Steaua Roşie, decembrie 1976 (Anul 28, nr. 284-310)

1976-12-01 / nr. 284

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Cinema „Arta*A­rms” „Romanul Comăneştenilor“, cum şi-a intitulat Duiliu Zamfi­­rescu ciclul de romane scrise în­tre 1894—1916, constituie una din primele scrieri strict realiste din literatura română. Intr-adevăr, autorul lor s-a inspirat din miş­cările ţărăneşti din perioada 1880/1888, pe care le-a cunoscut direct, inclusiv represaliile săl­batice pe care le-a anchetat cu un grup de gazetari, cît și dintr-o serie de intîmplări de familie, unele autobiografice, pe care le-a topit într-o istorie unică, un fel de „Forsyte Saga“ românească dedicată decăderii vechii boie­rimi şi ridicării burgheziei aren­­dăşeşti. Regăsim in aceste cărţi şi pe romanticul din tinereţe, care ştie să descrie cu graţie natura, şi pe liricul care surprinde cu delica­teţe naşterea unei iubiri, şi pe analistul fin al proceselor su­fleteşti, şi pe înverşunatul pole­mist antiliberal şi antiburghez, care vede în arendaşii proaspăt îmbogăţiţi — de tipul lui Tănase Scatiu —, deveniţi conducători politici şi economici ai României timpului, pe cei ce duc ţara de ripă, îl găsim şi pe patriotul ca­re, în lungii săi ani de funcţio­nar diplomatic în străinătate, trăieşte cu nostalgia pămintului natal, de care se simte legat prin toată fiinţa sa, după cum îl re­găsim şi pe idealistul care cre­dea că moşierimea veche, tradi­ţională, e cinstită şi respectată de ţărani. Realizînd scenariul pe baza primelor două din cele cinci ro­mane ale ciclului Comăneştenilor — „Viaţa la ţară“ şi „Tănase Scatiu“ — Mihnea Gheorghiu a concentrat acţiunea, a eliminat episoadele mai puţin importan­te, a accentuat fundalul social al evenimentelor, a reevaluat din perspectivă contemporană rela­ţiile dintre moşieri şi ţărani, a plasat în centrul intrigii pe Tă­nase Scatiu, reprezentantul tipic­ al marii burghezii în plină as-­­ censiune. Iar regizorul Dan Piţa, ajutat de excelentul operator Nicolae Mărgineanu, a găsit, pentru a caracteriza epoca şi personajele, imagini expresive, relevante, foarte cinematografice şi, în a­­celaşi timp, în stilul prozei lui Duiliu Zamfirescu. Filmul ne re­dă astfel, cu exactitate, atmosfe­ra romanelor, caligrafia delicată a primului, situaţia uneori falsă, atemporală în care-şi treceau viaţa la ţară Comăneştenii şi trăsăturile mai dure, mai viru­lente ale celui de-al doilea, cînd eroii sînt obligaţi să se confrun­te cu realităţile sociale. SCATIU Spuneam că scenaristul a reuşit să concentreze intîmplările, să le reducă la esenţial. Din această cauză insă, evoluţia firească a unor sentimente (relaţia Matei­ Saşa, de pildă), sau a unor stări de spirit (cum este cea a lui Di­nu Murguleţ), e bruscată, se face fără nuanţe, fără etape interme­diare, psihologiile personajelor apărînd liniare, unidimensionale. Şi totuşi filmul pare încă lung, încă monoton în prima parte (cînd e lipsit de ritm), încă insu­ficient concentrat pe ideea cen­trală, cea a înfruntării dintre diferitele clase sociale ale epocii. Partea a doua creşte substan­ţial datorită atît dinamismului imprimat de regizor, cît şi con­tribuţiei lui Victor Rebengiuc, excelentul interpret al lui Tănase Scatiu, singurul actor care reali­zează un portret complex şi ex­trem de precis al personajului. Eliza Petrăchescu e bună, dar fără să aibă forţa sugestivă a e­­roinei din roman, Vasile Niţu­­lescu repetă supărător personaje realizate în alte filme, Cătălina Pintilie, Andrei Csiky şi Dan Nu­­ţu sunt şterşi, impersonali, iar Cristina Nuţu e ca o păpuşă lip­sită de orice expresie şi de orice vibraţie interioară. Ţăranii sunt personaj colectiv, ceea ce e bine, mai ales că au căpătat o pon­dere crescută faţă de situaţia din romane, dar regret dispariţia sau despersonalizarea unor personaje ca baciul Micu şi vizitiul Costea, care, accentuate, ar fi putut con­tura mai bine conflictul social. Filmul rămine, deci, mai cu­­rînd unul de atmosferă, în care contribuţia esenţială e a opera­torului, apoi a regizorului în crearea scenelor de gen şi, în sfirşit, a interpretului titular. As­ta e însă prea puţin pentru re­darea fidelă, în spiritul ei rea­list, a operei lui Duiliu Zamfi­­rescu. ZENO FODOR CINEMA MIERCURI, 1 DECEMBRIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Tănase Scatiu (ambele serii, la orele II, 15, 17,30, 20). Progresul: Cursă grea. Se­lect: Aripi puternice; Praf. Tinere­tului : Alarmă In- Deltă. Flacăra: în­toarcerea marelui blond. Pitic: Alo, aici Mihaela; Uriaşul cel mititel; Zei­ţa pieilor roşii. Vacanţă cu ploaie. SIGHIŞOARA — Lumina: Doi oameni in oraş. Tîrnava: Ţineţi minte nu­mele. REGHIN — Patria: Dr. Judym. Victoria: Prin cenuşa imperiului. TIRNAVENI — Melodia: Defileul le­gendelor uitate. LUDUŞ — Flacăra: Cascadorul. SOVATA — Doina: Ulti­mele zile ale verii. Muncitorul: Joe Hill. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Un cintec pe Broadway. fIntInele — Patria: Am avut 32 de nume. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Flacără. SARMAŞU -- Popu­lar: Prietenii mei, elefanţii. IERNUT — Lumina: Tăcerea doctorului Evans. TELEVIZIUNE 16,00 — Fotbal. Progresul — Di­namo (campionatul naţional — divi­zia A). 17,50 — Enciclopedie pentru tineret. 18,10 — Scena. 18,30 — Din viaţa plantelor şi animalelor. 18,50 — Consultaţii In ajutorul lectorilor, propagandiştilor şi cursanţilor din Invăţămintul politico-ideologic. 19,20 — 1.601 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Anchetă TV. Datorii uitate. 20,30 — Rezultatele tragerii Pronoex­­pres. 20,35 — Telecinemateca. Ciclul: Mari actori: Barbara Streisand, Ro­bert Redford. Cei mai frumoşi ani. O producţie a studiourilor america­ne. Premieră TV. 22:20 — Emisiune de cintece și versuri. 22:50 — Tele­jurnal. MICA PUBLICITATE VIND apartament 3 camere con­fort I, Bodor Peter 24, ap. 19. (5.308) CASA de vinzare. Informații Tg.­­Mureș, str. Rodnei 85. (5.288) VIND Renault 10 Major, stare bu­nă. Telefon 3.23.92. (5.294) VIND casă ocupabilă Cristești, str. Morii nr. 570. (5.293) DE VINZARE casă ocupabilă, Re­ghin, str. Viorelelor 7, se poate in­teresa duminica, orele 15—18. (5.283) PIERDUT legitimaţia nr. 032976, e­­liberată de întreprinderea Metaloteh­­nica, pe numele Csibi Ana. O declar nulă. (5.304) PIERDUT legitimaţia nr. 1.222, e­­liberată de I.J.G.C.L., pe numele Dan Ştefan. O declar nulă. (5.297) PIERDUT legitimaţia nr. 4.067, e­­liberatâ de IMATEX Tirgu-Mureş, pe numele Oprea Ioan, o declar nulă. (5.281) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de I.J.G.C.L. Tîrgu-Mu­­reş, pe numele Bandu Ianos. O de­clar nulă. (5.285) POSTA JURIDICA Maria Muntean — Sighişoara şi Komaromi Nicolae — Turda. Unitatea este obligată, în condi­ţiile legii, să despăgubească per­soana încadrată în muncă, în si­tuaţia în care aceasta a suferit din culpa unităţii un prejudiciu în timpul îndeplinirii îndatoriri­lor de muncă sau în legătură cu serviciul, (art. Ill din Codul muncii). In conformitate cu această dis­poziţie legală, în cazul în care apreciaţi că aţi suferit un preju­diciu din cauza unităţii vă puteţi adresa cu plîngere comisiei de judecată din cadrul unităţii a că­rei angajată sînteţi. Vasile Pop — Reghin. Unită­ţile au obligaţia de a asigura tre­cerea pe locuri de muncă cores­punzătoare a celor pensionaţi pentru invaliditate de gradul III în cazul imposibilităţii menţine­rii lor în continuare în munca avută la pensionare (art. 133, al. 2 din Codul muncii). Din analiza textului citat, re­zultă că nu există nici o limita­re cu privire la timpul de lucru pe care-l poate presta pensiona­tul pentru invaliditate de gra­dul III. C.A.P. Şincai — Comisia de judecată. Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii în cuantu­­murile corespunzătoare mediului urban, chiar dacă domiciliază în mediul rural, cei prevăzuţi în a­­nexa decretului 285/1960, precum şi studenţii din învăţămîntul su­perior de zi (art. 2, al. 3 din De­­­cretul 285/1960). Cum angajaţii de la C.A.P. nu sunt prevăzuţi în anexa la care face referire textul citat, înseam­nă că aceştia nu pot beneficia de alocaţie de stat în cuantumul prevăzut pentru mediul urban. Mircea Papandonat — Tîrgu- Mureş. Au drept la pensie de a­­sigurări sociale de stat: a) anga­jaţii; b) cei care au devenit in­valizi în timpul şi din cauza în­deplinirii obligaţiilor militare ori sarcinilor de stat sau obşteşti etc. (art. 1 din Legea 27/1966). Intrucît în scrisoarea adresată redacţiei nu indicaţi suficiente date pentru a vă putea răspunde în mod cert dacă aveţi sau nu dreptul la pensie, faţă de textul mai sus indicat urmează ca dv. să apreciaţi dacă vă încadraţi în una din categoriile mai sus ci­tate. IONEL MURE­ŞAN jurist EXPUNERE Mîine, joi, 2 decembrie a. c., la sediul secţiei „Cartea tehni­că" a Bibliotecii judeţene va a­­vea loc — cu începere de la ora 18 — o expunere cu tema: „Ma­teriale noi în construcţia de ma­şini“. Prezintă dr. ing. Kolozsvári Zoltán. Expunerea va fi urmată de prezentarea unui film docu­mentar. OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MUREŞ vă oferă petrecerea unuiREVELION PLĂCUT în staţiunea SOVATA, in localul cantinei nr. 2 Preţul: 360 lei. Plecarea în 31 decembrie 1976, ora 15, înapoierea în 2 ianuarie 1977, la ora 14. Se asigură meniul de revelion, 2 nopţi cazare şi masa — inclusiv dejunul din 2 ianuarie 1977, sau în staţiunea BORSEC, în localul cantinei nr. 1 Preţul: 416 lei. Plecarea în 31 decembrie 1976, la ora 14, înapoierea în 2 ianuarie 1977, la ora 10. Se asigură meniul de revelion, masa festivă la carnavalul din 1 ianuarie 1977, 2 nopţi cazare, dejunul din 1 ianuarie şi micul dejun din 2 ianuarie 1977. In ambele cazuri, transportul se efectuează cu autocarele. Vă puteţi reţine din timp locurile, achitînd un avans de 50 la sută din valoarea biletului. Laboratorul galenic al Ofi­ciului farma­ceutic din Tg.­­Mureş este un minunat loc de pregătire prac­tică a studen­ţilor de la fa­cultatea de far­macie a I.M.F., unde sunt în­suşite diverse practici de fa­bricare la sca­ră semiindus­­trială a medi­camentelor. In­secvenţa alătu­rată — studenţi la practică in secţia „Soluţii“ a laboratorului. Recorduri în hameiste « Printre culturile de bază ale I.A.S. Sighişoara se numără şi hameiul. Plantă pretenţioasă, ce se cultivă doar în cîteva ţări ale lumii, hameiul a fost extins în ţara noastră mai ales în bazinul sighişorean.­ Acumulînd o expe­rienţă bună, întreprinderea si­­ghişoreană condusă de ing. Ba­zar Unţan, directorul unităţii, colaborează strîns, de ani de zi­le, cu Institutul agronomic din Cluj-Napoca. Experienţa dobîn­­dită, modernizările efectuate de specialişti, au făcut ca an de an să sporească producţia de conuri la hectar. Anul acesta de exem­plu, in fermele I.A.S. situate la Roca, Soromid­ea şi Seleuş au fost obţinute producţii care si­tuează unitatea pe loc fruntaş pe ţară. Ferma hameicală din Se­leuş, condusă de ing. Veronica Untan, a bătut toate recordurile, obţinînd 1.800 kg conuri la hec­tar, depăşind producţia planifi­cată cu peste 600 kg la hectar. Această realizare o situează în rîndul unităţilor cu cele mai bu­ne rezultate pe plan mondial!... Cum a fost posibilă obţinerea unui asemenea record. Prin muncă perseverentă, ştiinţifică, care constă în asigurarea unei densităţi mari la hectar, introdu­cerea în cultură a unor soiuri valoroase, executarea lucrărilor de întreţinere şi de tratament la timp şi de cite ori a fost nevoie. Numărul stropirilor de exemplu, a ajuns pînâ la 20. Desigur, la acestea se adaugă pasiunea, per­severenţa oamenilor, a tuturor celor care au participat în suc­cesiune la arat, tăieri, îndruma­­tul corzilor, adunatul conurilor, manual sau mecanizat, cu mașini speciale și pînă la faza finală, de la uscătoarele moderne. Totul s-a făcut cu deosebită grijă, ur­­mărindu-se să nu se scape nici un element care ar putea dimi­nua cu ceva producţia. Şi aşa lupulina, substanţă aromatică, deosebit de importantă în indus­tria berii, a ajuns în cantităţi mari la fabricile de bere. Acum lucrătorii din hameiştea sighişoreană au fost şi sunt preo­cupaţi de punerea bazei viitoa­rei recolte. Hameiul fiind o plan­tă perenă, care poate vegeta pî­nă la 80 şi chiar 100 de ani, nu cere plantări anuale, dar este deosebit de pretenţios la îngriji­re. în toamna aceasta a fost în­cheiată plantarea hameiului pe o nouă suprafaţă de 12 ha. S-a lucrat intens la efectuarea de către mecanizatori, cu tractoare speciale, a arăturilor, a unor lu­crări de subsolaj pe întreaga­ su­prafaţă, iar acolo unde se pre­tează s-a trecut şi la executarea tăierilor. REMUS CÂMPEAN Unităţile „Delta“ şi „Avicola" din Tirgu-Mureş sunt profilate pe alimentaţie publică şi desfacerea de produse. In ambele unităţi există mese, la care zilnic, nu puţini cetăţeni consumă peşte sau pui fripţi la rotişor. In pri­ma unitate se serveşte de obicei bere, în cea de-a doua vinuri bune şi alte băuturi alcoolice mai puţin recomandate pentru cei cu ulcer şi hiepertensivi. E de la sine înţeles că, dacă în u­­nităţile respective există mese pentru publicul consumator, tot omul care pofteşte să se hrăneas­că cu peşte, pui fripţi, bere sau­ vin, să stea la ele. Din păcate, şi nu de puţine ori, pe unii îi ob­servi că intră în „culisele“ aces­tor unităţi. Şi consumă­­mult şi pe alese. Cine intră în culise? Rubedenii, buni prieteni şi cu­noscuţi, unii care controlează cum sunt serviţi în „culise“ ca să-şi poată da mai „bine“ sea­ma, pe „concret“ cum este servit publicul care nu are acces în „culise“ (pe ușă e scris clar: „In­trarea străinilor interzisă“). De data aceasta am semnalat o neregulă comercială, fără a-i nominaliza pe cei ce preferă sau practică o asemenea servire în cele două magazine. Dacă vor continua cu obiceiul — și nu nu­mai ei — vom mai reveni. C. CROITORU ­ I.M.I.L. PRODCOMPLEX ii Tîrgu-Mureş 1 '­­:); ) VĂ INVITĂ SĂ VIZIONAU ' j EXPOZIȚIA­­ DE PRODUSE DIN STICLĂ­­ EXECUTATE MANUAL s . Expoziția este deschisă pînă la data de 10 decembrie 1976, 1 \ in sectorul de specialitate al j »GALERIILOR LUXOR- ' i ___t

Next