Steaua Roşie, august 1976 (Anul 28, nr. 181-205)

1976-08-01 / nr. 181

noi f TAHI ont T0A7I T»*nt .VMTt-VA f ORGAN AL CQWimw JUDEŢEAN MUREŞ Al P.CA. Sl AL CONSafUtt// POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII. Nr. 181 (5.702) I Duminică, 1 august 1976 4 pagini, 30 de bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Iaşi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Teodor Coman, Aurel Duma, a făcut, în cursul zilei de sîmbătă, o vi­zită de lucru în judeţul Iaşi. Această nouă întîlnire a tova­răşului Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii a ilustrat, încă o dată, cu forţa celei mai vii realităţi unitatea poporului în jurul partidului şi secretarului său general, deplina concordan­ţă între năzuinţele maselor şi politica partidului, legătura in­disolubilă între ţelurile funda­mentale promovate de forţa conducătoare a societăţii noastre şi elanul conştient cu care în­treaga naţiune munceşte neabă­tut pentru a da viaţă Hotărîri­­lor Congresului al XI-lea, Pro­gramului de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a României spre comunism. ... Este ora 9,50. Avionul pre­zidenţial aterizează pe aeropor­tul din Iaşi, unde sunt arborate. In această dimineaţă, drapele roşii şi tricolore. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului sunt salu­taţi cu căldură de tovarăşul Ion Iliescu, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv al G.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ale vieţii economice, ştiin­ţifice şi culturale ieşene. O gardă alcătuită din ostaşi, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire militară a tineretului, prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece apoi în revistă garda de onoare. Este intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România, în semn de aleasă ospitalita­te, un bătrîn muncitor al Nico­­linei, împreună cu tinere în pi­toreşti costume naţionale, oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celor­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, pîine şi sare, ploşti cu vin. Mii de ieşeni, aflaţi pe aero­port, trăiesc cu emoţie şi satis­facţie reîntîlnirea cu secretarul general al partidului. Intr-o ambianţă sărbătorească, entuziastă, coloana oficială de maşini părăseşte aeroportul, în­­dreptîndu-se spre municipiul Iaşi. O undă de bucurie străba­te marile artere ale oraşului. Localnicii adresează, direct şi cald, tovarăşului Nicolae Ceauşescu urările lor sincere de sănătate şi viaţă lungă, spre bi­nele şi fericirea întregii naţiuni. Manifestări entuziaste se succed neîntrerupt, răsună necontenit urale, aclamaţii. Primul obiectiv al vizitei de lucru a secretarului general al partidului în municipiul Iaşi l-a constituit şantierul Combinatu­lui de utilaje grele. Exprimîndu-şi, plini de entu­ziasm, bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe secretarul gene­ral al partidului, constructorii de pe noua platformă au făcut o primire plină de căldură to­varăşului Nicolae Ceauşescu, ce­lorlalţi tovarăşi din conducerea de partid. In dialogul de lucru pe care îl poartă aici secretarul gene­ral al partidului cu membri ai conducerii unor ministere eco­nomice, proiectanţi, constructori şi alţi specialişti, care contri­buie la înălţarea acestui obiec­tiv, sunt analizate probleme pri­vind buna desfăşurare a muncii pe acest mare şantier, dezvolta­rea şi perspectivele industriei ieşene şi ale ramurii construc­toare de maşini grele. Apreciind aceste realizări, se­cretarul general al partidului a­­dresează­ felicitări colectivelor de proiectanţi şi constructori pentru frumoasele succese obţi­nute pînă în prezent, făcînd, în acelaşi timp, unele recomandări de natură să conducă la creşte­rea în continuare a eficienţei economice în activitatea unită­ţilor industriale şi de construc­ţii. Remarcînd faptul că deşi, în ansamblu, platforma prezintă un indice ridicat de ocupare a terenului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere ca secţiile pre­lucrătoare să fie concentrate în hale monobloc, ceea ce oferă posibilitatea asigurării unui flux tehnologic continuu. Secretarul general al partidului recoman­dă ca proiectele de construcţie să fie îmbunătăţite şi prin in­cluderea unor iluminatoare mai mari pentru hale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu indică, de a­­semenea, să se aibă în vedere o specializare între combinatul ieşean şi celelalte unităţi cu profil similar pentru a se evita transportul pe distanţe prea lungi a utilajelor de mare ga­barit care se produc în aseme­nea uzine. Invitat de gazde, tovarăşul Nicolae Ceauşescu dezveleşte, în aplauzele puternice ale munci­torilor aflaţi aici, o placă de bronz ce consemnează cu litere de aur acest moment deosebit în istoria industriei ieşene. Coloana de maşini se îndreap­tă apoi spre întreprinderea de maşini-agregat şi maşini-unelte speciale. Tânăra întreprindere ieşeană, prima unitate de acest fel din judeţ, va contribui la diversificarea potenţialului in­dustrial şi folosirea tot mai completă a forţei de muncă e­­xistente în această parte a ţării. Discuţia cu factorii de răspun­dere din ministerul de resort, centrală şi unitate, se axează aici asupra eficienţei economice a noilor obiective, asupra intro­ducerii eşalonat a sectoarelor, în cel mai scurt timp posibil, în fluxul productiv. In faţa ma­chetelor, a graficelor, se subli­niază preocuparea existentă în unitate pentru asimilarea unui cit mai mare număr de produse de înaltă tehnicitate. Secretarul general al partidului apreciază că unitatea reprezintă un exem­plu bun în direcţia realizării e­­lementelor tipizate pentru maşi­­nile-agregat şi cele speciale, re­comandă o atenţie deosebită pentru introducerea, încă de la început, a unui program com­plex de asimilări. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrage atenţia asupra necesită­ţii de a se lua măsuri, încă în această fază, pentru utilizarea integrală a spaţiilor de produc­ţie. In acest sens, secretarul ge­neral al partidului indică spe­cialiştilor să adopte soluţii care să permită şi folosirea spaţiilor pe verticală în halele de fabri­caţie, pentru depozite, transpor­turi de materiale şi alte opera­ţii auxiliare. Se subliniază, tot­odată, că trebuie să se acorde atenţie şi condiţiilor de muncă din unitate. In acest context, tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­comandă să se ia măsuri pen­tru crearea unei ambianţe opti­me desfăşurării activităţilor în diverse sectoare. Următorul obiectiv vizitat pe platforma industrială de est a municipiului l-a constituit în­treprinderea de confecţii. In cadrul unei expoziţii oas­peţilor le sunt înfăţişate dina­mica principalilor indicatori şi sunt prezentate produsele reali­zate aici, creaţii noi, modele pentru anul 1977, destinate atît fondului pieţii, cît şi exportu­lui. S-a vizitat apoi o nouă secţie de confecţii dată în funcţiune în noiembrie anul trecut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte la mai multe locuri de muncă, examinează produc­ţia ce se realizează, interesîn­­du-se de unele aspecte specifice activităţii acestui colectiv. Gaz­dele informează despre preocu­parea pentru ridicarea califică­rii şi policalificarea muncitoare­lor, îndeosebi a celor tinere, măsurile luate pentru îmbogă­ţirea gamei de sortimente, ridi­carea continuă a calităţii produ­selor, gospodărirea judicioasă a suprafeţelor de producţie, con­comitent cu crearea unor condi­ţii optime de muncă. Vizitarea halei de confecţii prilejuieşte nenumărate momen­te de puternică efuziune. La fie­care loc de muncă o muncitoa­re, o floare. Şirurile de maşini devin adevărate alei înflorate. Multe, foarte multe flori, sunt oferite în sem­n de înaltă stimă şi de aleasă dragoste tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu şi tovară­şei Elena Ceauşescu. Ultimul obiectiv vizitat — noua platformă a Institutului politehnic „Gheorghe Asachi“. Vizita de lucru coincide aici cu momentul solemn al inaugu­rării noului complex de învăţă­­mînt superior, menit să asigure în cele mai bune condiţii orien­tarea pregătirii cadrelor spre cerinţele moderne ale dezvoltă­rii industriale. Invitat de gaz­de, tovarăşul Nicolae Ceauşescu dezveleşte placa inaugurală. In continuare este vizitată ex­poziţia amenajată la parterul noii clădiri a Facultăţii de chi­mie şi inginerie chimică. Recto­rul institutului înfăţişează oas­peţilor datele esenţiale ale dez­voltării învăţămîntului politeh­nic ieșean, în care sunt cuprinşi în prezent aproximativ 10.000 de studenţi. Fiecare facultate este prezentă cu standuri de produse proiectate şi realizate de studenţi şi cadre didactice, în cadrul cercurilor ştiinţifice, ca teme ale lucrărilor de diplo­mă sau ca rezultat al activităţii ce se desfăşoară în cele 23 de unităţi de producţie ale institu­tului. Gazdele informează pe se­cretarul general al partidului că valoarea contractelor de cerceta­re ştiinţifică încheiate de colec­tivele institutului cu diferiţi be­neficiari a crescut cu mai mult de zece ori în ultimul deceniu. (Continuare în pag. a 4-a) IN ÎNTIMPINAREA ZILEI1 DE 23 AUGUST C.A.P. IMazna a încheiat recoltarea griului Conducerea cooperativei agri­cole şi a secţiei de mecanizare din Mazna, precum şi brigadierii, mecanizatorii, cooperatorii şi ceilalţi lucrători din unitate au dat dovadă în campania de re­coltare a păioaselor de multă seriozitate şi responsabilitate, lucrînd cu hotărîre pentru pu­nerea la adăpost a noii recolte în cel mai scurt timp. Ca ur­mare, iată că ieri au încheiat recoltarea griului de pe întrea­ga suprafaţă de 170 ha. Acest succes este închinat apropiatei sărbători de la 23 August şi a fost posibil şi datorită funcţio­nării ireproşabile a celor 3 com­bine de la secţia de mecanizare din localitate cît şi folosirii la maximum a capacităţii lor de lucru şi a timpului deosebit de favorabil. Combinerul Vasile Bucur II a recoltat vineri cu o combină „Gloria" 49.000 kg grîu, iar Emil Fodor şi Victor Făgă­raş cu combinele C-3 au recol­tat cite 22.000 kg grîu, depăşin­du-şi cu mult sarcina zilnică planificată. La acest succes a avut un a­­­­port substanţial şi conducerea consiliului intercooperatist Tg.­­Mureş care a trimis în ajutor alte combine de la Pănet, Sîn­­tana şi Sintioana (în perioada cînd griul în aceste unităţi nici era copt), lucrîndu-se două zile­ cu 11 şi respectiv 17 combine. . De asemenea, piesele de ba­lotat paie conduse de mecaniza­torii Petru Nemeş şi Ioan Raţiu au funcţionat continuu foarte bine, strîngînd paiele de pe 30 ha de orz şi 130 ha de grîu, eli­­berindu-se totodată terenul pe 135 ha. Pînă în prezent unitatea şi-a onorat integral obligaţiile con­tractuale, muncile S.M.A. şi uiu­mul la zi. Griul secerat manual de pe circa 10 ha a fost transportat şi aşezat în stoguri, iar luni va în­,­cepe treieratul lui. Secţia mecanică, pe primul loc întrecerea socialistă desfăşu­rată în prima jumătate a anu­lui în secţiile şi atelierele între­prinderii metalurgice „Republi­ca“ din Reghin, a fost cîştigată de secţia mecanică condusă de Ioan Fist. In perioada amintită, colectivul acestei secţii a depă­şit cu 14 milioane lei planul producţiei globale şi cu 20 mi­lioane lei pe cel al producţiei marfă. Oamenii muncii din a­­ceastă secţie sînt hotărîţi ca şi în partea a doua a anului să îri î ,­registreze rezultate şi mai sem­nificative pentru a întîmpina aşa cum se cuvine sărbătoarea­­ naţională de la 23 August. In întrecerea socialistă desfă­şurată în semestrul I au mai­­ fost declarate evidenţiate 6 e­­chipe dintre care amintim pe cele conduse de: Vasile Logigan, Şuteu Francisc şi Eugen Some­­şan, precum şi 52 lucrători din­­ diferite ateliere. Fiecare zi şi oră de lucru să se Încheie cu rezultate maxime la ♦ SECERIŞ ♦ DEPOZITAREA RECOLTEI ♦ ELIBERAREA TERENULUI ♦ ÎNSĂ­­MÎNŢAREA CULTURILOR SUCCESIVE Secerişul griului şi depozitarea recoltei, eliberarea operativă a terenului pentru a putea fi arat şi însâmînţat cu a doua cultură, sunt lucrări de mare importanţă şi pot fi grăbite numai încheind fiecare zi şi oră de lucru în cîmp cu rezultate maxime. Con­ducerile unităţilor agricole, spe­cialiştii, conducătorii formaţiilor de mecanizatori au datoria să supravegheze şi să dirijeze zil­nic activitatea oamenilor şi a mijloacelor din dotare, să ana­lizeze în fiecare seară cum a fost respectat programul de lu­cru şi să înlăture orice deficienţă pentru ca fiecare maşină şi fie­care utilaj să lucreze la întreaga capacitate. In zilele care au tre­cut de la intrarea combinelor in lan s-au obţinut în multe părţi rezultate bune, dar au apărut şi unele deficienţe, întîrzieri şi de­calaje. SUPRAVEGHERE ATENTA IN CÎMP Pe preşedintele Ioan Cerghizan de la C.A.P. Vidrasău l-am găsit însoţit de şeful secţiei de meca­nizare, în lanul de grîu unde lu­crau grupat toate combinele. Din intervenţiile ce le făcea mereu, mai ales în dirijarea mijloacelor de transport, am înţeles că pre­zenţa lor acolo este hotărîtoare în folosirea la capacitate a ma­şinilor şi utilajelor. Combinerii Ştefan Aldea, Moni Avram şi Ioan Naşcu, cu toate că au fost siliţi la unele stagnări, au avut zile cînd au recoltat mult peste normele prevăzute şi au benefi­ciat de premiile ce se acordă în aceste cazuri. In primele zile de lucru de la începerea secerişului, griul a fost recoltat de pe 80 ha. Celor 3 combine cu care a fost dotată cooperativa li s-au a­­lăturat de joi încă 3 combine „Gloria“, astfel că ritmul zilnic la seceriş va putea fi considera­bil mărit. In această situaţie vor trebui trimise ajutoare şi la ba ■ lotatul paielor, deoarece singura presă cu care s-a început lucrul, deşi a lucrat din plin, n-a putut elibera mai mult de jumătate­­din suprafaţa secerată. Transpor­tul baloţilor s-a făcut pînă acum cu destulă operativitate, astfel că cele 6 pluguri puse la arat au avut tot timpul unde să lucreze şi­­să însămînţeze 50 ha cu cul­turi furajere. CULTURI DUBLE PE SUPRA­FEŢE CÎT MAI MARI In lanurile de grîu ale coope­rativei agricole din Cheţani, nu departe de combine, am găsit şi un atelier mecanic, gata să in­tervină la cea mai mică defect­ţiune. Tovarăşul ing. Iuliu Mir­­cea, directorul S.M.A. din Luduş, tocmai sosise aici de la C.A.P. Grindeni şi C.A.P. Bogata. Aflu că cei mai avansaţi cu secerişul din această zonă sunt mecaniza­torii din Bogata, că peste tot combinele funcţionează bine. Şi aici la Cheţani combinerii au făcut treabă bună. Pînă joi­ cînd au venit în ajutor încă două combine „Gloria“, aici se recol­tase griul de pe 100 ha din 400 ha cite existau în cultură. Me­canizatorul Ioan Suciu a recoltat într-o singură zi cu combina „Gloria" 45 tone de grîu, cu 10 tone peste norma prevăzută. Pes- M. BÂLDEANU (Continuare in pag. a 4-a)

Next