Steaua Roşie, ianuarie 1977 (Anul 29, nr. 1-24)
1977-01-15 / nr. 11
LA ORDINNEA ZILEI. ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII Să dezbatem temeinic, responsabil, gospodăreşte, toate problemele îndeplinirii exemplare a planului De mai mulţi ani a intrat în practica vieţii noastre economice desfăşurarea adunărilor generale ale oamenilor muncii — instituţie profund democratică a societăţii noastre, formă superioară a conducerii colective, for democratic prin care clasa muncitoare, masele de oameni ai muncii participă, în mod organizat, la conducerea activităţii întreprinderilor. Actualele adunări generale ale oamenilor muncii au loc la începutul celui de-al doilea an din cincinalul 1976—1980, cînd avem deja bilanţul bogat al activităţii desfăşurate în 1976. Desigur, pe baza acestor realizări, — care constituie o dovadă a realismului sarcinilor de plan, o expresie a conştiinţei înaintate, muncitoreşti — întreaga activitate a întreprinderilor trebuie analizată prin prisma hotărîrilor adoptate de Congresul al Xl-lea al P.C.R., a indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la consfătuirile de lucru organizate la C.C. al F.C.R. în anul 1976. Semnificaţia aparte a acestor adunări generale este dată , de faptul că ele preced Congresul consiliilor oamenilor muncii din întreprinderi şi centrale industriale, care va avea loc în acest an pe baza Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Eveniment de o deosebită importanţă în viaţa politică şi economică a ţării, acest congres este expresia adîncirii şi perfecţionării democraţiei socialiste, creînd condiţii tot mai bune de participare directă a oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la elaborarea şi aplicarea în viaţă a hotărîrilor privind continua dezvoltare a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării. In acest context, de susţinută emulaţie creatoare, adunările generale din întreprinderi vor trebui să aibă un pronunţat caracter de lucru, să dezbată intr-un spirit de inaltă exigenţă activitatea desfăşurată de consiliile oamenilor muncii pentru exercitarea atribuţiilor conferite de lege în vederea mobilizării colectivelor de muncă la infăptuirea hotărîrilor de partid şi de stat, organizarea pe temeiuri ştiinţifice a producţiei, creşterea spiritului de exigenţă şi responsabilitate în rîndul angajaţilor pentru asigurarea tuturor condiţiilor necesare realizării exemplare a celui de-al doilea an al cincinalului afirmării revoluţiei tehnicoştiinţifice. Adunările generale ale oamenilor muncii, prin modul de pregătire minuţioasă şi exemplară, vor trebui să asigure condiţii propice analizării preocupării consiliilor oamenilor muncii şi stabilirea de noi măsuri pentru promovarea principiului muncii şi conducerii colective, lărgirea (Continuare în pag. a 4-a) Tînărul trejilor Iánosi Albert este evidenţiat în întrecerea socialistă în secţia conductori electrici a întreprinderii „Electromureş" din Tg.-Mureş. In fiecare lună îşi depăşeşte sarcinile de plan şi execută numai lucrări de cea mai bună calitate. Utecistul Iánosi Albert şi-a cîştigat popularitatea şi pentru un alt fapt: este un prieten apropiat, un permanent şi bun sfătuitor al tinerilor colegi de muncă. HOlITAR! ÎN TOATE ŢÂRNE, UNIŢI - VĂ / Organ al comunlui judetean mures al p.c.r. si al consiliului popular judeţean Anul XXIX. Nr. 11 (5.842) | Sîmbătă, 15 Ianuarie 19774 pagini, 30 de bani Secția bîcromat de la Combinatul chimic din Tîrnăveni TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Gaston Defterre, membru al Biroului Executiv al P.S.F., primarul Marsiliei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri seara, în staţiunea Predeal, pe Gaston Defterre, membru al Biroului Executiv al Partidului Socialist Francez, preşedintele grupului parlamentar socialist, primarul oraşului Marsilia. In timpul întrevederii a avut loc un schimb de informaţii privind activitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Partidului Socialist Francez, situaţia politică şi economică din cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei în Europa şi pe plan mondial, ale mişcării muncitoreşti internaţionale. Exprimîndu-se satisfacţia faţă de evoluţia pozitivă a raporturilor de colaborare dintre P.C.R. şi P.S.F., a fost subliniată dorinţa comună de a acţiona în continuare pentru dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Franţa pe plan politic, economic, cultural, tehnico-ştiinţific, în interesul prieteniei tradiţionale dintre popoarele român şi francez, al cauzei păcii şi înţelegerii în Europa şi în lume. Abordîndu-se probleme ale actualităţii politice internaţionale, a fost subliniată necesitatea transpunerii integrale în fapt a documentelor Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, de a se acţiona pentru continuarea şi adîncirea cursului spre destindere, pentru realizarea de paşi concreţi pe calea dezarmării, în primul rînd a celei nucleare. Esenţială in realizarea recoltelor este acum fertilizarea Anul 1977, al doilea an al cincinalului actual, debutează cu sarcini deosebite pentru toate unităţile agricole din judeţul nostru pe linia creşterii recoltelor, în aceste zile de iarnă, odată cu definitivarea planurilor de producţie, cu stabilirea tehnologiilor şi programelor de măsuri care să asigure mobilizarea tuturor resurselor şi factorilor decisivi în creşterea producţiei la fiecare cultură în parte, se impune organizarea şi începerea neîntîrziată a acţiunilor preconizate. O condiţie importantă în lungul şir de măsuri care urmăresc creşterea recoltelor o constituie folosirea tuturor resurselor în vederea asigurării unui nivel superior de fertilizare a terenurilor. Conform planurilor întocmite, se prevede să fie fertilizate cu îngrăşăminte chimice 93.600 ha, iar cu îngrăşăminte organice 8.500 ha. din culturile care se vor însămînţa în primăvară. Aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice se face în mod susţinut şi fiecare unitate dispune de stocuri suficiente pentru a se lucra neîntrerupt. Importante sunt şi rezervele de îngrășăminte organice acumulate în fiecare unitate agricolă. Zilele iernii oferă multiple posibilităţi pentru aplicarea canti- M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 4-a) INDUSTRIALIZAREA DEŞEURILOR Pe platforma de prelucrare a lemnului de la I.P.J.. Reghin a început o amplă acţiune de colectare a deşeurilor, de selecţionare şi aşezare pe grupe de destinaţii. Un deosebit accent se pune pe sortarea celor pentru produse industriale, pentru fabrica de plăci aglomerate, iar abia grupa celor care cad la această selecţionare este dirijată la centrala de termoficare. Pe această cale se scontează ca I.P.L. Reghin să valorifice industrial 7.000—10.000 tone de deşeuri pînă la sfîrşitul anului 1977. Utilizarea lor va conduce la economisirea de materiale, întrucît cantitatea de masă lemnoasă amintită se aducea de la alte unități din sector. In 1977 vor produce cît în 13 luni Secţia anorganică a Combinatului chimic din Tirnăveni a cunoscut in ultimii ani cel mai înalt grad de înnoire. S-au construit instalaţii noi ca: polisulfura de bariu, sulful murabil şi fungicid, pe bază de tehnologii moderne. Acest suflu de împrospătare a exercitat o puternică influenţă în rîndul lucrătorilor de aici, asupra modului lor de a gîndi şi acţiona. Prezenţa noului, a capacităţilor orînduite intr-un flux mai economic, mai raţional, bine dotate şi cu rezultate superioare în exploatare, alături de instalaţii mai vechi, i-a însufleţit. A trezit în fiecare din ei acea nelinişte, frămîntare a căutătorului ce nu poate fi mulţumit cu o stare dată, simţindu-se „obligat“ prin însăşi menirea lui la locul respectiv, să dea lucrurilor mereu o înfăţişare nouă. Capacităţile existente nu se ridicau, desigur, la nivelul exigenţelor, mai ales sub aspectul organizării fabricaţiei. Existau locuri înguste, care, la urma-urmei, dictau capacitatea fazelor următoare de producţie, chiar dacă în sine acestea dispuneau de posibilităţi mai mari. Asupra acestor obstacole, colectivul secţiei anorganice şi-a îndreptat întregul arsenal al priceperii şi creativităţii, reuşind, sub tirul iniţiativelor, să înlăture aceste bariere artificiale şi să ofere producţiei o desfăşurare nestînjenită pe întregul flux. Eliminarea acestor gîtuiri din producţie este o îndeletnicire deosebit de rentabilă pentru amatorii de progres pe care noi îi dorim din ce în ce mai mulţi. Dintr-o ,,lovitură" se pot cîştiga efectiv milioane de lei producţie, porţiuni de capacităţi care există în fapt, dar care nu se utilizează. Chimiştii inginerului Dumitru Codori au înţeles în gradul cel mai înalt acest lucru, „declarînd război“ tuturor locurilor înguste. Pe această cale, anul trecut au obţinut sporirea cu 24 la sută a capacităţii sulfatului de aluminiu, cu cheltuieli infime. La clorura de bariu, la fel. Acum a venit şi rîndul atelierului de oxid de zinc, cel mai mare din combinat după carbid. Ce s-a făcut? „Dacă e să luăm după cheltuieli, putem spune că aproape nimic, ne relatează ing. Schneider Egon, şeful atelierului. Am scurtat nişte trasee de instalaţii, pe altele le-am optimizat. Am montat, de asemenea, aparatură de control pentru toate fazele de fabricaţie şi acum distilarea, cea cu pricina, merge excelent. Zincul se distilează in totalitate. Ce-am cîştigat? Efectul este impresionant. Sporul anual de producţie pe care-l obţinem acum echivalează cu activitatea atelierului într-o lună. Cu acelaşi număr de muncitori şi aceleaşi capacităţi, în 1977 vom produce cît în 13 luni“. Aparent, o nimica toată, sub aspectul efortului, intervine maistrul principal Florian Corpade, secretarul comitetului de partid din secţie. Dar calea spre aceste soluţii simple a însemnat un drum greu, plin de căutări, o mare investiţie de inteligenţă şi creativitate tehnică. Chimiştii de aici se mîndresc şi cu realizări spectaculoase sub aspectul tehnic. Este vorba de executarea sistemului de recuperare a căldurii din gazele de ardere, în urma căruia consumul de combustibil se reduce cu 25 la sută. In întregul lor efort de valorificare a acestor rezerve interne, chimiştii de la anorganice i-au simţit alături pe mecanoenergeticienii lui Heider Egon şi Suciu Gligor. „Fără sprijinul lor, remarca şeful secţiei, ideile şi preocupările noastre nu puteau fi materializate. Mai mult decît atit, pentru noi, ei n-au însemnat doar simpli executanţi, ci nişte parteneri de concepţie ale căror soluţii şi propuneri s-au dovedit de multe ori excelente. Iată deci, un mod de colaborare demn de urmat ce rodeşte din plin pe terenul preocupării comune de a introduce în circuitul productiv importante sectoare de capacităţi insuficient valorificate şi pe care marile exigenţe ale sarcinilor de plan pe 1977 le reclamă cu operativitate. I. CISMAŞ Reportajul zilei Peceţile timpului Avem în faţă un tablou reprezentând o parte din Sîngeorgiu de Pădure. Il privim acum, după ce am străbătut străzile localităţii, gîndindu-ne că peste ani tabloul profesorului pensionar Băcs Pál, va deveni document important, un criteriu de raportare între ieri, azi, mîine. Impresiile consemnate în carnetul de reporter, imaginile imprimate pe retină, replicile interlocutorilor se amestecă într-o îngrămădire caleidoscopică. Imaginile vin peste tine, vizitatorul ocazional, căruia prezentul îi oferă o filă demnă de reţinut din paleta transformărilor petrecute în ultimii ani. Străbaţi localitatea printre clădirile nu prea înalte, în căutarea ultimelor dovezi: cele două blocuri noi, ridicate in 1976, cel aflat în construcţie, destinat angajaţilor Ocolului silvic. Perspectivă? Cum unui viitor orăşel i se asociază fericit cuvintul, Ştefan Andonia, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid, ne roagă să mai consemnăm la capitolul „devenire“ încă un viitor bloc cu 12 apartamente, al cooperaţiei meşteşugăreşti, alte două ale consiliului popular. Te întorci cu gîndul printre casele nu prea înalte. Cele bătrîne au pereţii asemănători coverţilor unor cărţi vechi, cele mai multe noi, cu două etaje, undi cu roşul lor cărămiziu sub soarele nefiresc pentru luna lui ianuarie. Gustul de oraş te întâmpină pretutindeni. Ne grăbim să consemnăm alte e vaziriAnariu (Continuare în pag. a 4-a)