Steaua Roşie, februarie 1976 (Anul 28, nr. 25-49)

1976-02-01 / nr. 25

CODUL ETIC I AL VIETII SI MUNCII NOASTRE | MUNCA — cel mai bun mijloc de educaţie Sunt multe întreprinderi unde muncitorii tineri­ predomină. Cu oricare ai sta de vorbă îţi va spune sau îşi va aduce aminte de cel puţin un muncitor sau tehnician, oameni cu înaltă ca­lificare şi experienţă în produc­ţie, care l-au îndrumat în a-şi însuşi o meserie, în a stăpîni tehnica nouă şi, în acelaşi timp, i-a conturat un ideal, un crez uman şi civic, cu care apoi tînă­­rul, muncind cu pasiune, păşeşte mai încrezător în viaţă. „In uzi­nă — ne spunea Alexandru Chi­­for, maistru la secţia montaj a întreprinderii pentru utilaje şi piese de schimb din Reghin — principalele forme şi mijloace pentru formarea acelui om nou, multilateral dezvoltat — pe ca­­re-l prefigurează Programul par­tidului şi pe care şi colectivul nostru îl doreşte întruchipat de toţi tinerii ce au venit sau vor veni în întreprindere — sunt multiple: cursuri de calificare şi perfecţionare,­ un sistem bine structurat al activităţii politico­­ideologice şi cultural-educative, bibliotecă tehnică şi beletristică etc. Dar între toate formele şi mijloacele, cel mai important, cu preponderenţă în formarea tine­rilor muncitori,­ este munca. Ea a fost şi rămîne drumul princi­pal pentru pregătirea tinerilor, pentru conturarea robustă a per­sonalităţii lor. Practica ne-a de­monstrat-o că folosirea muncii ca mijloc de educaţie, de forma­re a tinerilor în spiritul cultului muncii presupune o metodologie aplicată cu discernămînt. Dacă unui tînăr care a terminat o şcoală profesională, sau a venit pentru a se califica la locul de producţie, maistrul îi oferă o săptămînă, două, o lună ca muncă măturarea secţiei sau căratul pieselor în lucru, din­­tr-un loc în altul, atunci un asemenea tînăr nu va fi „cap­tivat“ de meseria pe care şi-a pus în gînd s-o înveţe. Altfel spus, datoria noastră, a educato­rilor este aceea de a oferi tineri­lor un cadru prielnic de a-şi va­lorifica puterea şi capacitatea de autoformare, asistenţă şi îndru­mare tehnică, să execute lucrări din ce în ce mai complexe, să-i dotăm cu scule şi să-i învăţăm să şi le facă şi singuri, să le sti­mulăm curajul, voinţa şi iniţia­tiva. Printr-o asemenea etică pro­fesională, a noastră,­ a educatori­lor, se pot forma, aşa cum o cere societatea noastră, oamenii de azi şi de mîine. In spiritul ideii enunţate mai sus, al eticii profesionale comu­niste, ne-a vorbit şi unul dintre veteranii întreprinderii „Prod­­complex“. Andrei Fogarasi, mun­citor de înaltă calificare: „De-a lungul anilor, am muncit şi mun­cesc alături şi împreună cu ti­nerii. Luaţi în colectiv, din punct de vedere cultural şi civic, au fost şi mai sunt eterogeni. Unii au venit din mediul rural şi au şcoala generală de 8 ani. Alţii sunt din oraş şi au terminat liceul de cultură generală sau îl urmează acum. Fireşte, în raport de pregătirea lor a fost şi este nevoie de metode diferite pentru formarea la locul de producţie, prin muncă şi pentru muncă. Cred că cel mai eficient mijloc, cu cele mai bune rezultate în formarea tinerilor — profesiona­lă, politică, civică — este şi ră­mîne îndemnul educativ: „hai să te ajut, hai să lucrăm azi îm­preună, ai grijă că maşina şi tim­pul sînt cei mai buni „prieteni“ ai tăi, foloseşte-te cum se cuvi­ne de ei“ ş.a.m.d. Enunţînd acest îndemn, cu înrîurire pozitivă în conştiinţa tinerilor, mă gîndesc şi la reversul lui, pe care îl mai întîlnim, pe­ alocuri, exclamat în relaţiile de muncă şi viaţă cu tî­­nărul începător în ale meseriei: „habar n-ai de meserie, ai rebu­­tat piesa, ţi-o impui, a doua oa­ră propun schimbarea locului tău de muncă, nu ţi-ai făcut norma, tinere, eşti leneş“ etc. In felul acesta, adică al lipsei îndemnu­lui şi ajutorului educativ, sti­mulator, tînărul venit nu de mult în fabrică se descurajează, are îndoieli privind puterea şi capa­citatea lui de a-şi însuşi o me­serie. Fireşte, asemenea situaţii se mai întîlnesc, dar nu în multe locuri. In general, în toate între­prinderile, comuniştii au creat şi militează pentru un climat edu­cativ propice formării tinerilor, fiind conştienţi de rolul pe care îl au în definirea şi educarea omului multilateral pregătit. Şi această străduinţă se cere cu atît mai mult lărgită şi concreti­zată în realităţi, cu cît progre­sul tehnico-ştiinţific pătrunde necontenit în uzine și fabrici. C. CROITORU CINEMA DUMINICA, 1 FEBRUARIE TG.-MUREŞ — Arta: J.D. Ca­hill. Progresul: A fost odată un Hollywood (ambele serii — la orele 11, 14, 16,30 şi 19). Select: Călina roşie. Tinere­tului. Evadarea: Nici o vorbă despre fotbal. Flacăra: Ultimul bal la piscina din Rosnov. Pitic: Greierele verde. Vacanţă cu strigoi; Cînd soarele strălu­ceşte; Lăudărosul; Piticul Cipi. SIGHIŞOARA — Lumina: Mas­todontul. Tîrnava: Ultima zăpadă de primăvară. REGHIN — Patria: Alexandra şi infernul. Victoria: Bunicul siberian. TlRNAVENI — Melodia: Fluviul fără întoar­cere; Un căţel sărat. LUDUŞ — Flacăra: Ziua cea mai lungă (ambele serii). SOVATA — Doina: Elixirul tinereţii. SlN­GEORGIU DE PĂDURE — Popular: Martorul trebuie să ta­că. FlNTÎNELE — Patria: Pira­ţii din Pacific: Insula comorilor. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Nu filmăm să ne-amu­­zăm. SARMAŞU — Popular* Cei mai frumoşi ani. IERNUT — Lumina: Comedie fantastică. LUNI, 2 FEBRUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Colţ Alb. Progresul: Amorul vrăjitor. Se­lect: Adopţiune. Tineretului: Ul­timul bal la piscina din Rosnov. Flacăra: J.D. Cahill. SIGHIŞOA­RA — Lumina: Tăcerea doctoru­lui Evans. Tîrnava: Ultima zăpa­dă de primăvară. REGHIN — Patria: Convalescența. TÎRNA­­VENI — Melodia: Ziua delfinu­lui. LUDUȘ — Flacăra: Kit în Alaska. SOVATA — Doina: Cele mai bune momente cu Stan si Bran. SlNGEORGIU DE PĂDU­RE — Popular: E departe pina la cer. FlNTÎNELE — Patria: Visuri împlinite. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Pe teren propriu. SÂRMAŞU — Popular: Orfeu în infern. IERNUT — Lu­mina: Comedie fantastică. TEATRU TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 11: Cocoşul de tablă, secţia maghiară, ora 19,30: Pă­lăria florentină (abonament C-2); în sala mică, ora 17: Patru la­crimi. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, orele 10 şi 12: Insula fructelor roşii. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 FEBRUARIE 8,30 — Avanpremiera zilei. 8,40 — Tot înainte! 9,35 — Film serial pentru copii. Caktari. 10,00 — Viaţa satului. 11,15 — Ce ştim şi ce nu ştim despre... 11,45 — Bucuriile muzicii. 12,30 — De strajă patriei. 13,00 — Te­lex. 13,05 — Album duminica. Din cuprins: 13,13 — Cupletul zilei, de George Mihalache; 13,19 — Reîntâlnire cu interpreţii pre­feraţi Angela Moldovan şi Victor Predescu; 13,21 — Miniaturi u­­moristice; 13,36 — Vedete pe mi­cul ecran; 13,46 — Cuvîntul dul­ce. Schiţă artistică după N. Tău­­tu; 14,00 — Ce vrăji a mai fă­cut nevasta mea; 14,25 — Urma­şii. Reportaj de Victor Teodoru şi Iulian Hilerin; 14,38 — Poves­tea filmului muzical; 15,00 — Magazin sportiv; 16,00 — Specta­colul lumii — Cuba (IV); 16,20 — Film serial. Ascensiunea omu­lui. 17,25 — Drum de glorii. 18,40 — Reportaj TV. Emblema gospodarilor. 19,00 — Micul e­­cran .. pentru cei mici. 19,30 — Telejurnal. Comentariul săp­­tămînii. 20,00 — Baladă pentru acest pămînt. 20,20 — Film ar­tistic. Comoara din Sierra Madre. 22,20 — 24 de ore. LUNI. 2 FEBRUARIE 16,00 — Teleşcoală. 16,30 — E­­misiune în limba maghiară. 19,00 — Familia şi oraşul. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Mi-am pus flori la pălă­rie. Documentar artistic în ci­clul „Costumul popular". 20,20 — Armonii de iarnă cu Viorela Filip, Emil Wegeman, Andrei Calota, Mihai Ciortea și grupul vocal „Cantabile“. 20,50 — Emi­siune pentru tineret. 21,15 — Ro­man foileton. Forsyte Saga. 22,10 — 24 de ore. VATRA nr. 1/1976 A apărut nr. 1 (58) 1976 al re­vistei Vatra. Constant angajată în problematica social-politică şi cultural-artistică contemporană, Vatra inserează în acest număr o suită de materiale pe cît de interesante, pe atît de diverse ca problematică şi de înaltă ţi­nută publicistică. La rubrica sentimentul istoriei, tovarăşul Ioan Florea, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., semnează arti­colul de fond al revistei „Strălu­cite înfăptuiri, luminoase per­spective“. La rubrica colocviul Vetrei, ideologie şi propagandă, tovară­şul Pavel Chiorean, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., semnează articolul „Per­fecţionarea activităţii politico­­ideologice şi cultural-educative“. Numărul unu al revistei mai conţine o suită de reportaje, e­­seuri, cronica literară, filtre, pro­ză, poezie, viaţa artistică, sport, antologie science-fiction etc. începînd cu acest număr, Va­tra publică în foileton la rubri­ca restituiri un document inedit intitulat „1796. Ancheta în con­tra lui Gheorghe Şincai, acuzat de rebeliune“. MICA PUBLICITATE REPAR umbrele şi maşini de cusut. Kiss — maistru mecanic de precizie autorizat, Str. Griviţa Roşie nr. 21. (356) VlND casă confort, 2 camere, curte şi grădină, Tg.-Mureş, str. Gh. Doja nr. 133. (419) SCHIMB apartament 3 camere cu 4 camere, cartier Tudor, str. Moldovei 13/4, telefon 3.13.41. (433) SCHIMB locuinţă din str. Li­bertăţii nr. 103, compusă din două camere bloc confort I, cu similar din Aleea Carpaţi. Infor­maţii: Aleea Carpaţi, bloc 47, ap. 46. (467) PIERDUT legitimaţia de servi­ciu, eliberată de Fabrica de pie­lărie, pe numele Adorjáni Ferenc. O declar nulă. (476) PIERDUT legitimaţia de servi­ciu, eliberată de Fabrica de con­fecţii „Mureşul“, pe numele Rö­mischer Eva. O declar nulă. (471) PIERDUT legitimaţia de servi­ciu nr 0012, eliberată de P.T.T.R. Păsăreni, pe numele Csíki Piros­ka. O declar nulă. (469) PIERDUT legitimaţia de servi­ciu, eliberată de I.U.P.S. Reghin, pe numele Farcaş Aurel, cu nu­mărul 1.044. O declar nulă. (460) PIERDUT legitimaţia de servi­ciu, eliberată de Ilefor Reghin, pe numele Obiş Ioan. O declar nulă. (463) PIERDUT legitimaţia elibera­tă de întreprinderea comunală, pe numele Feri Sándor. O de­clar nulă. (468) ÎNSCRIEREA dobinzilor LA C.E.C. Sucursala judeţeană C.E.C. Mureş, informează depunătorii că înscrierea dobinzilor în libretele de economii pe anul 1975 11 s-a programat astfel: cu începere din ziua de 2 februarie 1976, în tot cursul anului, în oraşele Reghin şi Sighişoara; cu începere din ziua de 7 februarie 1976, în tot cursul anului, în Tg.-Mureş, Tîrnăveni, Luduş, Sovata şi în comunele Sărmaşu şi Miercurea Nirajului. Pentru a veni în ajutorul depunătorilor, Sucursala judeţea­nă C.E.C. Mureş a dispus ca înscrierea dobinzilor să se efectueze la sediile unităţilor C.E.C., printr-un delegat al Sucursalei jude­ţene C.E.C., după următorul program: în perioada 7—10 februa­­rie 1976, la agenţiile C.E.C. din comunele Acăţari, Band, Bă­­lăuşeri, Ernei, Fîntînele, Iernut, Sîngeorgiu de Pădure, Sînpaul,­­ Ungheni şi Apold; în perioada 12—15 februarie 1976, la agenţiile­­ C.E.C. din comunele Deda, Gurghiu, Ibăneşti, Vinători, Brînco-­­ veneşti, Breaza, Gorneşti şi Nadeş; în perioada 17—20 februarie­­ 1976, la agenţiile C.E.C. din comunele Bahnea, Vărgata, Batoş, ,­­ Lunca Bradului şi la sediul cooperativei de credit din Şăulia;­­ în perioada 19—23 februarie 1976, la agenţia C.E.C. din Rîciu;­­ în perioada 23—25 februarie 1976, la agenţia C.E.C. din Zau de­­ Cîmpie; în perioada 25—28 februarie 1976, la agenţia C.E.C. din Sînpetru; în perioada 26—29 februarie 1976, la agenţiile C.E.C. din comunele Eremitu, Aluniş şi Voiniceni. Cu această ocazie se înscriu şi dobînzile neînregistrate în li­bretele de economii pe anii precedenţi.­­ Cu toate că înscrierea dobinzilor în libretele de economii se efectuează — în continuare — în tot cursul anului, C.E.C. invi­tă toţi depunătorii să se prezinte la unităţile C.E.C. enumerate mai sus, în perioadele programate, într-un număr cît mai mare. IMPORTANT! STAJIUNEA TURISTICĂ NEPTUN — Mangalia Nord încadrează din judeţul Mureş personal sezonier PENTRU SEZONUL ESTIVAL 1976, după cum urmează: Femei: — MUNCITOARE LA BUCÃTARIE — etate 17—50 ani — AJUTOR DE OSPĂTAR — etate 17—25 ani Bărbaţi — MANIPULANŢI DE MARFURI — etate 20—35 ani Cei încadraţi vor beneficia pe timpul sezonului de cazare şi masă gratuită, transportul pe C.F.R. dus-întors gratuit, retri­buția conform Legii 57/1974, plus sporul de litoral. Încheierea contractelor de muncă se va face după cum ur­­mează: — în zilele de 5 și 6 februarie 1976, orele 8—14, la Oficiul for­ţelor de muncă din municipiul Tg.-Mureş; — în ziua de 7 februarie 1976, orele 8—13, la Oficiul forţelor de muncă din oraşul Reghin; — în ziua de 8 februarie 1976, orele 8—10, la Oficiul forţelor de muncă din oraşul Luduş, iar de la orele 11—14, la Oficiul forţelor de muncă din orașul Tîrnăveni. ­ CENTRUL MILITAR­­­­ JUDEŢEAN MURES ’ * ) SELECŢIONEAZĂ CANDIDAŢI PENTRU URMĂTOARELE­­ INSTITUŢII MILITARE DE INVAŢAMÎNT * 1. Pentru Academia militară, Institutul de medicină militară,­­ şcoli militare de ofiţeri din toate armele,­­ absolvenţi ai li­­­­ceelor de cultură generală şi de specialitate din anul în curs­­ I şi din anii precedenţi, pînă la vîrsta de 22 de ani, iar cei care­­­i sînt în producţie, pînă la 24 de ani. 1­­­2. Pentru şcolile militare de maiştri se primesc absolvenţi ai­­­i şcolilor profesionale, în vîrstă de la 18 la 24 de ani.­­ 1­3. Pentru şcolile militare de subofiţeri, absolvenţi a minimum­­­­ 8—10 clase, de la 18—24 de ani. 1­­­4. Pentru liceele militare — absolvenţi a 8 clase curs de zi din­­ anul curent, cu note de la 7 la 10.­­ 1 Tinerii care doresc să participe la concurs se pot adresa :­­ Centrului militar judeţean Mureş, din str. Rozelor nr. 11, te­­­­­­lefon 1.59.62. 1­1 întreprinderea de transporturi auto Mureş încadrează pentru autobaza călători din Tg.-Mureş — ŞOFERI cu permis de conducere categoria D pentru S.I.R.C.A. din Tg.-Mureş, str. Putnei nr. 13 — LĂCĂTUŞI MONTORI (mecanici auto) — TINICHIGII AUTO — SUDORI AUTOGENI şi ELECTRICI — TAPIŢERI şi FIERARI Informații la telefon 1.18.37 sau 1.45.01.

Next