Steaua Roşie, ianuarie 1976 (Anul 28, nr. 1-24)
1976-01-15 / nr. 10
© nelfTA/N OIM TOAT£ fAfiHf. mm VĂDEM ESSIE ORGAN AL CORHINULUI JUDETIAN MURES AL P C R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXVIII. Nr. 10 (5.531) 1 Joi, 15 ianuarie 1976 4 pagini, 30 de bani La „ILEFOR“ Tg.-Mureş întregul spor de producţie se va obţine pe baza creşterii productivităţii muncii Pentru colectivul de la Ilefor Tg.-Mureş anul 1975 şi întregul cincinal trecut au însemnat o perioadă de împliniri şi succese de prestigiu: sarcinile economice au fost realizate la un nivel superior celor prevăzute în plan. Ca urmare, producţia anului 1976 şi a celui de-al şaselea cincinal a început cu spor, la un nivel superior anului precedent. E şi firesc, deoarece valoarea producţiei globale industriale care trebuie realizată în anul curent este cu 6 la sută mai mare decit cea înscrisă în bilanţul anului 1975. Analizînd resursele materiale şi umane de care dispune întreprinderea, colectivul este hotărît ca la cele 6 procente amintite să mai adauge 3, ceea ce înseamnă că producţia valorică a primului an al noului cincinal va atinge o creştere de cel puţin 9 la sută. Important de amintit este faptul că întregul spor de producţie prevăzut în plan pe acest an se va obţine pe seama creşterii productivităţii muncii, cu acelaşi număr mediu scriptic de oameni existent la 1 ianuarie a.c. Se înţelege că aceste creşteri de producţie înscrise în fila de plan şi pe graficul întrecerii socialiste pentru a fi realizate au impus şi impun măsuri tehnice şi organizatorice corespunzătoare, încă din anul trecut, secţiile au fost dotate cu utilaje noi, de mare randament (maşinile, de rinde- 1-uit simultan pe patru feţe, autostivuitoare cu braţe laterale etc.). De asemenea, a fost dată în exploatare linia de garare de la unitatea din Mureşeni, eliminîndu-se astfel transportul materialelor de la gară la întreprindere, precum şi a produsului finit de la secţii la gară, diminuîndu-se preţul de cost al producţiei. La fel se acţionează pe toate căile asupra îmbunătăţirii indicelui de utilizare a maşinilor care este prevăzut să se ridice la cel puţin 85 la sută, coeficientul de schimb să ajungă la 2, iar folosirea fondului de timp disponibil să crească cu un procent faţă de nivelul atins anul trecut. La cele menţionate se mai adaugă dublarea capacităţii de uscare la secţia din Mureşeni prin punerea în funcţiune a patru uscătoare care vor asigura cheresteaua pentru fabricile de mobilă din Luduş, Sărmaşu şi Sighişoara , aparţinătoare industriei locale. * Nici latura calitativă şi sortimentală a producţiei nu este neglijată. S-a organizat un grup format din tehnicieni şi ingineri care se ocupă de proiectarea de noi tipuri de mobilă şi de reproiectarea celor vechi, ceea ce va face ca peste 20 la sută din produsele ce se vor realiza în acest an să fie noi. Concomitent, se va reduce consumul de masă lemnoasă pe unitate de produs, iar valoarea rezultată dintr-un metru cub va creşte simţitor fapt ce va conduce la diminuarea cheltuielilor materiale la 1.000 de lei producţie marfă şi la sporirea eficienţei economice a întregii activităţi. Realizările obţinute în prima decadă a lunii curente cînd, la producţia marfă s-a înregistrat un spor de 500.000 lei, sînt un preludiu al succeselor viitoare, o confirmare prin fapte a hotăririi colective de a îndeplini exemplar sarcinile de plan aferente anului 1976. IOAN HUSAR Primii fruntaşi Pregătirile minuţioase făcute încă în anul trecut au permis colectivului de la întreprinderea de confecţii „Mureşul“ din Tg.-Mureş să lucreze cu spor încă din prima zi a anului 1976. Rezultatele înregistrate în prima decadă a lunii ianuarie, cînd s-au realizat 200 de confecţii în plus, sunt cel mai bun argument în acest sens. De fapt, jumătate din sporul de producţie s-a înregistrat în ziua de 11 ianuarie cînd, în fruntea întrecerii socialiste s-au aflat, printre altele, echipele conduse de Ioan Luca, Árpád Simon, Irina Ungvári, Ştefan Kordos şi Rozalia Bereczki. Aşa cum ne spunea Aristid Adler, directorul întreprinderii, rezultatele înscrise pînă în prezent pe graficul întrecerii socialiste sînt garanţia realizării şi depăşirii planului de producţie pe luna ianuarie şi în continuare, asigurînd onorarea exemplară a contractelor la export. Pe şantierul Fabricii de vase emailate Constructorii încă n-au trecut la execuţia obiectivului Şantierul fabricii de vase emailate Sighişoara. De obicei, un şantier este uşor de găsit. El se recomandă încă din depărtare prin peisajul specific, prin forfota caracteristică. Nu pot spune că mi-a fost greu să identific acest punct de lucru, dar, ajuns la doi paşi, mă întrebam încă dacă e el sau nu. O mică baracă era la intrarea de pe stradă, două excavatoare cu braţele înţepenite se profilau la orizont şi între aceste două puncte, gropi săpate cu mormanele de pămîr-.t lîngă ele. Indicau, desigur, un început de fundaţie. Ici-colo mai era puţin fier-beton pregătit parţial pentru lucru. Atît! O fi avînd locul un oarecare aspect de şantier, dar unde s constructorii? Era ora 9 dimineaţa, cu frig mai puţin şi se putea lucra în condiţii bune, îndreptîndu-mă spre baracă îşi fac apariţia trei constructori. Erau dulgheri. Din baracă mai ies doi muncitori. Iată, deci, întreaga forţă de muncă a şantierului. După cîteva minute, grupul nostru s-a mai întărit cu un excavatorist. Iar noi, din lipsă de lucru ne-am pus la discuţii. Pe aici nu prea vin mai-marii şantierului şi au şi ei „oful“ lor. Nu de altceva, precizau unii dintre ei, dar nici lor nu le convine să piardă timpul pe şantier, iar la sfîrşitul programului de lucru să socotească că n-au muncit. Aşadar, pe acest şantier, programul de lucru începe la 7,30 dimineaţa, întregul efectiv este de 22 de oameni. Dar, majoritatea, împreună cu şeful de echipă, sunt navetişti de la Sîngeorgiu de Pădure. La ora 9, maşina şantierului care-i transportă, încă nu sosise. Aflăm că faptul nu se întîmplă chiar ziln i. CISMAŞ (Continuare în pag. a 4-a) Prestările de servicii — în concordanţă , cît mai bună cu cererile populaţiei Interviu cu tovarăşul CAROL KIRÁLY, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti — Ştim că obiectivele ce vi le-aţi propus în acest an privind prestarea serviciilor către populaţie sînt importante, existînd premisa de a se apropia cît mai mult de cererile cetăţenilor. Vă solicităm să vă referiţi la ele şi la modalităţile de realizare. — Vreau mai întîi să precizez că şi pînă acum noi ne situam pe un loc bun printre unităţile prestatoare de servicii către populaţie din judeţ — locul doi, după I.J.G.C.L. — iar pe plan naţional ocupăm locuri fruntaşe la numeroşi indicatori printre unităţile similare: livrări la fondul pieţii, export, încasări pe locuitor din prestarea serviciilor, comerţ propriu etc. In ce priveşte prestarea serviciilor către populaţie noi realizăm toate serviciile din nomenclatorul UCECOM, oferind un număr de 126, în peste 1.200 de sortimente. Ca număr de unităţi care efectuează servicii dispunem de 426, aparţinătoare celor 18 cooperative şi U.J.C.M.zează dezvoltarea, în continuare, a diversificării prestaţiilor de servicii, care va duce la înfiinţarea altor 252 de noi unităţi. Această gamă se va îmbogăţi pe baza noilor cerinţe şi vom urmări ca, pe lîngă probleme de etică profesională, promptitudine în executarea serviciilor, să devenim prestatoarea modei viitorului, în special la îmbrăcăminte pentru toate categoriile de populaţie. Un rol deosebit îi va reveni Casei de modă, a cărei activitate se va îmbogăţi simţitor. Ne preocupăm ca, lucrînd după comenzi solicitate de parteneri străini, să oferim şi publicului nostru aceste modele, executate din material propriu, atît prin reţeaua de desfacere, cît şi la comandă. Ne vom preocupa, de asemenea, pentru găsirea şi introducerea în fabricaţie a noi modele de mobilă. — După cite ştim, sînteţi printre primele unităţi din ţară care aţi introdus executarea unor servicii pe bază de abonament. Ce rezultate aţi obţinut şi ce perspective îi întrevedeţi? — Sistemul a dat rezultate încurajatoare, fiind mai operativ, mai simplu, ceea ce va duce la extinderea lui în multe domenii, cum sunt: servicii pentru lucrări gospodăreşti, repararea aparatelor de uz casnic, instalaţii sanitare etc. In următorii ani se prevede extinderea spălătoriilor şi curăţătoriilor în toate oraşele judeţului şi în comunele limitrofe, unde vom introduce şi acest sistem. în toate aceste preocupări, cît şi în altele, vom solicita sprijinul organelor locale de stat, organizaţiilor U.T.C. şi de femei, a cooperatorilor înşişi, pentru a veni cu sugestii şi propuneri, pentru a găsi forme şi metode noi de prestaţii. încă din acest an vom iniţia un concurs intitulat „Meşteşugarul cu mîini de aur“, cu două etape anuale, primăvara şi toamna, al cărui scop este stimularea şi valorificarea inteligenţei şi spiritului creator ale lucrătorilor noştri din cooperaţie. In următorii ani ne vom orienta mai mult pe producţia de uz casnic şi pe produse pentru copii şi tineret şi vom milita pentru atragerea în mai mare măsură în circuitul productiv a deşeurilor şi a materiilor prime de care dispunem. ION CIURDARU Aspect din turnătoria de oţel a întreprinderii metalurgice „Republica" Reghin — locul unde se execută piese de o înaltă ţinută tehnică şi calitativă CONSFĂTUIRE PE ŢARĂ * Sub auspiciile Uniunii Generale a Sindicatelor, Ministerului Sănătăţii şi ale Uniunii Sindicatelor din unităţile sanitare a avut loc la Braşov o consfătuire pe ţară, care a abordat aspecte esenţiale ale asistenţei sanitare la locul de muncă. Participanţii au analizat aspecte legate de conţinutul activităţii medicale în întreprinderi, modul de elaborare a certificatelor medicale, examenele medicale ale angajaţilor, controlul periodic, depistarea precoce a bolilor profesionale, colaborarea între conducerea întreprinderilor, sindicate şi unităţile sanitare pentru crearea unor condiţii mai bune de muncă şi viaţă angajaţilor. (Agerpres) COMPLEX MODERN LA RICIU Socotind creşterea animalelor o activitate de interes naţional, cooperatorii din Rîciu acordă o mare atenţie acestei îndeletniciri. In acest context se înscrie transformarea fermei de vaci într-un complex modern în care să fie îngrijit şi furajat un efectiv de peste 470 de vaci. O primă măsură ce se va lua — aflăm din proiectul expus de Marian Crahmaliuc, inginerul șef al C.A.P., — este aceea a introducerii mulsului mecanic, evacuarea cu mijloace mecanice a gunoiului, modernizarea sistemului de furajare a animalelor și altele. Avînd baza furajeră asigurată şi prin măsurile ce se vor lua în continuare pentru sporirea producţiei la plantele de nutreţ şi perfecţionarea metodelor de preparare a furajelor, se scontează pe o însemnată creştere a producţiei de lapte. Astfel, unitatea îşi prevede pentru anul în curs obţinerea unei producţii medii de 2.500 litri pe vacă furajată. Dispunînd de un efectiv valoros, de furaje de calitate, de îngrijitori permanentizaţi şi cointeresaţi în obţinerea unor realizări cit mai semnificative, pen- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Reportajul zilei A împlinita cale a vieţii De cîteva minute ne aflăm în jurul clădirii din preajma gării. Am venit în apropierea acestor geometrii să-l căutăm pe mecanicul de locomotivă Ioan Goga. II oprim pe un om de statură potrivită. Bănuiam că-i mecanic şi după tradiţionala geantă. Pe tovarăşul Moldovan, îl cunoaşteţi? O clipă se opreşte. „Care Moldovan? La noi sínt mulţi. Numai şefi de tură sínt doi — Aurel şi Lazăr. loan V, Grigore sínt mecanici. loan VII şi Toader ajutori". Dar pe tovarăşul loan Goga? „Păi, eu sínt..." ... Bineînţeles, o coincideaţă. „Ce vă interesează" — ne întreabă cu o undă de curiozitate în glas. Îl întrebăm ce crede despre un mecanic de locomotivă. Dar, cu avantajele şi frumuseţile ei: „S-o luăm de la început!" De la început înseamnă pentru Ioan Goga acel an 1948 şi şcoala terminată la Bucureşti, tot de începuturi aparţine şi perioada cînd lucra ca strungar la depoul C.F.R. Cluj-Napoca. In 1952 „iese" pe locomotivă, ca fochist. Urmează şcoala de mecanici. Din 1970, lucrează la depoul din Tg.-Mureş. Totul simplu. Să spinteci singurătatea nopţii cu şuieratul prelung, să tai bezna cu fulgerarea luminilor e o satisfacţie. O oprire scurtă, un salut... O viaţă petrecută pe drum. Asta-i meseria de mecanic de locomotivă. Sunt şi mulţumiri. Ne-o spune cu sinceritatea purtată in nişte fotografii ale sufletului, cu aceeaşi satisfacţie cu care ne mărturiseşte cum învaţă cele două fete ale lui, Mirela şi lazArAdamu