Steaua Roşie, decembrie 1976 (Anul 28, nr. 284-310)
1976-12-01 / nr. 284
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Cinema „Arta*Arms” „Romanul Comăneştenilor“, cum şi-a intitulat Duiliu Zamfirescu ciclul de romane scrise între 1894—1916, constituie una din primele scrieri strict realiste din literatura română. Intr-adevăr, autorul lor s-a inspirat din mişcările ţărăneşti din perioada 1880/1888, pe care le-a cunoscut direct, inclusiv represaliile sălbatice pe care le-a anchetat cu un grup de gazetari, cît și dintr-o serie de intîmplări de familie, unele autobiografice, pe care le-a topit într-o istorie unică, un fel de „Forsyte Saga“ românească dedicată decăderii vechii boierimi şi ridicării burgheziei arendăşeşti. Regăsim in aceste cărţi şi pe romanticul din tinereţe, care ştie să descrie cu graţie natura, şi pe liricul care surprinde cu delicateţe naşterea unei iubiri, şi pe analistul fin al proceselor sufleteşti, şi pe înverşunatul polemist antiliberal şi antiburghez, care vede în arendaşii proaspăt îmbogăţiţi — de tipul lui Tănase Scatiu —, deveniţi conducători politici şi economici ai României timpului, pe cei ce duc ţara de ripă, îl găsim şi pe patriotul care, în lungii săi ani de funcţionar diplomatic în străinătate, trăieşte cu nostalgia pămintului natal, de care se simte legat prin toată fiinţa sa, după cum îl regăsim şi pe idealistul care credea că moşierimea veche, tradiţională, e cinstită şi respectată de ţărani. Realizînd scenariul pe baza primelor două din cele cinci romane ale ciclului Comăneştenilor — „Viaţa la ţară“ şi „Tănase Scatiu“ — Mihnea Gheorghiu a concentrat acţiunea, a eliminat episoadele mai puţin importante, a accentuat fundalul social al evenimentelor, a reevaluat din perspectivă contemporană relaţiile dintre moşieri şi ţărani, a plasat în centrul intrigii pe Tănase Scatiu, reprezentantul tipic al marii burghezii în plină as- censiune. Iar regizorul Dan Piţa, ajutat de excelentul operator Nicolae Mărgineanu, a găsit, pentru a caracteriza epoca şi personajele, imagini expresive, relevante, foarte cinematografice şi, în acelaşi timp, în stilul prozei lui Duiliu Zamfirescu. Filmul ne redă astfel, cu exactitate, atmosfera romanelor, caligrafia delicată a primului, situaţia uneori falsă, atemporală în care-şi treceau viaţa la ţară Comăneştenii şi trăsăturile mai dure, mai virulente ale celui de-al doilea, cînd eroii sînt obligaţi să se confrunte cu realităţile sociale. SCATIU Spuneam că scenaristul a reuşit să concentreze intîmplările, să le reducă la esenţial. Din această cauză insă, evoluţia firească a unor sentimente (relaţia Matei Saşa, de pildă), sau a unor stări de spirit (cum este cea a lui Dinu Murguleţ), e bruscată, se face fără nuanţe, fără etape intermediare, psihologiile personajelor apărînd liniare, unidimensionale. Şi totuşi filmul pare încă lung, încă monoton în prima parte (cînd e lipsit de ritm), încă insuficient concentrat pe ideea centrală, cea a înfruntării dintre diferitele clase sociale ale epocii. Partea a doua creşte substanţial datorită atît dinamismului imprimat de regizor, cît şi contribuţiei lui Victor Rebengiuc, excelentul interpret al lui Tănase Scatiu, singurul actor care realizează un portret complex şi extrem de precis al personajului. Eliza Petrăchescu e bună, dar fără să aibă forţa sugestivă a eroinei din roman, Vasile Niţulescu repetă supărător personaje realizate în alte filme, Cătălina Pintilie, Andrei Csiky şi Dan Nuţu sunt şterşi, impersonali, iar Cristina Nuţu e ca o păpuşă lipsită de orice expresie şi de orice vibraţie interioară. Ţăranii sunt personaj colectiv, ceea ce e bine, mai ales că au căpătat o pondere crescută faţă de situaţia din romane, dar regret dispariţia sau despersonalizarea unor personaje ca baciul Micu şi vizitiul Costea, care, accentuate, ar fi putut contura mai bine conflictul social. Filmul rămine, deci, mai curînd unul de atmosferă, în care contribuţia esenţială e a operatorului, apoi a regizorului în crearea scenelor de gen şi, în sfirşit, a interpretului titular. Asta e însă prea puţin pentru redarea fidelă, în spiritul ei realist, a operei lui Duiliu Zamfirescu. ZENO FODOR CINEMA MIERCURI, 1 DECEMBRIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Tănase Scatiu (ambele serii, la orele II, 15, 17,30, 20). Progresul: Cursă grea. Select: Aripi puternice; Praf. Tineretului : Alarmă In- Deltă. Flacăra: întoarcerea marelui blond. Pitic: Alo, aici Mihaela; Uriaşul cel mititel; Zeiţa pieilor roşii. Vacanţă cu ploaie. SIGHIŞOARA — Lumina: Doi oameni in oraş. Tîrnava: Ţineţi minte numele. REGHIN — Patria: Dr. Judym. Victoria: Prin cenuşa imperiului. TIRNAVENI — Melodia: Defileul legendelor uitate. LUDUŞ — Flacăra: Cascadorul. SOVATA — Doina: Ultimele zile ale verii. Muncitorul: Joe Hill. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Un cintec pe Broadway. fIntInele — Patria: Am avut 32 de nume. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Flacără. SARMAŞU -- Popular: Prietenii mei, elefanţii. IERNUT — Lumina: Tăcerea doctorului Evans. TELEVIZIUNE 16,00 — Fotbal. Progresul — Dinamo (campionatul naţional — divizia A). 17,50 — Enciclopedie pentru tineret. 18,10 — Scena. 18,30 — Din viaţa plantelor şi animalelor. 18,50 — Consultaţii In ajutorul lectorilor, propagandiştilor şi cursanţilor din Invăţămintul politico-ideologic. 19,20 — 1.601 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Anchetă TV. Datorii uitate. 20,30 — Rezultatele tragerii Pronoexpres. 20,35 — Telecinemateca. Ciclul: Mari actori: Barbara Streisand, Robert Redford. Cei mai frumoşi ani. O producţie a studiourilor americane. Premieră TV. 22:20 — Emisiune de cintece și versuri. 22:50 — Telejurnal. MICA PUBLICITATE VIND apartament 3 camere confort I, Bodor Peter 24, ap. 19. (5.308) CASA de vinzare. Informații Tg.Mureș, str. Rodnei 85. (5.288) VIND Renault 10 Major, stare bună. Telefon 3.23.92. (5.294) VIND casă ocupabilă Cristești, str. Morii nr. 570. (5.293) DE VINZARE casă ocupabilă, Reghin, str. Viorelelor 7, se poate interesa duminica, orele 15—18. (5.283) PIERDUT legitimaţia nr. 032976, eliberată de întreprinderea Metalotehnica, pe numele Csibi Ana. O declar nulă. (5.304) PIERDUT legitimaţia nr. 1.222, eliberată de I.J.G.C.L., pe numele Dan Ştefan. O declar nulă. (5.297) PIERDUT legitimaţia nr. 4.067, eliberatâ de IMATEX Tirgu-Mureş, pe numele Oprea Ioan, o declar nulă. (5.281) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de I.J.G.C.L. Tîrgu-Mureş, pe numele Bandu Ianos. O declar nulă. (5.285) POSTA JURIDICA Maria Muntean — Sighişoara şi Komaromi Nicolae — Turda. Unitatea este obligată, în condiţiile legii, să despăgubească persoana încadrată în muncă, în situaţia în care aceasta a suferit din culpa unităţii un prejudiciu în timpul îndeplinirii îndatoririlor de muncă sau în legătură cu serviciul, (art. Ill din Codul muncii). In conformitate cu această dispoziţie legală, în cazul în care apreciaţi că aţi suferit un prejudiciu din cauza unităţii vă puteţi adresa cu plîngere comisiei de judecată din cadrul unităţii a cărei angajată sînteţi. Vasile Pop — Reghin. Unităţile au obligaţia de a asigura trecerea pe locuri de muncă corespunzătoare a celor pensionaţi pentru invaliditate de gradul III în cazul imposibilităţii menţinerii lor în continuare în munca avută la pensionare (art. 133, al. 2 din Codul muncii). Din analiza textului citat, rezultă că nu există nici o limitare cu privire la timpul de lucru pe care-l poate presta pensionatul pentru invaliditate de gradul III. C.A.P. Şincai — Comisia de judecată. Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii în cuantumurile corespunzătoare mediului urban, chiar dacă domiciliază în mediul rural, cei prevăzuţi în anexa decretului 285/1960, precum şi studenţii din învăţămîntul superior de zi (art. 2, al. 3 din Decretul 285/1960). Cum angajaţii de la C.A.P. nu sunt prevăzuţi în anexa la care face referire textul citat, înseamnă că aceştia nu pot beneficia de alocaţie de stat în cuantumul prevăzut pentru mediul urban. Mircea Papandonat — Tîrgu- Mureş. Au drept la pensie de asigurări sociale de stat: a) angajaţii; b) cei care au devenit invalizi în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare ori sarcinilor de stat sau obşteşti etc. (art. 1 din Legea 27/1966). Intrucît în scrisoarea adresată redacţiei nu indicaţi suficiente date pentru a vă putea răspunde în mod cert dacă aveţi sau nu dreptul la pensie, faţă de textul mai sus indicat urmează ca dv. să apreciaţi dacă vă încadraţi în una din categoriile mai sus citate. IONEL MUREŞAN jurist EXPUNERE Mîine, joi, 2 decembrie a. c., la sediul secţiei „Cartea tehnică" a Bibliotecii judeţene va avea loc — cu începere de la ora 18 — o expunere cu tema: „Materiale noi în construcţia de maşini“. Prezintă dr. ing. Kolozsvári Zoltán. Expunerea va fi urmată de prezentarea unui film documentar. OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MUREŞ vă oferă petrecerea unuiREVELION PLĂCUT în staţiunea SOVATA, in localul cantinei nr. 2 Preţul: 360 lei. Plecarea în 31 decembrie 1976, ora 15, înapoierea în 2 ianuarie 1977, la ora 14. Se asigură meniul de revelion, 2 nopţi cazare şi masa — inclusiv dejunul din 2 ianuarie 1977, sau în staţiunea BORSEC, în localul cantinei nr. 1 Preţul: 416 lei. Plecarea în 31 decembrie 1976, la ora 14, înapoierea în 2 ianuarie 1977, la ora 10. Se asigură meniul de revelion, masa festivă la carnavalul din 1 ianuarie 1977, 2 nopţi cazare, dejunul din 1 ianuarie şi micul dejun din 2 ianuarie 1977. In ambele cazuri, transportul se efectuează cu autocarele. Vă puteţi reţine din timp locurile, achitînd un avans de 50 la sută din valoarea biletului. Laboratorul galenic al Oficiului farmaceutic din Tg.Mureş este un minunat loc de pregătire practică a studenţilor de la facultatea de farmacie a I.M.F., unde sunt însuşite diverse practici de fabricare la scară semiindustrială a medicamentelor. Insecvenţa alăturată — studenţi la practică in secţia „Soluţii“ a laboratorului. Recorduri în hameiste « Printre culturile de bază ale I.A.S. Sighişoara se numără şi hameiul. Plantă pretenţioasă, ce se cultivă doar în cîteva ţări ale lumii, hameiul a fost extins în ţara noastră mai ales în bazinul sighişorean. Acumulînd o experienţă bună, întreprinderea sighişoreană condusă de ing. Bazar Unţan, directorul unităţii, colaborează strîns, de ani de zile, cu Institutul agronomic din Cluj-Napoca. Experienţa dobîndită, modernizările efectuate de specialişti, au făcut ca an de an să sporească producţia de conuri la hectar. Anul acesta de exemplu, in fermele I.A.S. situate la Roca, Soromidea şi Seleuş au fost obţinute producţii care situează unitatea pe loc fruntaş pe ţară. Ferma hameicală din Seleuş, condusă de ing. Veronica Untan, a bătut toate recordurile, obţinînd 1.800 kg conuri la hectar, depăşind producţia planificată cu peste 600 kg la hectar. Această realizare o situează în rîndul unităţilor cu cele mai bune rezultate pe plan mondial!... Cum a fost posibilă obţinerea unui asemenea record. Prin muncă perseverentă, ştiinţifică, care constă în asigurarea unei densităţi mari la hectar, introducerea în cultură a unor soiuri valoroase, executarea lucrărilor de întreţinere şi de tratament la timp şi de cite ori a fost nevoie. Numărul stropirilor de exemplu, a ajuns pînâ la 20. Desigur, la acestea se adaugă pasiunea, perseverenţa oamenilor, a tuturor celor care au participat în succesiune la arat, tăieri, îndrumatul corzilor, adunatul conurilor, manual sau mecanizat, cu mașini speciale și pînă la faza finală, de la uscătoarele moderne. Totul s-a făcut cu deosebită grijă, urmărindu-se să nu se scape nici un element care ar putea diminua cu ceva producţia. Şi aşa lupulina, substanţă aromatică, deosebit de importantă în industria berii, a ajuns în cantităţi mari la fabricile de bere. Acum lucrătorii din hameiştea sighişoreană au fost şi sunt preocupaţi de punerea bazei viitoarei recolte. Hameiul fiind o plantă perenă, care poate vegeta pînă la 80 şi chiar 100 de ani, nu cere plantări anuale, dar este deosebit de pretenţios la îngrijire. în toamna aceasta a fost încheiată plantarea hameiului pe o nouă suprafaţă de 12 ha. S-a lucrat intens la efectuarea de către mecanizatori, cu tractoare speciale, a arăturilor, a unor lucrări de subsolaj pe întreaga suprafaţă, iar acolo unde se pretează s-a trecut şi la executarea tăierilor. REMUS CÂMPEAN Unităţile „Delta“ şi „Avicola" din Tirgu-Mureş sunt profilate pe alimentaţie publică şi desfacerea de produse. In ambele unităţi există mese, la care zilnic, nu puţini cetăţeni consumă peşte sau pui fripţi la rotişor. In prima unitate se serveşte de obicei bere, în cea de-a doua vinuri bune şi alte băuturi alcoolice mai puţin recomandate pentru cei cu ulcer şi hiepertensivi. E de la sine înţeles că, dacă în unităţile respective există mese pentru publicul consumator, tot omul care pofteşte să se hrănească cu peşte, pui fripţi, bere sau vin, să stea la ele. Din păcate, şi nu de puţine ori, pe unii îi observi că intră în „culisele“ acestor unităţi. Şi consumămult şi pe alese. Cine intră în culise? Rubedenii, buni prieteni şi cunoscuţi, unii care controlează cum sunt serviţi în „culise“ ca să-şi poată da mai „bine“ seama, pe „concret“ cum este servit publicul care nu are acces în „culise“ (pe ușă e scris clar: „Intrarea străinilor interzisă“). De data aceasta am semnalat o neregulă comercială, fără a-i nominaliza pe cei ce preferă sau practică o asemenea servire în cele două magazine. Dacă vor continua cu obiceiul — și nu numai ei — vom mai reveni. C. CROITORU I.M.I.L. PRODCOMPLEX ii Tîrgu-Mureş 1 ':); ) VĂ INVITĂ SĂ VIZIONAU ' j EXPOZIȚIA DE PRODUSE DIN STICLĂ EXECUTATE MANUAL s . Expoziția este deschisă pînă la data de 10 decembrie 1976, 1 \ in sectorul de specialitate al j »GALERIILOR LUXOR- ' i ___t