Steaua Roşie, martie 1976 (Anul 28, nr. 50-75)

1976-03-02 / nr. 50

MOIFTA­U Om TOATE TuWIE, ONIV-VlJ Em K05IE Anul XXVIII. Nr. 50 (5.571) | Marți, 2 martie 19764 pagini, 30 de bani ORGAN AL CONTINU! JUDEȚEAN MUMS AL P.C R S/ AL CONSILIULUI POPULAU JUD£T£AN • * I • _ Acum se pun bazele bunei desfăşurări a campaniei agricole de primăvară Oamenii muncii din agricultură Sunt plenar angajaţi să transpu­nă în viaţă toate măsurile pre­conizate în vederea realizării sarcinilor care decurg din hotă­­rîrile Congresului al XI-lea al partidului. Şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R., care a avut loc în a­­ceste zile premergătoare începerii campaniei agricole de primăvară se înscrie pe linia preocupărilor constante ale partidului nostru pentru crearea celor mai bune condiţii desfăşurării întregii ac­tivităţi in agricultură. Concluziile şi sarcinile reieşite din cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru, vizează un evantai larg de probleme de o deosebită im­portanţă şi pentru dezvoltarea agriculturii socialiste din jude­ţul nostru. Acum, cînd am păşit în primul an al actualului cincinal, orga­nelor şi organizaţiilor de partid, organelor agricole, tuturor oame­nilor muncii din agricultura ju­deţului nostru le revin răspun­deri deosebite în vederea asigu­rării condiţiilor necesare obţine­rii unor recolte bogate, a satis­facerii pe această cale a cerinţe­lor de consum ale populaţiei. Suntem­ chemaţi să ne concen­trăm in aceste zile toate forţele şi capacitatea creatoare pentru buna pregătire a campaniei agri­cole de primăvară, sporirea pro­ducţiei agricole vegetale şi ani­male, realizarea programelor de îmbunătăţiri funciare şi irigaţii, dezvoltarea zootehniei, legum­i­culturii, pomiculturii şi viticul­turii, să îmbunătăţim activitatea tuturor cooperativelor agricole de producţie. Este cunoscut că succesul lu­crărilor din primăvară este ne­mijlocit condiţionat de amploa­rea şi temeinicia pregătirilor care se fac în aceste zile. Pe prim plan pe agenda urgenţelor, în toate unităţile agricole, trebuie trecute încheierea arăturilor, pregătirea terenului, administra­rea îngrăşămintelor chimice şi naturale, a lucrărilor de scurge­re a apei rezultată din topirea zăpezii. Din sondajele făcute re­zultă că în unele unităţi agricole din judeţ au rămas suprafeţe ne­arate, situate în special în lun­cile inundabile şi pe dealurile cu pantă mare. Se impune ca aceste terenuri, îndată ce se vor crea condiţii bune de lucru, să fie arate. In funcţie de situaţia Si starea acestor terenuri să fie folosite atît tractoarele cît si plu­gurile tractate de animale. Odată cu desprimăvărarea şi zvînta­­rea terenului, mecanizatorii vor trece la pregătirea terenului co­respunzător prevederilor înscrise în tehnologia fiecărei culturi. Deoarece fertilizarea este con­diţia de bază a recoltelor bune, acestei acţiuni trebuie să i se acorde o atenţie mult mai mare. Pe lingă cooperativele agricole care au încheiat această lucrare, mai sunt şi altele, în care nu s-a terminat transportul bălegarului (Continuare în pag. a 4-a) Portretul colectiv al unei echipe fruntaşe in întrecerea socialistă . Acum 8 ani, cînd am rea­­lizat primul tractor articulat forestier ne-am bucurat ne­spus de mult, nu numai noi din secţia a ll-a montaj, ci întregul colectiv al întreprin­derii. Timpul a trecut pe ne­observate. Atît noi, cît şi trac­torul, ne-am schimbat un bine Noi ne-am perfecţionat profe­sional, iar trac­torul din punct de vedere teh­nic. Cel mai de seamă ar­gument în acest sens e faptul că T.A.F.-ul nostru este cumpărat şi apreciat în ţări ca: Republica Democra­tă Germană, Iugoslavia şi I­­ran. Insă, pînă a ajunge aici am intimpinat şi învins multe necunoscute şi greutăţi ineren­te oricărui început. Am mun­cit mult, uneori chiar peste program, dar nu a fost în zadar. Important e că oame­nii au avut tăria să treacă peste momentele mai dificile dind dovadă astfel de o înal­tă conştiinţă muncitorească şi pregătire politică. De fapt, a­­ceasta este latura forte a co­lectivului din secţia noastră, a echipei pe care o conduc. Rîndurile consemnate mai sus aparţin comunistului Ioan Badiu, şef de echipă în secţia a ll-a montaj general T.A.F. Echipa condusă de el, com­pusă din 29 de oameni, îm­preună cu altele, a fost de­clarată fruntaşă pe intreprin­dere în întrecerea socialistă pe 1975. In discuţia purtată cu Ioan Badiu, ne-am străduit să aflăm cît mai mult din fap­tele şi realizările colective ale acestei echipe. Interlocutorul nostru a insistat in mod deo­sebit asupra unităţii oameni­lor, a respectului şi încrederii reciproce, strădaniei acestora de a-şi perfec­ţiona continuu pregătirea pro­fesională. — In ulti­mii doi ani, echipa noas­tră s-a înnoit aproape in întregime cu tineri veniţi din şcoala profesională ori ca­lificaţi la locul de muncă — ne spunea Ioan Badiu. M-am străduit să creez o ambianţă plăcută, încredere în proprii­le forţe şi totodată responsa­bilitate personală şi colectivă în tot ceea ce avem de în­făptuit. Mă ocup de fiecare om in parte, îi arăt practic cum să execute operaţiile de montaj mai complicate. Fap­tele au dovedit că practica es­te cea mai bună şcoală de perfecţionare profesională, iar exemplul personal, modelul de urmat în comportarea în întreprindere şi în afara ei. O altă trăsătură definitorie a acestei echipe şi în special a şefului ei este preocuparea IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Reportajul zilei ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE Colectivul întreprinderii me­talurgice „Republica“ din Re­ghin a început producţia aces­tui an ferm hotărit să reali­zeze în mod exemplar sarci­nile economice. Angajamentul asumat devine realitate pe zi ce trece. Pe luna februarie producţia globală s-a de­păşit cu un milion de lei, iar producţia marfă cu 3 milioane lei, realizîndu-se su­plimentar însemnate cantităţi de diferite piese turnate din fontă, oţel şi punţi pentru au­totrenuri. Aceste realizări sunt o bază solidă pentru îndepli­nirea cu succes a planului pe primul trimestru şi în conti­nuare. PLANUL DE EXPORT, DEPĂŞIT CU 12 LA SUTĂ întreprinderea mixtă de in­dustrie locală „Prodcomplex“ din Tg.-Mureş şi-a sporit, de la un an la altul, cantităţile de produse exportate, onorîn­­du-şi cu promptitudine con­tractele încheiate cu benefi­ciarii externi. Şi în acest an se exportă o gamă largă de produse în diferite ţări ale lumii. In primele două luni ale a­­nului 1976 planul de export s-a îndeplinit în proper­ţ­ie de 112 la sută, realizîndu-se su­plimentar însemnate cantităţi de articole din sticlărie, covo­raşe din cauciuc pentru auto­turisme, covoare de tip orien­tal şi alte produse. Acest fapt vorbeşte de la sine despre preocupările întregului colec­tiv faţă de îndeplinirea exem­plară, atît cantitativă cît şi calitativă, a sarcinilor de ex­port, care dealtfel ocupă un loc de frunte în întrecerea socialistă de la fiecare loc de muncă. In Piaţa gării din Tg.-Mureş s-a construit de curînd acest frumos şir de blocuri, cu magazine la parter „România socialistă, ţara mea de glorii!“ Casa de cultură şi clubul I.U.P.S. din Reghin au­ găzduit duminică, 29 februarie, faza zo­nală a concursului cultural-artis­tic „România socialistă, ţara mea de glorii!“. Organizată de Comi­tetul orăşenesc al U.T.C., mani­festarea, urmărită de un nume­ros public, a prilejuit o tinereas­că întrecere a sutelor de elevi din licee şi şcoli generale. In a­­cest concurs, un adevărat tur de forţă au înregistrat elevii Liceu­lui real-umanist din Reghin, cîş­­tigători ai următoarelor probe: grup vocal clasic, dansuri popu­lare maghiare, dans tematic, or­­chestre şi solişti de muzică uşoa­ră, recitatori prin Olguţa Maloş, solişti instrumentişti de muzică clasică prin Mariana Cira, pre­­cum­ şi cei ai Liceului industrial, clasaţi pe primele locuri la pro­bele teatru, dansuri populare româneşti, grup vocal, soliști vo­cali de muzică populară prin DORIN BORDA (Continuare în pag. a 4-a) Premieră cinematografică La cinematograful „Arta“ a avut loc, ieri seară, premiera noului film românesc în culori Patima, inspirat după nuvela „Hiena“ de Petru Vintilă. Un film a cărui acţiune este plasată într-un orăşel transilvănean din anii imediat următori ai războ­iului. La spectacolul organizat cu a­­cest prilej a participat şi un grup de realizatori, între care George Cornea, care a „debutat“ — cu această peliculă — ca regi­zor şi scenarist, actriţa Draga Olteanu-Matei, în dubla calitate de interpretă şi scenaristă, şi Cornelia Tăutu, compozitoarea muzicii filmului. Noua premieră cinematografi­că autohtonă s-a bucurat de suc­ces. Tot în cursul zilei de ieri, la sediul noului Teatru de stat, a fost organizată o interesantă conferinţă de presă, la care gru­pul de realizatori a răspuns la o serie de întrebări formulate de participanți pe marginea a­­­cestei noi producții cinematogra­fice românești. ★ DEZBATERILE IDEOLOGICE - MOMENT DE SEAMA ÎN VIATA ORGANIZAȚIILOR DE PARTID Integrarea muncii de partid în viaţa economică a colectivului Din discuţiile purtate zilele trecute cu tova­răşul Teodor Spineanu, secretarul comitetului de partid din Combi­natul chimic Tîrnăveni, a reieşit că şi aici, du­pă plenara din noiem­brie 1971, s-au luat mă­suri care să conducă la îmbunătăţirea muncii productive, la creşterea spiritului revoluţionar şi patriotic al membri­lor de partid, la parti­ciparea fiecărui lucră­tor, în cunoştinţă de cauză, la realizarea mă­reţelor sarcini economi­ce pe care le-a avut şi le are în continuare combinatul. S-au diver­sificat formele şi meto­dele muncii educative, s-a militat permanent pentru îmbunătăţirea conţinutului învăţămîn­­tului de partid, a expu­nerilor, conferinţelor şi meselor rotunde, a schimburilor de experi­enţă, consfătuirilor pe diferite teme, urmărin­­du-se în principal cu­noaşterea temeinică a politicii marxist-leninis­­te, interne şi interna­ţionale a partidului şi statului nostru, la ela­borarea căreia secreta­rul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, are un rol decisiv. Rezultatele u­­nei astfel de activităţi se concretizează în pro­ducţia materială a com­binatului, în atitudinea înaintată şi în compor­tamentul oamenilor ca­re alcătuiesc acest har­nic colectiv. Fără îndoială — şi a­­ceasta este un lucru ex­trem de pozitiv, ca fă­­cînd parte din conştiin­ţă, din gradul ridicat de combativitate revoluţio­nară — în adunările generale ale organiza­ţiilor de partid s-au formulat critici la a- ION SIMA (Continuare în pag. a 4-a) Rolul comuniştilor în formaţia de muncă In atelierul mecanic al secţiei pentru pro­duse din metal din ca­drul F.M.I.b. „Lemeta“ din Sighişoara lucrează comunişti, alţi oameni fără de partid care, prin rezultatele pe care le obţin în producţie, prin spiritul lor de ini­ţiativă, de buni gospo­dari pentru păstrarea şi dezvoltarea avutului ob­ştesc sunt exemple dem­ne de urmat de toţi muncitorii şi tehnicienii ce alcătuiesc formaţia de muncă din atelierul amintit. Urmărind modul cum au fost organizate şi s-au desfăşurat adună­rile generale în anul precedent se constată că ele au fost legate de realităţile concrete din atelier, de preocupările oamenilor, s-au formu­lat şi apoi aplicat o se­rie de propuneri pen­tru îmbunătăţirea acti­vităţii politico-educative a comuniştilor, a între­gii foru­aţii mai bine zis, opiniile şi criticile împotriva unor neajun­suri au fost cu adresă concretă. La ultima a­­dunare generală însă, în care comuniştii au dezbătut modul cum ei înşişi au contribuit de-a lungul a cîtorva ani la aplicarea în viaţă a Programului ideologic al partidului, atît infor­marea cît şi discuţiile purtate pe marginea ei au avut un caracter ge­neral. S-au reliefat doar cîteva aspecte privind stilul şi metodele de muncă ale biroului or­ganizaţiei de bază cum ar fi: şefii echipelor au ca sarcină permanentă să fie cei mai buni agi­tatori între oamenii cu care lucrează, periodic să-i informeze despre evenimentele politice interne şi externe, să-i mobilizeze să participe pregătiţi la învăţămîn­­tul de partid, să respec­te ordinea şi disciplina la locul de muncă etc. C. CROITORU (Continuare în pag. a l-a)

Next