Steaua Roşie, aprilie 1976 (Anul 28, nr. 76-101)

1976-04-01 / nr. 76

Anul XXVIII. Nr. 76 (5.597) | Joi, 1 aprilie 1976 | 4 pagini, 30 de bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a înapoiat in Capitală din vizitele oficiale întreprinse in Grecia şi Kuweit Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întors, miercuri seara, în Capitală, din vizitele o­­ficiale întreprinse în Grecia, la invitaţia preşedintelui­­Republicii Elene, Constantin Tsatsos, şi în Kuweit, la invitaţia emirului statului, şeicul Sabah Al-Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al-Sabah. în aceste vizite, şeful statului român a fost însoţit de George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Doicaru, consi­lier al preşedintelui Republicii, Nicolae Ionescu, ministru secre­tar de stat la Ministerul Comer­ţului Exterior şi Cooperării Eco­nomice Internaţionale, Constan­tin Mitea, consilier a­l preşedinte­lui Republicii, de alte persoane oficiale. La aeroportul Otopeni, unde a a avut loc ceremonia sosirii, domnea o atmosferă sărbătoreas­că. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapelele partidului şi statului. La ora 19:20, aeronava prezi­denţială a aterizat. La coborîrea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi de tovarăşii Manea Mănescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Bur­tică, Gheorghe Cioară, Lina Cio­­banu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Du­mitru Popescu, Gheorghe Rădu­­lescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ştefan Andrei, Mihai Dalea, Mi­­hai Gere, Nicolae diosan, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Ursu. Tovarăşii din conducerea de partid şi de stat au venit îm­preună cu soţiile. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii culturale, generali. A fost de faţă Athanase A. Camiloş, însărcinat cu afaceri ad­­interim al Republicii Elene la Bucureşti. Se aflau, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Mii de locuitori ai Capitalei au venit la aeroport pentru a saluta cu însufleţire pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe­­tovarăşa Elena Ceauşescu. Ei au scandat îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“, reafirmîndu-şi sentimentele de profundă dragoste, stimă şi recu­noştinţă faţă de secretarul gene­ral al partidului, pentru activi­tatea neobosită pe care o consa­cră prosperităţii patriei, creşterii prestigiului şi rolului României socialiste în viaţa internaţională, edificării unei lumi mai drepte şi mai bune. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răs­puns cu căldură manifestărilor pline de simpatie ale populaţiei Capitalei. In primirea entuziastă făcută de bucureşteni şi-au găsit o grăi­toare expresie deplina aprobare şi satisfacţie cu care întreaga noastră naţiune a luat cunoştinţă de rezultatele remarcabile ale vizitelor efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în Grecia şi Kuweit, vizite ce se înscriu ca momente de mare importanţă şi semnificaţie în dezvoltarea rela­ţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală dintre România şi aceste ţări, dintre popoarele noastre, ca o contribuţie de sea­mă la cauza păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. ULTIMA ZI A VIZITEI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN KUWEIT La Universitatea din Kuweit Ultima zi a vizitei oficiale de prietenie întreprinse de preşe­dintele Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu în Ku­weit, la invitaţia emirului sta­tului kuweitian, şeic Sabah Al- Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norriyah Al-Sabah, s-a desfăşu­rat în baza unui bogat program de lucru şi a evidenţiat, odată în plus, profundele sentimente de prietenie şi stimă nutrite de poporul tînărului stat faţă de România. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au plecat cu maşinile oficiale de la palatul Daşman spre Universita­tea din Kuweit, străbătînd din nou bulevardele împodobite cu drapelele de stat ale României şi Kuweitului, cu arcuri de triumf ridicate în onoarea dis­tinşilor oaspeţi şi pe care se pot citi calde urări ce le-au fost a­­dresate de conducerea statului şi poporului acestei ţări în semn de prietenie şi stimă. Nenumărate drapele româneşti flutură, în această frumoasă di­mineaţă, pe clădirile şi în incin­ta Universităţii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi cu afecţiune şi deo­sebită consideraţie de către mi­nistrul educaţiei, Jassem Al- Marzouk, conducerea Universită­ţii, cadre didactice, studenţi. La sosire, ca şi în cursul vizi­tării unor unităţi ale Universită­ţii, cadrele didactice şi studenţii salută cu vii aplauze pe repre­zentanţii poporului român. Adresînd, în holul Senatului, un cald salut oaspeţilor, minis­trul educaţiei Jassem Al-Mar­­zouk a subliniat plăcerea şi ma­rea cinste pe care le simte în­treg colectivul Universităţii pen­tru prilejul de a-i avea ca oas­peţi pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Un cordial cuvînt de salut la adresa înalţilor oaspeţi a fost rostit şi de rectorul universită­ţii, dr. Hassan Al-Ibrahim. Solii poporului român sînt a­­poi informaţi despre evoluţia şi importanţa acestui for de cultu­ră, despre rolul pe care îl joacă în progresul diferitelor domenii ale societăţii kuweitiene. După ce se interesează de di­ferite aspecte ale activităţii uni­versităţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu rosteşte o alocuţiune: „Aş dori să­ mulţumesc pentru salutul adresat şi pentru primire şi, la rîndul meu, să vă adresez dumneavoastră, tuturor profeso­rilor şi cadrelor didactice, stu­denţilor un salut călduros. Sun­tem­ bucuroşi că, în cadrul vizi­tei pe care o facem în Kuweit, vizităm universitatea dumnea­voastră, putem cunoaşte efortu­rile care se fac pentru pregăti­rea cadrelor kuweitiene în dife­rite domenii. într-adevăr, raporturile noas­tre — dintre România şi Ku­weit — cunosc o dezvoltare bu­nă. In convorbirile pe care le-am­ avut în aceste zile cu emirul, cu primul ministru şi cu alte perso­nalităţi kuweitiene, am ajuns la înţelegeri bune cu privire la ex­tinderea colaborării în diferite domenii, inclusiv stabilirea unei colaborări în domeniul pregăti­rii cadrelor. Am convenit să în­cheiem un acord de cooperare în domeniul învăţămîntului, şti­inţei, culturii şi, desigur, în acest cadru, se vor putea dezvolta şi relaţiile dintre universităţile ro­mâneşti şi universitatea dumnea­voastră. In România învaţă un număr mare de studenţi din alte ţări, printre care aproape 2.000 din ţările arabe şi, de asemenea, un număr mare de specialişti ro­mâni în domeniile petrolului, medicinei şi învăţămîntului lu­crează în diferite ţări“. După ce a adresat invitaţia ca o delegaţie a Universităţii ku­weitiene să viziteze România, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a referit la modul de organi­zare şi dimensiunile învăţămîn­­tului de toate gradele din ţara noastră. „Pregătim toate cadrele în ţară. Trimitem numai la spe­cializare, la schimb de experien­ţă în diferite domenii“. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu a arătat că, în acelaşi timp, în România învaţă, în prezent, peste 8.000 de studenţi străini, iar aproape 8.000 de specialişti români lucrează în diferite ţări în curs de dezvol­tare, în primul rînd — inclusiv în ţările arabe, în domeniul teh­nic, al medicinei şi învăţămîn­­tului. In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat: „Suntem­ gata să colaborăm cu dumnea­voastră. Intr-adevăr să punem tineretul nostru să conlucreze, să învețe să trăiască în pace, să (Continuare în pag. a 4-a) ÎN ÎNTIMPINAREA CELEI DE A 55-A­ ANIVERSĂRI A PARTIDULUI ŞI A ZILEI DE 1 MAI 4,5 milioane lei producţie marfă suplimentară Harnicul colectiv de oameni ai muncii de la întreprinderea de confecţii „Mureşul“ din Tg.-Mu­­reş, în rîndul căruia femeile de­ţin o pondere de 90 la sută, a obţinut în cursul trimestrului I rezultate semnificative în între­cerea socialistă, realizînd supli-­ mentar 4,5 milioane lei produc-­i­ție marfă. Sporurile de produc- i­ţie realizate se concretizează,­­ printre altele, în 2.500 bluze din ■ relon pentru bărbaţi şi 2.000 scurte relon pentru copii. " Cu 3 zile mai repede Constructorii lotului 301 din cadrul Şantierului 3 construcţii Tg.-Mureş au îndeplinit planul valoric pe primul trimestru cu 3 zile mai devreme. Cum au reuşit să atingă această perfor­manţă? Printr-o muncă ritmică pe întreg parcursul celor 3 luni trecute din acest an, prin spori­rea rodniciei întregii activităţi , productivitatea muncii luna­ră este cu 400 lei mai mare pe un lucrător decît cea stabilită în plan. Drept urmare planul valoric pe perioada amintită s-a depăşit cu peste 300.000 lei. Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Marţi, 30 martie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Comitetul executiv a adoptat Decizia nr. 142 privitoare la a­­tribuţiile şi sarcinile ce revin comitetelor şi birourilor execu­tive ale consiliilor populare mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale în aplicarea dispoziţiilor legale în domeniul agriculturii. (Publicăm în pagina a III a Decizia adoptată de Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean). Şedinţa Biroului executiv al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste ieri a avut loc şedinţa Birou­lui executiv al Consiliului jude­ţean al Frontului Unităţii So­cialiste. Biroul executiv a ana­lizat activitatea desfăşurată de organizaţiile sindicale şi U.T.C. pentru mobilizarea largă a mun­citorilor, tehnicienilor şi ingine­rilor la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a anga­jamentelor asumate în întrece­rea socialistă pentru generali­zarea experienţei pozitive şi a iniţiativelor în muncă. Rezultatele obţinute în aceas­tă direcţie au fost apreciate, în general, ca bune. în perioada analizată, s-a militat pentru în­deplinirea sarcinilor de plan, pentru generalizarea unor expe­rienţe şi iniţiative valoroase din unele unităţi industriale, pen­tru întărirea disciplinei în mun­că, reducerea rebuturilor, îmbu­nătăţirea calităţii produselor şi realizarea de economii. Evidenţiind activitatea poziti­vă, Biroul executiv al Consiliu­lui judeţean al Frontului Uni­tăţii Socialiste a reliefat şi une­le lipsuri ce se mai manifestă în activitatea productivă din între­prinderi. In şedinţă, s-a arătat că este necesară o înviorare a întrecerii socialiste în vederea realizării angajamentelor asu­mate, o îmbunătăţire a modului de organizare, urmărire şi evi­­denţă a rezultatelor întrecerii. Este necesar a se urmări mai concret modul în care sunt folo­site capacităţile de producţie, utilizarea timpului de lucru, rea­lizarea normelor de producţie, calitatea producţiei atît pentru piaţa internă cît şi pentru ex­port, cheltuielile materiale de producţie şi alte aspecte ale a­­cestei activităţi. In ce priveşte generalizarea unor experienţe şi a iniţiativelor s-a recomandat ca acestea să fie cît mai bine organizate şi să nu aibă un ca­racter festivist. S-a recomandat o mai strânsă conlucrare într­­ organizaţiile sindicale şi cele aici! U.T.C. VEŞTI DIN CAMPANIA AGRICOLĂ I­nsămînţează ovăzul şi mazărea Timpul bun de lucru de la în­ceputul acestei săptămîni a per­mis mecanizatorilor de la co­operativă agricolă din Petrilaca de Mureş să treacă cu forţe spo­rite la pregătirea terenului şi însămînţarea culturilor din pri­ma epocă. Astfel, din suprafaţa de 30 ha mazăre pentru păstăi şi 10 ha ovăz, ieri au însăm­înţat cite 5 ha din fiecare. Paralel cu însămînţatul, mecanizatorii acor­dă o deosebită atenţie pregătirii patului germinativ cît şi admi­nistrării îngrăşămintelor chimi­ce, lucrări care se desfăşoară din plin. După cum ne informa Varga Attila, inginerul şef al unităţii, de azi vor trece şi la însămînţarea sfeclei de zahăr­, care va ocupa 80 ha teren, şi al inului pentru fuior, pe 90 ha­ Forje ample la semănatul sfeclei d­e zahăr La cooperativa agricolă din Pogăceaua a început însămînţa­­rea sfeclei de zahăr, cultură ca­re va ocupa 300 ha. Pentru a se încadra în epoca optimă, ţinînd seama de suprafaţa mare, con­ducerea cooperativei şi a sec­ţiei de mecanizare au angajat la această lucrare ample forţe în­tr-o organizare deplină. La semănat, lucrare efectuată pînă acum pe 25 ha, iau parte mecanizatorii Iacob Cismaş, Şte­fan,Roşea şi Simion Miclea, cu trei maşini, cărora li se va ală­tura în curînd şi Partenie Iosif. Prin respectarea întocmai a pro­gramului de muncă şi folosind­ la maximum potenţialul de lu­cru al maşinilor vor reuşi ca în 8 zile bune de muncă întreaga sămînţă să fie încorporată în sol. De asemenea, tot în această săptămînă vor trece la însămîn­­ţarea orzoaicei, pentru care me­canizatorii au început pregătirea patului germinativ. .........

Next