uz casnic, instalaţii sani­tare etc. In următorii ani se prevede extinderea spălătoriilor şi cură­ţătoriilor în toate oraşele jude­ţului şi în comunele limitrofe, unde vom introduce şi acest sis­tem. în toate aceste preocupări, cît şi în altele, vom solicita spri­jinul organelor locale de stat, organizaţiilor U.T.C. şi de femei, a cooperatorilor înşişi, pentru a veni cu sugestii şi propuneri, pentru a găsi forme şi metode noi de prestaţii. încă din acest an vom iniţia un concurs inti­tulat „Meşteşugarul cu mîini de aur“, cu două etape anuale, pri­măvara şi toamna, al cărui scop este stimularea şi valorificarea inteligenţei şi spiritului creator ale lucrătorilor noştri din coope­raţie. In următorii ani ne vom orien­ta mai mult pe producţia de uz casnic şi pe produse pentru copii şi tineret şi vom milita pentru a­­tragerea în mai mare măsură în circuitul productiv a deşeurilor şi a materiilor prime de care dispunem. ION CIURDARU Aspect din turnătoria de oţel a întreprinderii metalurgice „Re­publica" Reghin — locul unde se execută piese de o înaltă ţinută tehnică şi calitativă CONSFĂTUIRE PE ŢARĂ * Sub auspiciile Uniunii Genera­le a Sindicatelor, Ministerului Sănătăţii şi ale Uniunii Sindica­telor din unităţile sanitare a avut loc la Braşov o consfătuire pe ţară, care a abordat aspecte esenţiale ale asistenţei sanitare la locul de muncă. Participanţii au analizat aspecte legate de conţinutul activităţii medicale în întreprinderi, modul de elabo­rare a certificatelor medicale, examenele medicale ale angaja­ţilor, controlul periodic, depista­rea precoce a bolilor profesiona­le, colaborarea între conducerea întreprinderilor, sindicate şi uni­tăţile sanitare pentru crearea unor condiţii mai bune de mun­că şi viaţă angajaţilor. (Agerpres) COMPLEX MODERN LA RICIU Socotind creşterea animalelor o activitate de interes naţional, cooperatorii din Rîciu acordă o mare atenţie acestei îndeletniciri. In acest context se înscrie transformarea fermei de vaci în­­tr-un complex modern în care să fie îngrijit şi furajat un efec­tiv de peste 470 de vaci. O primă măsură ce se va lua — a­­flăm din proiectul expus de Ma­rian Crahmaliuc, inginerul șef al C.A.P., — este aceea a introdu­cerii mulsului mecanic, evacua­rea cu mijloace mecanice a gu­noiului, modernizarea sistemului de furajare a animalelor și al­tele. Avînd baza furajeră asigu­rată şi prin măsurile ce se vor lua în continuare pentru spori­rea producţiei la plantele de nu­treţ şi perfecţionarea metodelor de preparare a furajelor, se scontează pe o însemnată creşte­re a producţiei de lapte. Astfel, unitatea îşi prevede pentru anul în curs obţinerea unei producţii medii de 2.500 litri pe vacă fu­rajată. Dispunînd de un efectiv valoros, de furaje de calitate, de îngrijitori permanentizaţi şi co­interesaţi în obţinerea unor rea­lizări cit mai semnificative, pen- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Reportajul zilei A împlinita cale a vieţii De cîteva minute ne aflăm în jurul clădirii din preajma gării. Am venit în apropierea acestor geometrii să-l căutăm pe mecanicul de locomotivă Ioan Goga. II oprim pe un om de statură potrivită. Bănuiam că-i mecanic şi după tradiţio­nala geantă. Pe tovarăşul Moldovan, îl cunoaşteţi? O clipă se opreşte. „Care Mol­dovan? La noi sínt mulţi. Numai şefi de tură sínt doi — Aurel şi Lazăr. loan V, Grigore sínt mecanici. loan VII şi Toader ajutori". Dar pe tovarăşul loan Go­ga? „Păi, eu sínt..." ... Bineînţeles, o coincidea­ţă. „Ce vă interesează" — ne întreabă cu o undă de curio­zitate în glas. Îl întrebăm ce crede despre un mecanic de locomotivă. Dar, cu avantaje­le şi frumuseţile ei: „S-o lu­ăm de la început!" De la în­ceput înseamnă pentru Ioan Goga acel an 1948 şi şcoala terminată la Bucureşti, tot de începuturi aparţine şi perioa­da cînd lucra ca strungar la depoul C.F.R. Cluj-Napoca. In 1952 „iese" pe locomotivă, ca fochist. Urmează şcoala de mecanici. Din 1970, lucrează la depoul din Tg.-Mureş. To­tul simplu. Să spinteci singu­rătatea nopţii cu şuieratul prelung, să tai bezna cu ful­gerarea luminilor e o satis­facţie. O oprire scurtă, un sa­lut... O viaţă petrecută pe drum. Asta-i meseria de me­canic de locomotivă. Sunt şi mulţumiri. Ne-o spune cu sin­ceritatea purtată in nişte fo­tografii ale sufletului, cu a­­ceeaşi satisfacţie cu care ne mărturiseşte cum învaţă cele două fete ale lui, Mirela şi lazAr­­Adam­u

Next