Steaua Roşie, decembrie 1976 (Anul 28, nr. 284-310)

1976-12-01 / nr. 284

nou TAR!­O'N TOATE TÂRUE .UNITI -VA / ODGAN Al CQWITUIUI JUDE JIAN MUREȘ Al P.C.R.ȘI Al CONWUIW POPULAR JUD£T£AN Anul XXVIII. Nr. 284 (5.805) Miercuril decembrie l978 ^J^^^^^jjagini^30^jje^ban^^ in decembrie, două obiective principale in industrie: A ♦ îndeplinirea planului şi a angajamentelor pe 1976 ♦ Pregătirea­ şi lansarea producţiei anului viitor lată-ne în faţa celei de-a douăsprezecea trepte a aces­tui an. Perioada celor 11 luni trecute a demonstrat cu pri­sosinţă realismul planurilor noastre şi imensul potenţial uman al oamenilor muncii — indiferent de naţionalitate — hotărîrea fermă a întregului popor de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea e­­xemplară a Programului de edificare socialistă şi comu­nistă a patriei, adoptat de Congresul al XI-lea al parti­dului. Evidenţiind faptul că pe 9 luni producţia globală supli­mentară a industriei judeţu­lui însumează 258 milioane lei, că angajamentul asumat pe întregul an a fost îndepli­nit şi depăşit, că productivi­tatea muncii a sporit în rit­mul prevăzut şi că planul a fost realizat la marea majo­ritate a sortimentelor — a­­vem imaginea reală a efortu­lui pe care oamenii muncii mureşeni l-au depus de-a lungul acestei perioade pen­tru a-şi aduce contribuţia la importantele înfăptuiri ale în­tregului popor în acest prim an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Fără îndoială că, aşa cum s-a subliniat şi la recenta şe­dinţă a activului judeţean de partid din industrie, construc­ţii şi transporturi, în munca noastră, în unele sectoare şi compartimente, au apărut u­­nele neîmpliniri, trebuind să învingem unele greutăţi şi să rezolvăm probleme care n-au fost „incluse“ în planurile ini­ţiale. Este imperios necesar ca organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor economice să declanşeze a­­cum, în luna decembrie, o pu­ternică ofensivă pe toate „fronturile“ producţiei pentru a asigura atît succesul deplin al planului pe 1976, cît şi ce­le mai bune condiţii pentru debutul şi desfăşurarea rit­mică a producţiei anului vii­tor — prevăzută pe coordo­nate superioare cantitative şi calitative. în ce priveşte anul în curs, luna decembrie se impune prin cîteva obiective princi­pale: colectivele oamenilor muncii sunt chemate să asi­gure condiţii viabile şi traini­ce pentru sporirea continuă a eficienţei economice a activi­tăţii productive, îndeosebi prin reducerea costurilor de producţie, prin diminuarea substanţială a consumurilor materiale, îmbunătăţirea con­tinuă a parametrilor calitativi şi de fiabilitate. In acest con­text se impune reanalizarea cu toată seriozitatea a programe­lor de măsuri elaborate în a­­ceste direcţii, iniţierea altor acţiuni de largă anvergură, cu participarea întregului co­lectiv, în frunte cu comuniş­tii, pentru a asigura cîmp larg introducerii progresului tehnic, dezvoltării autoutilă­­rii, aplicării unor tehnologii moderne realizate pe baza cuceririlor ştiinţifice şi teh­nice contemporane. Numai (Continuare în pag. a 4-a) în zona Ceuaş — Voinicenî — Sîntana Au fost recepţionate ample lucrări de îmbunătăţiri funciare tr­ curind, a fost recepţionată o nouă lucrare cuprinsă în Pro­gramul judeţean de îmbunătăţiri funciare. Este vorba de lucrările de desecare de pe valea Voinice­­nilor, executate de Oficiul de îm­bunătăţiri funciare Mureş. Cali­ficativul dat de comisia de re­cepţie, formată din specialişti de la O.I.F. şi O.G.A. precum şi din beneficiarii acestor lucrări, con­firmă strădania celor ce au mun­cit aici cu pasiune şi hotărîre, pentru a traduce în fapte pro­iectele de sistematizare si dese­care a capricioasei văi. In urma lucrărilor executate de-a lungul văii, care străbate hotarele a trei unităţi agricole, Ceuaş, Voiniceni şi Sîntana de Mureş, au fost scoase de sub influenta excesului de umiditate peste 130 ha de te­ren, recuperîndu-se totodată în compensarea unor suprafeţe scoase din circuitul agricol, cir­ca 3 ha. Străbătînd întregul traseu, îm­preună cu comisia de recepţie, ne-am putut da seama de volu­mul mare de lucrări, de greută­ţile întîmpinate, cît şi de efortul depus în găsirea unor soluţii con­structive cît mai bune. Pentru a ilustra aceste probleme, redăm cîteva detalii. Au fost executate peste 13 km de canale, din care s-au excavat circa 13.500 mc pâ­­mînt, iar pentru asigurarea unor condiţii bune de transport a pro­duselor de pe cîmp au fost con­struite 18 podeţe tubulare traini­ce şi două poduri mai mari, care se remarcă prin calitatea execu­ţiei. De asemenea, pentru conso­lidarea canalelor în zona podu­rilor, podeţelor şi a celor 15 că­deri de apă, s-au executat peste 1.700 mp de dalări din dale, be­ton hidrotehnic şi piatră brută, asigurînd trăinicia întregului sis­tem de lucrări. Activitatea efectivă de pe şan­tier a fost condusă de tehnicienii Ioan Drăgan şi Ioan Buja, care au căutat să folosească forţa de muncă a oamenilor şi potenţialul utilajelor în mod raţional. In timpul lucrărilor, conducerea ofi­ciului, specialiştii şi proiectanţii, au fost prezenţi deseori pe teren, pentru a ajuta şi a găsi cele mai bune soluţii în funcţie de starea terenului. Astfel, datorită exce­sului de umiditate, a unor izvoa­re de apă, a fost necesară efec­tuarea a 1.200 m­­ de drenaje, care funcţionează bine, fapt ce a facilitat scurgerea rapidă a a­­pei şi a dat posibilitate unităţi­lor agricole să execute arături de toamnă pe mari suprafeţe. Dealt­fel, urmare a lucrărilor efectuate încă în primăvară, iar apoi da­torită scarificării şi desţelenirii terenului, aici au fost obţinute producţii bune de sfeclă de za­hăr, porumb şi tutun. Printre cei ce s-au evidenţiat în timpul executării acestor am­ple lucrări se află şeful de e­­chipă Demeter Ştefan la lucră­rile de artă, Constantin Sfîrîiac la săparea fundaţiilor şi dragli­­niştii Vereş Nicolae şi Ştefan Şopterean. In zona Ceuaş — Voiniceni — Sîntana lucrările s-au încheiat, urmînd ca în această iarnă, după VASILE OBZA (Continuare în pag. a 4-a) REZULTATE BUNE ÎN SECTORUL AVICOL Printre cooperativele agri­cole cu sector avicol bine or­ganizat se numără şi cea din Arimis. In lunile care au tre­cut din acest an consiliul de conducere a urmărit îndea­proape respectarea cu stricte­ţe a programului de îngrijire şi furajare, astfel că rezulta­tele economice sunt mult su­perioare prevederilor din pla­nul de producţie. La efectivul matcă, cooperativa a realizat cu 1.000 de păsări peste pre­vederi. îngrijirea şi furajarea bună asigurare au făcut ca şi producţia de ouă să fie mai mare decît cea planificată. Faţă de plan s-au obţinut cu 400.000 ouă mai mult. La a­­cest succes s-a ajuns pe două căi: prin creşterea efectivelor şi a producţiei medii de ouă. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Gaston Plissonnier, secretar al C.C. al P.G. Francez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, marţi după-amiază, pe tovarăşul Gas­ton Plissonnier, membru al Bi­roului Politic, secretar al C.C. al Partidului Comunist Francez. In timpul întrevederii a avut loc un schimb de păreri privind activitatea şi preocupările Parti­dului Comunist Român şi Par­tidului Comun­ist Francez, expri­­mîndu-se dorinţa comună de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie, colaborare şi soli­daritate dintre cele două parti­de, în interesul prieteniei tradi­ţionale dintre popoarele român­ şi francez, precum şi al lârgi­­­rii raporturilor dintre România şi Franţa. In cadrul examinării unor probleme ale actualităţii politice internaţionale a fost evidenţiată necesitatea de a se acţiona pen­tru dezvoltarea şi întărirea co­laborării dintre partidele comu­niste şi muncitoreşti, dintre toa­te forţele progresiste, democrati­ce şi antiimperialiste, pentru continuarea şi adîncirea cursului, spre destindere, pace, securitate şi colaborare pe continentul nos­tru și în lume, pentru triumful cauzei socialismului. : au Îndeplinit planul anual O altă unitate a municipiului Sighişoara — Topitoria de in din Albeşti a raportat îndeplinirea planului anual. Oamenii muncii din această unitate economică s-au angajat să folosească mai bine posibilităţile de care dispun şi să realizeze pînâ la sfîrşitul anului o producție suplimentară de 1.5 milioane lei. AU DIMINUAT CHELTUIELILE MATERIALE Colecti­vul întreprinderii de u­­tilaje şi piese de schimb din Re­ghin a fost şi este preocupat nu numai de îndeplinirea sarcinilor de plan, ci şi de diminuarea ne­contenită a cheltuielilor de pro­ducţie şi în special a celor mate­riale. Această problemă se nu­mără printre criteriile de bază ale întrecerii socialiste. Rezultatele obţinute în zece luni ale acestui an sunt cea mai bună do­vadă. Cheltuielile mate­riale înregistrate sunt cu 4,57 Iei mai scăzute decît cele planificate la 1.000 lei producţie marfă, fapt ce a contribuit la realizarea de beneficii suplimentare. Cheltuie­lile materiale, scăzute se datoresc în bună parte economiilor de metal care sunt egale cu greuta­tea a 100 tractoare articulatei forestiere tip 654. Mobila rustică O miniexpoziţie înfăţişează ex­presiv creaţia din ultima vreme a unui colectiv specializat în modelarea lemnului de molid, de frasin, sau de abanos. Exponate­le mătăsoase dezvăluie în plus înclinaţia meşterilor I.P.L. Re­ghin spre mobila fină, care reu­neşte cele mai alese motive ale artei populare româneşti. Plăpîn­­dul lemn, pe care chiar apăsarea unui deget se cunoaşte, este transformat de maşini speciale in mii de piese care alcătuiesc diversa gamă a mobilei rustice. înainte de toate, am conside­rat că cel mai bine ar putea vorbi despre această muncă de artizan, comunistul Alexandru Salcă, ce se află în marea între­prindere a viorilor, schiurilor de performanţă şi mobilei, încă din 1949. Cunoaşte totul, chiar cu lux de amănunte şi nu uită să-ţi amintească de primii ani de du­pă eliberarea patriei, făcînd comparaţii pilduitoare între a­­tunci şi acum. — Am început producţia in barăci, remarca muncitorul Sal­că. Acum avem hale moderne, maşini şi utilaje despre care a­­tunci nu putea fi vorba. Avem la dispoziţie grupuri sociale, ves­tiare, băi, despre care în trecut nu se pomenea. Prin ’49 lucram barăci pentru adăpostirea oame­nilor muncii, uşi şi ferestre. Mai tirziu am trecut la elemente pen­tru combine. In activitatea noas­tră s-a produs un mare salt, astfel incit azi putem vorbi de o specializare, însoţită de pre­gătirea din ce in ce mai temei­nică a băieţilor în şcoli profesio­nale şi tehnice. Azi fabricăm mobilă superioa­­ră pentru hoteluri de munte, garnituri pentru export şi multe piese distincte. Este suficient să arăt că numai pentru hoteluri am realizat peste 50 de produse, fiecare dintre ele alcătuite din zeci de piese pe care le-am rea­lizat in majoritate în luna no­iembrie. In ele se află nu mun­că brută, ci artă şi multă mă­iestrie a lucrătorilor care fac totul cu pasiune şi răspundere. Dintre numeroasele şi cochete­le garnituri am considerat să a­­mintim mai cu seamă pe cele care s-au bucurat şi se bucură de mare succes la expoziţiile din ţară şi la cele internaţionale. Ca dovadă, garnitura „Butoiaşul“ se pregătea de drum pentru o nouă manifestare externă. Se numeşte aşa după originala formă a pie­selor. In fapt, prin combinarea lor se realizează o cramă din care se profilează o masă bar sub forma unui ciubăr, un bu­fet de colţ care imită un bu­toiaş, un alt bufet, o banchetă GH. BAlîBULESCU (Continuare în pag. a 4-a) Produsele noi în fața publicului La parterul magazinului „Luxor“, întreprinderea de industrie locală „Prodcom­­plex“ din Tg.-Mu­reş a orga­nizat o expoziţie de prezenta­re şi testare a produselor noi de sticlă-artizanat. Scopul expoziţiei, ne infor­ma Mircea Hila, e prezenta­rea noilor modele, testarea preferinţelor publicului cum­părător, care pe un­ chestio­nar anume tipărit îşi exprimă preferinţele pentru 10 artico­le care i-au plăcut mai mult. In final, datele consemnate pe chestionare vor fi prelucrate pe calculatorul electronic pen­tru a se afla gusturile şi pre­ferinţele cumpărătorilor. Pro­dusele cu cel mai mare nu­măr de puncte vor fi intro­duse în fabricaţia de Serie. Această expoziţie face parte din măsurile de pregătire a producţiei anului 1977. Din cele 56 de modele ex­puse doar 14 sunt vechi , ca­re se realizează în 1976. Res­tul sunt noi, create şi prelu­crate de grupul Kiss Miklós, Vasile Lupu, Berza Adolf, E­­mil Moldovan, Katona Iosif şi alţii. Dintre noile produse se remarcă vazele, bomboniere­le şi serviciile din rubin rea­lizate prin tehnologia combi­naţiei de şablon cu gravură, la preţuri foarte convenabile, bibelourile multicolore, buf­niţa, pisica, cocoşul, raţa, clov­nul, vazele metalizate, pa­harele combinate, mat cu gra­vură din sticlă albă superi­oară. Se evidenţiază, de ase­menea, culorile noi: galben, portocaliu, albastru cu por­tocaliu, create de şefa secţi­ei, ing. Nagy Gheorghina şi alţi colaboratori ai săi.

Next