Steaua Roşie, septembrie 1976 (Anul 28, nr. 206-231)

1976-09-01 / nr. 206

etMTAM DIN TOATE TeME, UNITI­ VI ! OKON At COkHTLMW JUDETEAN MURES AL P.CR. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN I Anul XXVIII. Nr. 201 (5.727) | Miercuri, 1 septembrie 1977 | 4 pagini, 30 de bani Recensemîntul populaţiei şi locuinţelor - acţiune de mare importanţă şi responsabilitate politică Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 14 aprilie­ 1976, a hotărît ca la data de 5 ianuarie 1977, să se e­­fectueze recensămîntul populaţiei şi locuinţelor. Ca urmare, tradi­ţia recensămintelor din ţara noastră, care numără 140 de ani, se va îmbogăţi la 5 ianuarie 1977 cu un nou recensământ, al zecelea în letopiseţul înregistră­rilor moderne ale populaţiei din România. Dezvoltarea impetuoasă a eco­nomiei naţionale în ultimul de­ceniu, modernizarea structurii sale, dezvoltarea ştiinţei şi cultu­rii, extinderea şi generalizarea progresului tehnic în industrie şi în celelalte ramuri, înfăptuirea politicii demografice promovată de partid şi de stat, au dus la Schimbări de mare anvergură în structura societăţii româneşti, în numărul şi repartizarea popu­laţiei şi a forţei de muncă pe teritoriul ţării, pe principalele ramuri ale economiei şi indus­triei. S-au produs modificări e­­senţiale în structura şi nivelul de pregătire al populaţiei, au a­­părut ocupaţii noi cu o califica­re mai înaltă, a crescut numărul populaţiei urbane, s-a schimbat înfăţişarea oraşelor şi a satelor, s-au îmbunătăţit condiţiile de viaţă ale tuturor cetăţenilor — fără deosebire de naţionalitate — pe întreg cuprinsul ţării. Ritmul intens al construcţiilor de locuinţe din fondurile statu­lui şi ale populaţiei, procesul de urbanizare şi de sistematizare a teritoriului şi locuinţelor au de­terminat modificări importante în structura şi repartizarea teri­torială a fondului de locuinţe şi au contribuit la sporirea gradu­lui de confort, la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale popu­laţiei. Avînd în vedere amploarea a­­cestor mutaţii în societatea noas­tră, transformările intervenite în structura şi condiţiile de viaţă ale populaţiei, efectuarea recen­­săm­întului populaţiei şi al lo­cuinţelor constituie o necesitate obiectivă, el este chemat să asi­gure datele şi informaţiile nece­sare pentru caracterizarea multi­laterală a acestor schimbări. Datele recensămîntului tre­buie să constituie temeiul şi punctul de plecare al unor am­ple şi profunde analize ale ra­portului dintre necesarul de for­ţă de muncă şi resursele de muncă, în lumina legăturii strîn­­se dintre resursele de muncă şi proporţiile economice, dintre ne­cesarul de forţă de muncă şi creşterea productivităţii muncii sociale, dintre rata acumulării şi nevoile suplimentare de forţă de muncă. Deci, naţiunea noastră va putea cunoaşte potenţialul, schimbările structurale care s-au petrecut în ultimii zece ani în sînul ei, să judece semnifica­ţia acestor schimbări, să între­vadă — pe temeiul recensămîn­­tului — drumul ei în viitor. Realizarea în bune condiţii a acestei acţiuni de mare amploa­re şi responsabilitate politică impune antrenarea unui număr foarte mare de cadre. Pregătirea şi efectuarea recensămîntului este încredinţată unor colective speciale, corespunzător fiecărui nivel al ierarhiei conducerii po­litice şi administrative. Aceste colective, ce funcţionează sub denumirea de „comisii de recen­săminte au fost constituite la toate nivelele în judeţul nostru. Ele au sarcina să pregătească, să conducă şi să îndrume efec­tuarea acestei acţiuni în timpul stabilit pentru înregistrare şi conform strictei realităţi, pe care datele recensămîntului trebuie să o reflecte cu fidelitate. Dealtfel, lucrările pregătitoare au şi în­ceput; s-a reverificat nomencla­torul străzilor şi numerotarea caselor; este în curs de elaborare materialul cartografic care va servi la împărţirea judeţului în sectoare de recensămînt, urmea­ză să se întocmească liste ale clădirilor şi alte materiale ajută­toare. Buna reuşită a recensă­mîntului depinde în mare mă­sură de calitatea lucrărilor pre­gătitoare, de aceea este necesar ca comisiile de recensămînt să acorde toată atenţia acestor lu­crări. O acţiune de asemenea pro­porţii, cum este recensămîntul. IULIU VERESS directorul Direcţiei judeţene de statistică (Continuare în pag. a 4-a) ţiei condusă cu competenţă de Florian Cîmpean. Pe întinsele tarlale ale cooperativei agri­cole, în orice campanie, fază de muncă, Dîmbean lucrează cu multă pasiune şi dăruire la cele mai variate lucrări. Noi i-am reţinut anume pen­tru publicare fotografia care ni-l înfăţişează lucrînd pe combina „Gloria“, pentru că el şi nedespărţitul său coleg loan Chiorean, cu care a mun­cit nu numai la Şăulia ci şi la Reghin şi în alte părţi la recoltare, au dat dovadă de cel mai înalt sentiment în munca împlinită, adunînd pîi­­nea poporului. ... Acum, Iuliu Dîmbean munceşte cu sîrg la pregătirea terenului pentru viitoarea re­coltă. •Titlul de mecanizator frun­taş, cîştigat în recenta cam­panie şi-l va menţine şi a­­cum cînd se pun bazele recol­tei din cel de-al doilea an al cincinalului. Text şi foto REMUS GAMPEAN Iuliu Dîm­bean, mecanizator la C.A.P. Şăulia de Cîmpie, se numără printre cei mai destoinici componenți ai sec­ A început campania de prelucrare a sfeclei de zahăr Ieri, cu 7 zile mai devreme, colectivul Fabricii de zahăr Lu­duş a început noua campanie de prelucrare a sfeclei de zahăr. După cum ne informează di­rectorul întreprinderii, ing. Du­mitru Turcu, începutul este bun, instalaţiile funcţionează la para­metrii scontaţi, iar colectivul este hotărît să muncească cu pa­siune şi dăruire pentru ca, în actuala campanie, să obţină cele mai bune rezultate în muncă. Un plus de frumuseţe • In Sighişoara se va da în fo­losinţă, in cursul acestei săptă­­mîni, un complex comercial si­tuat în cartierul „Mihai Vitea­zul“, la parterul unui bloc cu 10 etaje. • Pentru a conferi un plus de frumuseţe cetăţii sighişorene, Consiliul popular municipal a întreprins o acţiune edilitar-gos­­podărească care vizează reface­rea stradelelor aflate în cetate. De asemenea, în Piaţa Muzeului au început lucrările de recon­strucţie a interioarelor unei vechi clădiri, în care şi-a găsit sălaş, intre anii 1431—1435, domnitorul Ţării Româneşti, Vlad Dracul. La C.A.P. Cheţani, paralel cu lucrările de sezon, printre care recoltarea şi valorifica­rea legumelor, asigurarea se­minţei, se lucrează cu forţe sporite şi la pregătirea însă­­mînţărilor de toamnă. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lydie Schmit, preşedintele partidului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi după-amiază, de­legaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lydie Schmit, preşedintele partidului. In cursul întrevederii s-a fă­cut un schimb de vederi asupra activităţii şi preocupărilor celor două partide. In acest cadru, a fost subliniată necesitatea dez­voltării relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Luxembur­ghez, dintre România şi Luxem­burg, de ambele părţi fiind evi­denţiată dorinţa de a acţiona pentru amplificarea acestor ra­porturi în diferite domenii de activitate. S-a apreciat că dezvoltarea le­găturilor dintre cele două parti­de şi state este în interesul am­belor popoare, al afirmării spi­ritului nou în relaţiile intereuro­­pene. In acest context, a fost reliefată necesitatea intensificării eforturilor din partea guverne­lor, a forţelor politice din fiecare ţară, a popoarelor în vederea în­deplinirii prevederilor Actului final adoptat la Conferinţa pen­tru securitate şi cooperare în Eu­ropa, realizării unor măsuri con­crete de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară, so­luţionării constructive a proble­melor complexe ale contempora­neităţii. A fost relevată, în ace­laşi timp, necesitatea lichidării subdezvoltării, a decalajelor e­­conomice, fapt care impune sta­tornicirea unor relaţii de egali­tate şi echitate între state, in­staurarea unei noi ordini econo­mice internaționale. Şedinţa cu activul din industrie al Comitetului judeţean de partid Ieri, 31 august, a avut loc şe­dinţa cu activul din industrie al Comitetului judeţean de partid, care a dezbătut o serie de pro­bleme importante privind perfec­ţionarea în continuare a activi­tăţii în producţia materială, în ansamblul preocupărilor partidului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor ramurilor economiei naţionale, o atenţie deosebită se acordă in­dustriei producătoare de bunuri de larg consum, în vederea în­făptuirii ţelului suprem al poli­ticii generale a partidului — ri­dicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al po­porului. în acest context, în baza De­cretului nr. 169/1976 şi a H.C.M. nr. 319 din 11 august 1976, printr-o Decizie a Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular judeţean s-a constituit Comisia judeţeană de coordonare a pro­ducţiei bunurilor de larg con­sum, compusă din 73 membri. De asemenea a fost aprobată componenţa colectivului opera­tiv al Comisiei judeţene. Ca pre­şedinte al Comisiei judeţene de coordonare a producţiei bu­nurilor de larg consum a fost numit tovarăşul Benkó Ioan, vicepreşedinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular judeţean, iar ca vicepreşedinte tovarăşul loan Vasluian, vice­preşedinte al Consiliului jude­ţean de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale. In urma dezbaterilor care au avut loc pe marginea unei in­formări prezentate privind ac­tivitatea şi rezultatele unităţilor producătoare de bunuri de con­sum din judeţ, a concluziilor re­zultate, s-a adoptat un plan de muncă al Comisiei judeţene, ale cărui principale prevederi vizea­ză creşterea şi diversificarea în continuare a producţiei în acest domeniu, îmbunătăţirea perma­nentă a calităţii acestora, în sco­pul satisfacerii depline a cerin­ţelor populaţiei cu produse de larg consum , latură importan­tă a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. In continuare, şedinţa cu acti­vul a aprobat programul de ac­ţiune şi componenţa Comisiei judeţene permanente, pentru a­­sigurarea utilizării depline a capacităţii maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din unităţile eco­nomice ale judeţului Analizele care vor fi întreprinse de Comi­sia judeţeană, ca şi de către co­lectivele similare din întreprin­deri, vor trebui să vizeze măsuri tehnico-organizatorice pentru fundamentarea utilizării integra­le a capacităţilor de producţie aflate în dotarea unităţilor. Activul din industrie a fost informat, apoi, asupra stadiului realizării principalilor indicatori de plan pe ansamblul judeţului în perioada trecută din acest an, ca şi asupra măsurilor ce se impun pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate. S-a subliniat că o serie de între­prinderi din judeţ nu şi-au reali­zat prevederile pe perioada trecu­tă nici la producţia globală, nici la producţia marfă, ceea ce a diminuat simţitor bilanţul pe an­samblul economiei judeţului. Pentru crearea tuturor condi­ţiilor de desfăşurare ritmică a activităţii, pentru valorificarea tuturor rezervelor existente pri­vind creşterea producţiei şi pro­ductivităţii muncii, sporirea reală a eficienţei economice, în adunarea activului, s-au reliefat cîteva sarcini imediate şi de mare importanţă, care trebuie să stea în permanenta atenţie a or­ganelor şi organizaţiilor de par­tid, a conducerilor colective din toate întreprinderile. Există con­diţii ca, colectivele de oameni ai muncii din industria judeţului, să-şi îndeplinească în mod e­­xemplar sarcinile de plan, iar în perioada care a mai rămas angajamentele asumate pe 1976, să fie suplimentate. Dreptul să pretinzi...­ ­ Pe Vasile Timişan, membru­­ în consiliul de control munci-I toresc al întreprinderii, nu i l-am căutat la „sediu". Ştiam­­ că nu-l voi găsi acolo. Nu era­­ o oră potrivită. „După schimb,­­ da, acolo mă găsiţi, rezolv tre­­­burile pentru care am fost a-i Ies, altfel, în secţia de tur­­­nătorie, că acolo-s în pîi­­­ne...“, îmi spusese el cîndva. . . Aţi venit?”, mă întrea-­ bă fără să-şi întrerupă treaba,­­ ca şi cum ne-am fi despărţit­­ numai de o or fi, două. Nu ar­­ş­teaptă răspuns. „Ştiţi, am ur­nit din loc treaba aia cu me­talul, pentru care ziarul ne-a criticat pe noi, cei de la „Ni- Reportajul zilei covala“. Este adevărat, nu pu­team să rămînem la nivelul celor 10 tone de metal econo­misite în anul trecut”. „Cum adică, nu puteaţi?­‘‘. „Cînd te urci pe o scară nu te uiţi în jos, ci în sat. Zece tone au fost „o treaptă", am hotărît să urcăm la 15...” „Greu”. „Este. Nu poţi zice să nu-i to­tul măsurat, chibzuit...“ „A­­tunci, pe ce vă bazaţi?“. „Pe noi­. Apasă pe pronume cu o certitudine ce nu lasă îndoieli „Acolo, în producţie, în con­sfătuirile noastre profesionale, munca nu poate fi decit con­cretă. Important este să ştii să concretizezi acţiunea. In ca­zul nostru ne-am propus să realizăm consumurile la toate reperele pe care le turnăm. Acţiune largă — deocamdată M. BĂRDAŞANU (Continuare in pac. a 4-a)

Next