Steaua Roşie, februarie 1976 (Anul 28, nr. 25-49)
1976-02-01 / nr. 25
CODUL ETIC I AL VIETII SI MUNCII NOASTRE | MUNCA — cel mai bun mijloc de educaţie Sunt multe întreprinderi unde muncitorii tineri predomină. Cu oricare ai sta de vorbă îţi va spune sau îşi va aduce aminte de cel puţin un muncitor sau tehnician, oameni cu înaltă calificare şi experienţă în producţie, care l-au îndrumat în a-şi însuşi o meserie, în a stăpîni tehnica nouă şi, în acelaşi timp, i-a conturat un ideal, un crez uman şi civic, cu care apoi tînărul, muncind cu pasiune, păşeşte mai încrezător în viaţă. „In uzină — ne spunea Alexandru Chifor, maistru la secţia montaj a întreprinderii pentru utilaje şi piese de schimb din Reghin — principalele forme şi mijloace pentru formarea acelui om nou, multilateral dezvoltat — pe care-l prefigurează Programul partidului şi pe care şi colectivul nostru îl doreşte întruchipat de toţi tinerii ce au venit sau vor veni în întreprindere — sunt multiple: cursuri de calificare şi perfecţionare, un sistem bine structurat al activităţii politicoideologice şi cultural-educative, bibliotecă tehnică şi beletristică etc. Dar între toate formele şi mijloacele, cel mai important, cu preponderenţă în formarea tinerilor muncitori, este munca. Ea a fost şi rămîne drumul principal pentru pregătirea tinerilor, pentru conturarea robustă a personalităţii lor. Practica ne-a demonstrat-o că folosirea muncii ca mijloc de educaţie, de formare a tinerilor în spiritul cultului muncii presupune o metodologie aplicată cu discernămînt. Dacă unui tînăr care a terminat o şcoală profesională, sau a venit pentru a se califica la locul de producţie, maistrul îi oferă o săptămînă, două, o lună ca muncă măturarea secţiei sau căratul pieselor în lucru, dintr-un loc în altul, atunci un asemenea tînăr nu va fi „captivat“ de meseria pe care şi-a pus în gînd s-o înveţe. Altfel spus, datoria noastră, a educatorilor este aceea de a oferi tinerilor un cadru prielnic de a-şi valorifica puterea şi capacitatea de autoformare, asistenţă şi îndrumare tehnică, să execute lucrări din ce în ce mai complexe, să-i dotăm cu scule şi să-i învăţăm să şi le facă şi singuri, să le stimulăm curajul, voinţa şi iniţiativa. Printr-o asemenea etică profesională, a noastră, a educatorilor, se pot forma, aşa cum o cere societatea noastră, oamenii de azi şi de mîine. In spiritul ideii enunţate mai sus, al eticii profesionale comuniste, ne-a vorbit şi unul dintre veteranii întreprinderii „Prodcomplex“. Andrei Fogarasi, muncitor de înaltă calificare: „De-a lungul anilor, am muncit şi muncesc alături şi împreună cu tinerii. Luaţi în colectiv, din punct de vedere cultural şi civic, au fost şi mai sunt eterogeni. Unii au venit din mediul rural şi au şcoala generală de 8 ani. Alţii sunt din oraş şi au terminat liceul de cultură generală sau îl urmează acum. Fireşte, în raport de pregătirea lor a fost şi este nevoie de metode diferite pentru formarea la locul de producţie, prin muncă şi pentru muncă. Cred că cel mai eficient mijloc, cu cele mai bune rezultate în formarea tinerilor — profesională, politică, civică — este şi rămîne îndemnul educativ: „hai să te ajut, hai să lucrăm azi împreună, ai grijă că maşina şi timpul sînt cei mai buni „prieteni“ ai tăi, foloseşte-te cum se cuvine de ei“ ş.a.m.d. Enunţînd acest îndemn, cu înrîurire pozitivă în conştiinţa tinerilor, mă gîndesc şi la reversul lui, pe care îl mai întîlnim, pe alocuri, exclamat în relaţiile de muncă şi viaţă cu tînărul începător în ale meseriei: „habar n-ai de meserie, ai rebutat piesa, ţi-o impui, a doua oară propun schimbarea locului tău de muncă, nu ţi-ai făcut norma, tinere, eşti leneş“ etc. In felul acesta, adică al lipsei îndemnului şi ajutorului educativ, stimulator, tînărul venit nu de mult în fabrică se descurajează, are îndoieli privind puterea şi capacitatea lui de a-şi însuşi o meserie. Fireşte, asemenea situaţii se mai întîlnesc, dar nu în multe locuri. In general, în toate întreprinderile, comuniştii au creat şi militează pentru un climat educativ propice formării tinerilor, fiind conştienţi de rolul pe care îl au în definirea şi educarea omului multilateral pregătit. Şi această străduinţă se cere cu atît mai mult lărgită şi concretizată în realităţi, cu cît progresul tehnico-ştiinţific pătrunde necontenit în uzine și fabrici. C. CROITORU CINEMA DUMINICA, 1 FEBRUARIE TG.-MUREŞ — Arta: J.D. Cahill. Progresul: A fost odată un Hollywood (ambele serii — la orele 11, 14, 16,30 şi 19). Select: Călina roşie. Tineretului. Evadarea: Nici o vorbă despre fotbal. Flacăra: Ultimul bal la piscina din Rosnov. Pitic: Greierele verde. Vacanţă cu strigoi; Cînd soarele străluceşte; Lăudărosul; Piticul Cipi. SIGHIŞOARA — Lumina: Mastodontul. Tîrnava: Ultima zăpadă de primăvară. REGHIN — Patria: Alexandra şi infernul. Victoria: Bunicul siberian. TlRNAVENI — Melodia: Fluviul fără întoarcere; Un căţel sărat. LUDUŞ — Flacăra: Ziua cea mai lungă (ambele serii). SOVATA — Doina: Elixirul tinereţii. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Martorul trebuie să tacă. FlNTÎNELE — Patria: Piraţii din Pacific: Insula comorilor. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Nu filmăm să ne-amuzăm. SARMAŞU — Popular* Cei mai frumoşi ani. IERNUT — Lumina: Comedie fantastică. LUNI, 2 FEBRUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Colţ Alb. Progresul: Amorul vrăjitor. Select: Adopţiune. Tineretului: Ultimul bal la piscina din Rosnov. Flacăra: J.D. Cahill. SIGHIŞOARA — Lumina: Tăcerea doctorului Evans. Tîrnava: Ultima zăpadă de primăvară. REGHIN — Patria: Convalescența. TÎRNAVENI — Melodia: Ziua delfinului. LUDUȘ — Flacăra: Kit în Alaska. SOVATA — Doina: Cele mai bune momente cu Stan si Bran. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: E departe pina la cer. FlNTÎNELE — Patria: Visuri împlinite. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Pe teren propriu. SÂRMAŞU — Popular: Orfeu în infern. IERNUT — Lumina: Comedie fantastică. TEATRU TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 11: Cocoşul de tablă, secţia maghiară, ora 19,30: Pălăria florentină (abonament C-2); în sala mică, ora 17: Patru lacrimi. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, orele 10 şi 12: Insula fructelor roşii. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 FEBRUARIE 8,30 — Avanpremiera zilei. 8,40 — Tot înainte! 9,35 — Film serial pentru copii. Caktari. 10,00 — Viaţa satului. 11,15 — Ce ştim şi ce nu ştim despre... 11,45 — Bucuriile muzicii. 12,30 — De strajă patriei. 13,00 — Telex. 13,05 — Album duminica. Din cuprins: 13,13 — Cupletul zilei, de George Mihalache; 13,19 — Reîntâlnire cu interpreţii preferaţi Angela Moldovan şi Victor Predescu; 13,21 — Miniaturi umoristice; 13,36 — Vedete pe micul ecran; 13,46 — Cuvîntul dulce. Schiţă artistică după N. Tăutu; 14,00 — Ce vrăji a mai făcut nevasta mea; 14,25 — Urmaşii. Reportaj de Victor Teodoru şi Iulian Hilerin; 14,38 — Povestea filmului muzical; 15,00 — Magazin sportiv; 16,00 — Spectacolul lumii — Cuba (IV); 16,20 — Film serial. Ascensiunea omului. 17,25 — Drum de glorii. 18,40 — Reportaj TV. Emblema gospodarilor. 19,00 — Micul ecran .. pentru cei mici. 19,30 — Telejurnal. Comentariul săptămînii. 20,00 — Baladă pentru acest pămînt. 20,20 — Film artistic. Comoara din Sierra Madre. 22,20 — 24 de ore. LUNI. 2 FEBRUARIE 16,00 — Teleşcoală. 16,30 — Emisiune în limba maghiară. 19,00 — Familia şi oraşul. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Mi-am pus flori la pălărie. Documentar artistic în ciclul „Costumul popular". 20,20 — Armonii de iarnă cu Viorela Filip, Emil Wegeman, Andrei Calota, Mihai Ciortea și grupul vocal „Cantabile“. 20,50 — Emisiune pentru tineret. 21,15 — Roman foileton. Forsyte Saga. 22,10 — 24 de ore. VATRA nr. 1/1976 A apărut nr. 1 (58) 1976 al revistei Vatra. Constant angajată în problematica social-politică şi cultural-artistică contemporană, Vatra inserează în acest număr o suită de materiale pe cît de interesante, pe atît de diverse ca problematică şi de înaltă ţinută publicistică. La rubrica sentimentul istoriei, tovarăşul Ioan Florea, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., semnează articolul de fond al revistei „Strălucite înfăptuiri, luminoase perspective“. La rubrica colocviul Vetrei, ideologie şi propagandă, tovarăşul Pavel Chiorean, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., semnează articolul „Perfecţionarea activităţii politicoideologice şi cultural-educative“. Numărul unu al revistei mai conţine o suită de reportaje, eseuri, cronica literară, filtre, proză, poezie, viaţa artistică, sport, antologie science-fiction etc. începînd cu acest număr, Vatra publică în foileton la rubrica restituiri un document inedit intitulat „1796. Ancheta în contra lui Gheorghe Şincai, acuzat de rebeliune“. MICA PUBLICITATE REPAR umbrele şi maşini de cusut. Kiss — maistru mecanic de precizie autorizat, Str. Griviţa Roşie nr. 21. (356) VlND casă confort, 2 camere, curte şi grădină, Tg.-Mureş, str. Gh. Doja nr. 133. (419) SCHIMB apartament 3 camere cu 4 camere, cartier Tudor, str. Moldovei 13/4, telefon 3.13.41. (433) SCHIMB locuinţă din str. Libertăţii nr. 103, compusă din două camere bloc confort I, cu similar din Aleea Carpaţi. Informaţii: Aleea Carpaţi, bloc 47, ap. 46. (467) PIERDUT legitimaţia de serviciu, eliberată de Fabrica de pielărie, pe numele Adorjáni Ferenc. O declar nulă. (476) PIERDUT legitimaţia de serviciu, eliberată de Fabrica de confecţii „Mureşul“, pe numele Römischer Eva. O declar nulă. (471) PIERDUT legitimaţia de serviciu nr 0012, eliberată de P.T.T.R. Păsăreni, pe numele Csíki Piroska. O declar nulă. (469) PIERDUT legitimaţia de serviciu, eliberată de I.U.P.S. Reghin, pe numele Farcaş Aurel, cu numărul 1.044. O declar nulă. (460) PIERDUT legitimaţia de serviciu, eliberată de Ilefor Reghin, pe numele Obiş Ioan. O declar nulă. (463) PIERDUT legitimaţia eliberată de întreprinderea comunală, pe numele Feri Sándor. O declar nulă. (468) ÎNSCRIEREA dobinzilor LA C.E.C. Sucursala judeţeană C.E.C. Mureş, informează depunătorii că înscrierea dobinzilor în libretele de economii pe anul 1975 11 s-a programat astfel: cu începere din ziua de 2 februarie 1976, în tot cursul anului, în oraşele Reghin şi Sighişoara; cu începere din ziua de 7 februarie 1976, în tot cursul anului, în Tg.-Mureş, Tîrnăveni, Luduş, Sovata şi în comunele Sărmaşu şi Miercurea Nirajului. Pentru a veni în ajutorul depunătorilor, Sucursala judeţeană C.E.C. Mureş a dispus ca înscrierea dobinzilor să se efectueze la sediile unităţilor C.E.C., printr-un delegat al Sucursalei judeţene C.E.C., după următorul program: în perioada 7—10 februarie 1976, la agenţiile C.E.C. din comunele Acăţari, Band, Bălăuşeri, Ernei, Fîntînele, Iernut, Sîngeorgiu de Pădure, Sînpaul, Ungheni şi Apold; în perioada 12—15 februarie 1976, la agenţiile C.E.C. din comunele Deda, Gurghiu, Ibăneşti, Vinători, Brînco- veneşti, Breaza, Gorneşti şi Nadeş; în perioada 17—20 februarie 1976, la agenţiile C.E.C. din comunele Bahnea, Vărgata, Batoş, , Lunca Bradului şi la sediul cooperativei de credit din Şăulia; în perioada 19—23 februarie 1976, la agenţia C.E.C. din Rîciu; în perioada 23—25 februarie 1976, la agenţia C.E.C. din Zau de Cîmpie; în perioada 25—28 februarie 1976, la agenţia C.E.C. din Sînpetru; în perioada 26—29 februarie 1976, la agenţiile C.E.C. din comunele Eremitu, Aluniş şi Voiniceni. Cu această ocazie se înscriu şi dobînzile neînregistrate în libretele de economii pe anii precedenţi. Cu toate că înscrierea dobinzilor în libretele de economii se efectuează — în continuare — în tot cursul anului, C.E.C. invită toţi depunătorii să se prezinte la unităţile C.E.C. enumerate mai sus, în perioadele programate, într-un număr cît mai mare. IMPORTANT! STAJIUNEA TURISTICĂ NEPTUN — Mangalia Nord încadrează din judeţul Mureş personal sezonier PENTRU SEZONUL ESTIVAL 1976, după cum urmează: Femei: — MUNCITOARE LA BUCÃTARIE — etate 17—50 ani — AJUTOR DE OSPĂTAR — etate 17—25 ani Bărbaţi — MANIPULANŢI DE MARFURI — etate 20—35 ani Cei încadraţi vor beneficia pe timpul sezonului de cazare şi masă gratuită, transportul pe C.F.R. dus-întors gratuit, retribuția conform Legii 57/1974, plus sporul de litoral. Încheierea contractelor de muncă se va face după cum urmează: — în zilele de 5 și 6 februarie 1976, orele 8—14, la Oficiul forţelor de muncă din municipiul Tg.-Mureş; — în ziua de 7 februarie 1976, orele 8—13, la Oficiul forţelor de muncă din oraşul Reghin; — în ziua de 8 februarie 1976, orele 8—10, la Oficiul forţelor de muncă din oraşul Luduş, iar de la orele 11—14, la Oficiul forţelor de muncă din orașul Tîrnăveni. CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MURES ’ * ) SELECŢIONEAZĂ CANDIDAŢI PENTRU URMĂTOARELE INSTITUŢII MILITARE DE INVAŢAMÎNT * 1. Pentru Academia militară, Institutul de medicină militară, şcoli militare de ofiţeri din toate armele, absolvenţi ai liceelor de cultură generală şi de specialitate din anul în curs I şi din anii precedenţi, pînă la vîrsta de 22 de ani, iar cei carei sînt în producţie, pînă la 24 de ani. 12. Pentru şcolile militare de maiştri se primesc absolvenţi aii şcolilor profesionale, în vîrstă de la 18 la 24 de ani. 13. Pentru şcolile militare de subofiţeri, absolvenţi a minimum 8—10 clase, de la 18—24 de ani. 14. Pentru liceele militare — absolvenţi a 8 clase curs de zi din anul curent, cu note de la 7 la 10. 1 Tinerii care doresc să participe la concurs se pot adresa : Centrului militar judeţean Mureş, din str. Rozelor nr. 11, telefon 1.59.62. 11 întreprinderea de transporturi auto Mureş încadrează pentru autobaza călători din Tg.-Mureş — ŞOFERI cu permis de conducere categoria D pentru S.I.R.C.A. din Tg.-Mureş, str. Putnei nr. 13 — LĂCĂTUŞI MONTORI (mecanici auto) — TINICHIGII AUTO — SUDORI AUTOGENI şi ELECTRICI — TAPIŢERI şi FIERARI Informații la telefon 1.18.37 sau 1.45.01.