Steaua Roşie, februarie 1976 (Anul 28, nr. 25-49)

1976-02-01 / nr. 25

noii TAHI O­IN TOATE TĂHLE .UNIȚI-VĂ . E­m KOSIE OOGAN Al COkHTimU! JUDE­Ti­AN MURES Al PCR. S/ Al CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul xxvii. Nr. 25 (5.546) | Duminici, 1 februarie 1976i 4 pagini, 30 de bani] In întîmpinarea Congresului educaţiei politice şi al culturii Dezbateri fructuoase, măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative In dezvoltarea şi perfecţiona­rea vieţii noastre economico-so­­ciale, un rol însemnat revine a­­plicarii Programului P.C.R. pen­tru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului ge­neral al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşe­zarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eti­cii şi echităţii socialiste, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din no­iembrie 1971. Prin tezele şi idei­le sale, prin măsurile cuprinse, acest document de excepţională importanţă teoretică şi practică, devenit la Congresul al XI-lea parte organică a Programului partidului, a exercitat şi exer­cită o influenţă dinamică asupra tuturor laturilor vieţii economi­ce, sociale şi politico-ideologice. Programul de educaţie comu­nistă a contribuit şi contribuie la creşterea rolului conducător al partidului, la activizarea întregii munci politico-ideologice şi cul­tural-educative, la sporirea com­bativităţii revoluţionare, a spiri­tului militant al comuniştilor, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, materializată în par­ticiparea entuziastă a tuturor oamenilor muncii la înfăptuirea politicii marxist-leniniste a parti- IOAN FLOREA, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid­ ­ului şi statului nostru, la valo­rificarea superioară a resurselor materiale şi umane,­­în numeroa­se iniţiative generate în marea întrecere socialistă pentru reali­zarea cincinalului 1971—1975 îna­inte de termen. Dînd expresie preocupării per­manente a partidului nostru pen­tru intensificarea şi perfecţiona­rea muncii politico-ideologice şi cultural-educative, de formare a omului nou, cu o conştiinţă so­cialistă înaintată, o morală supe­rioară şi o atitudine avansată fa­ţă de muncă, faţă de interesele generale ale societății, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca în luna mai 1976 sa aibă loc Congresul educaţiei po­litice şi al culturii. In vederea pregătirii temeinice a acestui Congres, potrivit practicii pro­fund democratice a partidului nostru, Comitetul Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca în perioada februarie — apri­lie 1976 în întregul partid, in toate organizaţiile de masă şi obşteşti, în instituţiile ideologi­ce şi cultural-educative, începînd de la sate şi comune, din între­prinderi, din oraşe, municipii şi pînă la nivel de judeţe, să se or­ganizeze dezbateri asupra modu­lui în care se realizează sarcini­le programului de educaţie co­munistă, hotărîrile adoptate de cel de-al XI-lea Congres în do­meniul muncii politico-ideologi­ce şi educative. Evident, în centrul dezbateri­lor ce vor avea loc cit şi a mă­surilor ce se vor hotărî se va si­tua creşterea rolului conducător al organelor şi organizaţiilor de partid în toate domeniile vieţii social-economice, inclusiv în do­meniile politico-ideologic şi cul­­tural-educativ, a exigenţei şi responsabilităţii acestora în în­drumarea unitară a muncii edu­cative. Analizînd modul în care organizaţiile de partid au orien­tat munca educativă în direcţia formării unei atitudini înaintate la toţi oamenii muncii, pentru realizarea în cele mai bune con­diţii a sarcinilor economic­o-so­­ciale, comuniştii trebuie să acor­de atenţie deosebită măsurilor care trebuie întreprinse în conti­nuare pentru ca activitatea poli­ (Continuare în pag. a 4-a) La Combinatul chimic din Tîrnăveni Reducerea cheltuielilor materiale - preocupare centrală Colectivul Combinatului chimic din Tîrnăveni a început noul an de muncă cu hotărîrea fermă de a îndeplini exemplar şi depăşi sarcinile de plan, de a ridica substanţial nivelul calitativ al activităţii sale. Efortul lui se re­găseşte, de pe acum, în rezulta­tele bune obţinute în luna ianua­rie, când au fost obţinute peste plan 850 tone sulfat de aluminiu, 30 tone de sulfat de sodiu, 25 tone sulf mutabil, 15 tone hidro­­xid de bariu şi alte produse, a căror valoare depăşeşte 1 milion de lei. Este semnificativ faptul că la frumoasele realizări ale lu­nii iar­uarie şi-au adus contribu­ţia toate secţiile. Desigu­r, rezultatele puteau fi şi mai bogate, dacă în activita­tea lor n-ar fi intervenit o serie de factori cum sunt: opririle în orele de vîrf ale consumului de energie electrică, la carbid, greu­tăţi în asigurarea ritmică a unor materii prime şi altele. Exi­genţa cu care­­ colectivul s-a deprins să-şi analizeze, lună de lună, propria activitate, mili­­tînd pentru înlăturarea tuturor deficienţelor — remarcă ing. Pe­tre Moldovan, şeful biroului îplan-dezvoltare , are la bază metodele şi modalităţile de ac­ţiune ale conducerii combinatu­lui şi ale colectivelor secţiilor de a pune capăt depăşirii nivelului planificat al cheltuielilor mate­riale la 1.000 lei producţie marfă. Ani de-a rîndul aspectul chel­tuielilor materiale, mai ales la carbid, a constituit punctul ne­vralgic al activităţii combinatu­lui. Cauzele au fost multiple, fi­nele au depins de ei, altele nu. Dar important este faptul că s-au străduit să le estompeze, şi, rînd pe rînd, au reuşit să elimi­ne o bună parte din ele. Se ştie că acum consumul de energie e­­lectrică pe tona de carbid este mult mai mic, de asemenea, a fost redus şi consumul exagerat, de tablă pentru butoaie. Prin pu­nerea în funcţiune a concasoru­­lui de calcar s-a asigurat omoge­nizarea acestei materii prime etc. Dealtfel, efortul colectivului în această direcţie s-a materializat pentru prima dată în activitatea lunii decembrie 1975, cînd curba cheltuielilor materiale a început să scadă sub nivelul planificat. Prin reducerea consumurilor spe­cifice la o serie­ întreagă de ma­terii prime s-au economisit, în a­­ceastă perioadă, peste 400.000 lei. De fapt lucrătorii combinatului doresc ca realizările lunii decem­brie să constituie punctul de ple­care în activitatea anului 1976 pentru noi acţiuni de reducere a costurilor de fabricaţie. Modernizările de mare anver­gură realizate la sfîrşitul anului trecut la cuptorul 6 carbid, a căror eficienţă economică va rodi acum, cit şi îmbunătăţirile pre­conizate la celelalte cuptoare, împreună cu măsurile tehnico-or­­ganizatorice în care munca fie­­cărui lucrător şi colectiv va mar­ca o continuă perfecţionare, sunt argumente hotărâtoare în atinge­rea, în acest an, a importantului obiectiv propus. Aleasa broderie Un val fin, de cîţiva metri lungime, se lasă lin din com­plexa maşină de fabricat per­dele­a Ţesătoriei de mătase din Sighişoara. Multe dintre modele au fineţea pinzei de păianjen şi sunt făurite cu un remarcabil gust estetic de că­tre muncitoare înalt calificate care dau firului cele mai di­verse forme, ce sunt conturate în alese broderii. Sighişorencele fac cu o ne­asemuită pasiune şi simt ar­tistic adevărate lucruri de artă care sînt mult apreciate de cumpărători. In rîndul lor se remarcă două tinere talen­tate, Maria Drînda şi Nagy Margit, din atelierul de bro­derie, care prin întreaga dă­ruire şi măiestrie făuresc mo­dele de perdele de înaltă ca­litate. In acelaşi timp îşi de­păşesc planul lunar cu 2 la sută S-A ÎNCHEIAT congresul COOPERAŢIEI DE CONSUM prin bâtă au luat sfîrşit lucră­rile celui de-al VI-lea Congres al cooperaţiei de consum din Repu­blica Socialistă România. La lucrările congresului au participat tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Janos Fazekas, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-minis­­tru al guvernului, membri ai C.C. al P.C.R., conducători ai u­­nor instituţii centrale şi organi­zaţii obşteşti. Cei 16,3 de vorbitori care au luat cuvîntul în şedinţele plena­re şi ale secţiunilor de lucru desfăşurate vineri şi sîmbătă au dat o înaltă apreciere Mesajului de salut adresat congresului de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guver­nului. Ei au relevat că îndrumă­rile cuprinse în acest document de excepţională valoare pentru dezvoltarea activităţii cooperaţiei de consum, cuvintele calde for­mulate la adresa lucrătorilor din acest sector constituie pentru în­treaga masă de cooperatori un program concret, de sporire a contribuţiei CENTROCOOP la dezvoltarea schimburilor econo­mice dintre sat şi oraş, un în-* demn la intensificarea eforturi­lor lor pentru creşterea gradului de bunăstare şi civilizaţie a populaţiei. Participanţii au evidenţiat pre-* ocuparea organizaţiilor coopera­ţiei de consum pentru achiziţio­narea şi valorificarea unor canti­tăţi sporite de produse agricole de la gospodăriile ţărăneşti, pen­tru satisfacerea în condiţii cit mai bune a cererii populaţiei. Preocu­paţi de asigurarea condiţiilor ne­cesare pentru realizarea sarcini­lor sporite ce revin cooperaţiei de consum în cursul actualului cincinal, delegaţii au făcut în a­­celaşi timp numeroase propuneri menite să contribuie la îmbună­tăţirea muncii în cadrul fiecă­rui sector de activitate. S-a subliniat astfel că înfăptui­rea indicaţiei privind creşterea rolului cooperaţiei de consum in achiziţionarea produselor agro­­alimentare de la gospodăriile populaţiei pune în faţa lucrători­lor din acest sector de activita­te răspunderi deosebite privind mai buna organizare a muncii şi repartiţia judicioasă a forţelor .­(Continuare în pag. a 4-a) ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ieri a avut loc şedinţa Comite­tului executiv al Consiliului popular judeţean. Comitetul exe­cutiv a analizat activitatea des­făşurată de comitetele şi birouri­le executive ale consiliilor popu­lare municipale, orăşeneşti şi co­munale ca autoritate tutelară, a comisiei pentru ocrotirea unor categorii fie minori, precum şi a comisiilor de judecată, stabilin­­du-se măsurile menite a contri­bui la continua îmbunătăţire a muncii în aceste importante do­menii. In continuare, Comitetul exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean a fost informat asupra modului de soluţionare a scriso­rilor oamenilor muncii, în anul 1975, precum şi cu privi­re la studiul efectuat în di­recţia îmbunătăţirii activităţii şi creşterii eficienţei economice a morilor cu regim de măciniş prestator de servicii din judeţ. Comitetul executiv al Consi­liului popular judeţean a rezol­vat apoi unele probleme ale ac­tivităţii curente. Şedinţa Comandamentului agricol judeţean Ieri a avut loc la Tg.-Mureş şedinţa de lucru a Comanda­mentului agricol judeţean care a analizat modul cum se desfăşoa­ră lucrările agricole de sezon, repararea tractoarelor şi maşini­lor care vor lucra în campania de primăvară, stadiul realizării indicatorilor de plan în zootehnie şi în alte sectoare ale agricultu­rii judeţului nostru. Atît infor­mările prezentate, cît şi dezbate­rile au fost pătrunse de exigen­ţă şi responsabilitate faţă de sarcinile actuale ale lucrătorilor de pe ogoare, au subliniat stră­dania ce se manifestă pentru desfăşurarea normală a întreg­ii activităţi în vederea obţinerii u­­nor rezultate bune în acest prim an al cincinalului. A fost apreciată pozitiv mun­ca depusă de mecanizatori pen­tru repararea la termen a între­gului parc de maşini şi tractoa­re, dar s-a subliniat că trebuie depuse eforturi şi mai stăruitoa­re în acţiunea de fertilizare cu îngrăşăminte chimice şi natura­le. Din situaţiile prezentate re­zultă că în fermele C.A.P. şi I.A.S. mai sunt mari cantităţi de îngrăşăminte naturale netrans­­portate, fapt ce trebuie să con­ducă la folosirea mai deplină a tuturor mijloacelor de transport, inclusiv a atelajelor cooperative­lor agricole. Comandamentul a­­gricol judeţean a indicat, de a­­semenea, măsurile ce trebuia luate pentru impulsionarea lucrăr­­ilor în sectorul legumicol, sec­tor în care pregătirile necesare nu au fost peste tot demarate cu vigoare. S-a cerut, de asemenea, să se intensifice stropitul pomi­lor şi să se treacă la executarea lucrărilor de îmbunătăţiri fun­ciare conform sarcinilor transmi­se fiecărei comune. Un loc important în cadrul dezbaterilor l-a ocupat situaţia din sectorul creşterii animalelor. Activitatea depusă în această lu­nă în zootehnie a condus la re­zolvarea multor probleme. S-a a­­preciat totuşi că nu s-a reuşit să se­ întroneze în toate unităţile şi fermele un spirit de muncă res­ponsabil, disciplină şi exigenţă maxime. Indicatorii de plan rea­lizaţi la efectivele matcă şi la re­producţie, la lapte şi carne nu sunt în toate unităţile la nivelul sarcinilor de plan aferente lunii ianuarie. Comandamentul agricol judeţean a atenţionat cu toată fer­mitatea pe toţi conducătorii con­siliilor intercooperatiste, preşe­dinţii şi inginerii şefi din C.A.P., conducerile întreprinderilor agri­cole de stat să urmărească cu maximă exigenţă cum se înfăp­tuiesc măsurile şi programele stabilite, să intervină prompt ori de cîte ori apar dereglări în ac­

Next