Steaua Roşie, octombrie 1976 (Anul 28, nr. 232-258)

1976-10-01 / nr. 232

HOlfTA/H DIH TQAT£ TÂRIIC, UNM-VÂ / OrGAH 4L COMITimut JUDEŢIAN MURIS AL P.C fi. S/ AL CONSILIUIUI POPULAR JUDEŢEAN ___________ | Anul XXVIII. Nr. 232 (5.751) | Vineri, 1 octombrie 197« | 4 pagini. 30 de ban» | Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU . . • . - ' ' * . , in unităţi agricole de producţie şi de cercetare Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut, joi dimineaţa, o vizită de lucru în unităţi agricole de pro­ducţie şi de cercetare, împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Teodor Coman, Nicolae Giosan, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului,, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Primul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa-Giurgiu. Institutul, creat la indicaţia conducerii partidului, îşi propune să rezolve multiple probleme vi­­zînd activitatea în acest dome­niu. Problemele legate de iriga­ţii, desecări şi alte lucrări de îm­bunătăţiri funciare sunt studiate de mai mulţi ani. Deşi au fost obţinute unele rezultate în pro­iectarea sistemelor, ele nu sunt satisfăcătoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că specia­liştii din acest domeniu nu pot fi mulţumiţi cu ce s-a realizat pînă acum şi a criticat aspru In­stitutul de cercetări de la Bă­neasa-Giurgiu pentru neajunsu­rile care s-au manifestat în sec­torul de care se ocupă, mentali­tatea veche­ de a face cercetare de dragul cercetării. Revoluţia tehnică în agricultură — arăta secretarul general al partidului — trebuie să înceapă cu revolu­ţia în concepţia oamenilor. In modernizarea agriculturii trebuie să pornim de la o concepţie nouă. Dînd dovadă de îndrăznelâ şi imaginaţie, cercetătorii trebuie să rezolve cu curaj şi răspundere problemele de care se ocupă. Fără aceasta nu vor putea fi ob­ţinute rezultatele dorite. Referin­­du-se în mod direct la activita­tea Institutului de la Băneasa- Giurgiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea abordării problemelor intr-o con­cepţie unitară şi a dispus reor­ganizarea radicală a activităţii institutului pe noi principii, pen­tru a corespunde cerinţelor pe care Ie ridică modernizarea con­tinuă a agriculturii. Avînd în vedere suprafeţele mari care urmează să fie ame­najate pentru irigat în acest cincinal şi în perspectivă, secre­tarul general al partidului a sub­liniat din nou necesitatea per­fecţionării metodelor de irigare. S-a indicat să se acţioneze mai intens în vederea extinderii me­todei de irigare prin brazde, care asigură, cu costuri de producţie economicoase, pătrunderea apei la o adîncime mai mare, reduce pierderile în reţea, sporeşte gra­dul de mecanizare la efectuarea udărilor. Trebuie combătută re­zerva manifestată la unii cerce­tători şi specialişti faţă de extin­derea acestui sistem de irigare pe brazde. Discuţiile referitoare la meto­dele de aplicare a irigaţiilor au continuat în cîmp, unde au fost prezentate diferite utilaje aflate în dotarea institutului. In dialo­gul purtat cu specialiştii în agri­cultură prezenţi pe cîmp, secre­tarul general al partidului a in­dicat căile şi mijloacele ce tre­buie puse în valoare pentru îm­bunătăţirea utilajelor şi a tehno­logiei la culturile irigate, pentru sporirea eficienţei economice a irigaţiilor, care trebuie să se concretizeze în producţii tot mai mari obţinute pe terenurile ame­najate în acest scop. Dacă îi dăm pămîntului apă şi îngrăşăminte trebuie să asigurăm şi o densi­tate mai mare de plante la hec­tar, mult mai mare dcît o aveţi aici — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, după ce a examinat starea recoltei în unele lanuri de porumb. Aceste probleme vizea­ză nu numai pe cei ce se ocupă de irigaţii, ci şi pe creatorii de soiuri. In acest sens, sînt hotărî­­toare colaborarea şi cooperarea în cercetare şi producţie a cadre­lor din toate institutele şi unită­ţile de cercetare cu specific agri­col. Pe linia acestor preocupări au fost abordate şi unele aspecte a­­le perfecţionării sistemelor de irigaţii prin aspersiune la po­rumb şi alte culturi cu vegeta­ţie înaltă, care să asigure mobili­tate şi randament sporit în folo­sirea instalaţiilor. Cadre de conducere din in­stitutul de cercetare pentru me­canizarea agriculturii şi între­prinderea de specialitate a jude­ţului Ilfov au prezentat apoi mai multe sisteme de maşini şi utilaje pentru regenerarea în a­­dîncime a solului şi creşterea po­tenţialului său productiv, pentru aplicarea îngrăşămintelor, erbici­­delor şi substanţelor pentru com­baterea dăunătorilor, prin tehno­logii de mare randament. Analizînd indicatorii tehnico­­funcţionali ai utilajelor, în ca­drul unor demonstraţii practice, Continuare in pag. a 4-a) Activitatea spornică şi calitativ superioară - la baza succeselor obţinute pe 9 luni Colectivul întreprinderii de pielărie şi mănuşi din Tîrgu-Mu­­reş se situează, anul acesta, prin­tre fruntaşii judeţului. Desfăşu­­rînd o activitate susţinută în ca­re preocuparea ,pentru o muncă de calitate a constituit un obiec­tiv de primă mărime, el a reuşit să depăşească lună de lună sar­cinile de plan. Acum, la finele a trei trimestre, harnicul colectiv se mîndreşte cu un frumos bu­chet de realizări ca o încununare a eforturilor susţinute de hărni­cie şi seriozitate în muncă. A realizat suplimentar o producţie globală de 13 milioane lei, ceea ce înseamnă depăşirea de­ două ori a angajamentului anual. Spo­rul de producţie se concretizea­ză în 37.000 perechi mănuşi pie­le, 30.000 perechi mănuşi protec­ţie, precum şi alte produse. Cea mai mare parte din acestea a fost obţinută din economii la piele şi alte materiale. — Aşadar, tovarăşe director Ferenczi, cu asemenea carte de vizită, cred că cel mai potrivit e să vă întreb la cît veţi ridica cota realizărilor pînă la sfîrşitul anului? — Vom mai produce în plus 4,1 milioane lei. Produse numai de calitate cerute atît la export cît şi pe piaţa internă, în pri­vinţa celorlalţi indicatori de plan, care sunt de asemenea de­păşiţi, activitatea celor 3 luni ne va oferi prilejul să-i îmbunătă­ţim şi mai mult, ceea ce înseam­nă că la sfîrşitul anului vom pu­tea prezenta un tablou al reali­zărilor mai bogat în succese. — Cărui fapt datorează colec­tivul întreprinderii această pros­peritate în activitate? — Doresc să amintesc un lu­cru important, mai ales că sun­tem­ din nou în faza pregătirii producţiei pentru anul următor: activitatea noastră de anul tre­cut în această direcţie ne-a fost de un mare folos. Reuşind să punem la punct din timp ele­mentele esenţiale ale mecanis­mului producţiei, aprovizionarea şi desfacerea, ne-am putut con­centra ulterior, mai mult efortu­rile spre înfăptuirea aspectelor de conţinut ale producţiei, ritmi­citatea în execuţie şi livrare, ca­litatea fabricaţiei, folosirea po­tenţialului întreprinderii şi ridi­carea gradului de tehnicitate al producţiei. în aceste condiţii, munca colectivului nostru a fost calitativ superioară şi mai spor­nică. — Ce ne puteţi spune despre producţia anului viitor? — O pregătim cu seriozitate. Suntem­ convinşi că numai aşa vom putea avea şi la anul rezul­tate bune în muncă. Apreciind timpul care ne-a mai rămas, pre- IOAN CISMAŞ (Continuare in pag. a 4-a) Prin creşterea productivităţii muncii Colectivul întreprinderii metalurgice „Republica“ din Reghin a obţinut şi obţine rezultate tot mai bune în în­trecerea socialistă pentru în­deplinirea planului şi a anga­jamentelor pe acest an. Folosind raţional şi intensiv maşinile şi utilajele, sporind necontenit productivitatea muncii, în cele nouă luni ca­re se încheie astăzi oamenii muncii de la „Republica“ au realizat peste prevederi 17 milioane lei la producţia glo­bală şi 31 milioane lei la pro­ducţia marfă. Printre produ­sele realizate în plus se în­scriu 20 tandemuri de rula­re, 11.000 tamburi de frînă, 4.000 cricuri pentru „Dacia 1.300“, 4.000 pompe etc. 1-10 octombrie Astăzi se inaugurează în în­treaga ţară, la oraşe şi sate, tra­diţionala „Decadă a cărţii ro­mâneşti“ (1-10 octombrie), ma­nifestare cu profunde semnifica­ţii instructiv-educative în ansam­blul vieţii noastre politico-ideo­­logice şi social-culturale. „Deca­da cărţii româneşti“ se deschide în atmosfera de interes general manifestată în dezbaterea publi­că a Programului de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Con­gresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei po­litice şi al culturii socialiste, în domeniul muncii ideologice, po­litice şi cultural-educative. Ea se desfăşoară în perioada pregătiri­lor pentru sărbătorirea centena­rului cuceririi Independenţei de stat a României. „Decada cărţii româneşti“ este un minunat şi nou prilej de popularizare a producţiei edito­riale apărute în anul respectiv şi în cei anteriori, un nou prilej pentru întîlniri între autori, edi­tori şi cititori, pentru dezbateri ale unor aspecte ale activităţii editoriale, pentru consemnarea opiniilor cititorilor. Astfel, vor avea loc pe tot cuprinsul jude­ţului , în librării, întreprinderi. (Continuare în pag. a 2-a) „Decada cărfii românești" Pentru îndeplinirea măsurilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la campania agricolă de toamnă Aşa cum s-a anunţat, în ziua de 29 septembrie a c. a avut rod şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., în care s-a analizat şi campania agricolă de toamnă, stabilindu-se o serie de măsuri menite să ducă la mai buna organizare şi intensificare a lucrărilor agricole. Date fiind condiţiile în care se desfăşoară actuala campanie tre­buie să se acorde toată atenţia recoltării şi transportului produselor de pe cîmp, cu prioritate a celor cu un grad mai mare de perisabi­litate şi a culturilor după care urmează să se însămînţeze griul de toamnă. In spiritul sarcinilor trasate, organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare, conducerile unităţilor agricole din jude­ţul nostru, trebuie să facă totul pentru mai buna folosire a mijloa­celor de transport, executarea arăturilor şi însămînţărilor de toamnă în epoca optimă, stabilirea unor programe precise de lucru pentru fiecare lucrare, astfel incit să fie executate cît mai operativ cu putinţă. O atenţie sporită trebuie acordată calităţii lucrărilor de pre­gătire a solului şi însămînţărilor, seminţelor folosite, organizării lu­crului în două schimburi sau în schimburi prelungite, repartizării oamenilor pe culturi şi lucrări, folosirii raţionale a forţei de muncă, a maşinilor şi utilajelor din dotare. Organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare sunt che­mate să acţioneze pentru mobilizarea la muncile agricole a tuturor cetăţenilor din sate , inclusiv a cadrelor de conducere şi a celor­lalţi angajaţi din comună, asigurîndu-se pretutindeni o deplină ordi­ne și disciplină în executarea lucrărilor. . Stadiul însămînţării griului la jumătatea epocii optime Intîrzierea vegetaţiei a creat lucrătorilor din agricultură o si­tuaţie deosebită şi destul de grea în actuala campanie de în­­sămînţări. Şi în aceste condiţii însă, griul trebuie însâmînţat în limitele epocii optime. In son­dajele făcute în unităţi interlo­cutorii ne-au înfăţişat greutăţi­le pe care le întîmpină şi care frînează deja ritmul de lucru stabilit. Multe din ele sînt fără îndoială reale, dar trebuie să se înţeleagă că nu vor putea fi în­vinse decit depunînd eforturi stăruitoare în a organiza mai bi­ne munca, a întări ordinea, dis­ciplina şi răspunderea fiecărui om, făcînd totul pentru folosirea integrală a fiecărei zile şi ore bune de lucru în cîmp, a maşini­lor şi utilajelor, a tuturor forţe­lor manuale. Este de datoria or­ganizaţiilor de partid, a coman­damentelor agricole şi a condu­cătorilor şi specialiştilor din u­­nităţi să vegheze la respectarea strictă a planurilor zilnice de lucru şi a ritmurilor stabilite la fiecare lucrare. LA IERNUT ŞI BAND INSAMÎNTARILE I SE DESFĂŞOARĂ CONFORM GRAFICULUI . Printre unităţile cu suprafeţe mai mari însămînţate cu grîu se numără şi C.A.P. Iernut. Pînă marţi seara aici au fost însă­­mînţate 240 ha. Preşedintele, ing. Gheorghe Vlasa, şi şeful fermei vegetale, ing. Dorin Cheşcheş, ne spun că au destule greutăţi, dar pînă acum le-au făcut faţă. Semănatul a fost început la 18 septembrie şi fiindcă s-au în­grijit să aibă teren pregătit din vreme, maşinile au­ putut lucra fără întrerupere. Acum suprafa­ţa pregătită s-a redus, de aceea se depun eforturi pentru a­­eli­bera şi pregăti alte terenuri. Se lucrează intens la arături şi dis­­cuiri în 32 ha eliberate de sfe­clă şi 29 ha de trifoi pentru să­­mînţă. Intr-o altă suprafaţă de 70 ha cuprinsă în planul de amplasare a griului, două com­bine „Gloria“ lucrează la recol­tarea trifoiului de sănaînţă. Un M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 3-a) La C.A.P. Band, însămînţarea griului se desfăşoară conform pre­vederilor din programul stabilit.

Next