Steaua Roşie, ianuarie 1977 (Anul 29, nr. 1-24)

1977-01-15 / nr. 11

LA ORDINNEA ZILEI. ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII Să dezbatem temeinic, responsabil, gospodăreşte, toate problemele înde­plinirii exemplare a planului De mai mulţi ani a intrat în practica vieţii noastre economice desfăşurarea adunărilor generale ale oamenilor muncii — institu­ţie profund democratică a socie­tăţii noastre, formă superioară a conducerii colective, for demo­cratic prin care clasa muncitoa­re, masele de oameni ai muncii participă, în mod organizat, la conducerea activităţii întreprin­derilor. Actualele adunări generale ale oamenilor muncii au loc la în­ceputul celui de-al doilea an din cincinalul 1976—1980, cînd avem deja bilanţul bogat al activităţii desfăşurate în 1976. Desigur, pe baza acestor realizări, — care constituie o dovadă a realismu­lui sarcinilor de plan, o expresie a conştiinţei înaintate, muncito­reşti — întreaga activitate a în­treprinderilor trebuie analizată prin prisma hotărîrilor adoptate de Congresul al Xl-lea al P.C.R., a indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la consfătui­rile de lucru organizate la C.C. al F.C.R. în anul 1976. Semnificaţia aparte a acestor adunări generale este dată , de faptul că ele preced Congresul consiliilor oamenilor muncii din întreprinderi şi centrale indus­triale, care va avea loc în acest an pe baza Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al­ C.C. al P.C.R. Eveniment de o deosebită impor­tanţă în viaţa politică şi econo­mică a ţării, acest congres este expresia adîncirii şi perfecţionă­rii democraţiei socialiste, creînd condiţii tot mai bune de partici­pare dir­ectă a oamenilor mun­cii, fără deosebire de naţionalita­te, la elaborarea şi aplicarea în viaţă a hotărîrilor privind con­tinua dezvoltare a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţă­rii. In acest context, de susţinută emulaţie creatoare, adunările ge­nerale din întreprinderi vor tre­bui să aibă un pronunţat carac­ter de lucru, să dezbată intr-un spirit de inaltă exigenţă activita­tea desfăşurată de consiliile oa­menilor muncii pentru exercita­rea atribuţiilor conferite de lege în vederea mobilizării colective­lor de muncă la infăptuirea ho­tărîrilor de partid şi de stat, organizarea pe temeiuri ştiinţifi­ce a producţiei, creşterea spiritu­lui de exigenţă şi responsabili­tate în rîndul angajaţilor pentru asigurarea tuturor condiţiilor necesare realizării exemplare a celui de-al doilea an al cincina­lului afirmării revoluţiei tehnico­­ştiinţifice. Adunările generale ale oame­nilor muncii, prin modul de pre­gătire minuţioasă şi exemplară, vor trebui să asigure condiţii propice analizării preocu­pării consiliilor oamenilor muncii şi stabilirea de noi măsuri pentru promovarea principiului muncii şi conducerii colective, lărgirea (Continuare în pag. a 4-a) Tînărul trejilor Iánosi Al­bert este evidenţiat în în­trecerea socialistă în secţia conductori electrici a între­prinderii „Electromureş" din Tg.-Mureş. In fiecare lună îşi depăşeşte sarcinile de plan şi execută numai lucrări de cea mai bună calitate. Utecistul Iánosi Albert şi-a cîştigat popularitatea şi pen­tru un alt fapt: este un prie­ten apropiat, un permanent şi bun sfătuitor al tinerilor colegi de muncă. HOlITAR! ÎN TOATE ŢÂRN­­E, UNIŢI - VĂ / Organ al comunlui judetean mures al p.c.r. si al consiliului popular judeţean Anul XXIX. Nr. 11 (5.842) | Sîmbătă, 15 Ianuarie 19774 pagini, 30 de bani Secția bîcromat de la Combinatul chimic din Tîrnăveni TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Gaston Defterre, membru al Biroului Executiv al P.S.F., primarul Marsiliei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri seara, în staţiunea Predeal, pe Gaston Defterre, membru al Biroului Executiv al Partidului Socialist Francez, pre­şedintele grupului parlamentar socialist, primarul oraşului Mar­­­­sil­ia. In timpul întrevederii a avut loc un schimb de informaţii pri­vind activitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Partidului Socialist Francez, situaţia politică şi eco­nomică din cele două ţări, pre­cum şi unele aspecte ale situa­ţiei în Europa şi pe plan mon­dial, ale mişcării muncitoreşti in­ternaţionale. Exprimîndu-se satisfacţia faţă de evoluţia pozitivă a raporturi­lor de colaborare dintre P.C.R. şi P.S.F., a fost subliniată dorin­ţa comună de a acţiona în con­tinuare pentru dezvoltarea rela­ţiilor dintre România şi Franţa pe plan politic, economic, cultu­ral, tehnico-ştiinţific, în interesul prieteniei tradiţionale dintre po­poarele român şi francez, al cau­zei păcii şi înţelegerii în Europa şi în lume. Abordîndu-se probleme ale ac­tualităţii politice internaţionale, a fost subliniată necesitatea transpunerii integrale în fapt a documentelor Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Euro­pa, de a se acţiona pentru con­tinuarea şi adîncirea cursului spre destindere, pentru realiza­rea de paşi concreţi pe calea dezarmării, în primul rînd a ce­lei nucleare. Esenţială in realizarea recoltelor este acum fertilizarea Anul 1977, al doilea an al cin­cinalului actual, debutează cu sarcini deosebite pentru toate u­­nităţile agricole din judeţul nos­tru pe linia creşterii recoltelor, în aceste zile de iarnă, odată cu definitivarea planurilor de pro­ducţie, cu stabilirea tehnologiilor şi programelor de măsuri care să asigure mobilizarea tuturor resurselor şi factorilor decisivi în creşterea producţiei la fiecare cultură în parte, se impune orga­nizarea şi începerea neîntîrziată a acţiunilor preconizate. O condiţie importantă în lun­gul şir de măsuri care urmăresc creşterea recoltelor o constituie folosirea tuturor resurselor în vederea asigurării unui nivel su­perior de fertilizare a terenuri­lor. Conform planurilor întocmi­te, se prevede să fie fertilizate cu îngrăşăminte chimice 93.600 ha, iar cu îngrăşăminte organice 8.500 ha. din culturile care se vor însămînţa în primăvară. Aprovi­zionarea cu îngrăşăminte chimi­ce se face în mod susţinut şi fie­care unitate dispune de stocuri suficiente pentru a se lucra ne­întrerupt. Importante sunt şi re­zervele de îngrășăminte organice acumulate în fiecare unitate a­­gricolă. Zilele iernii oferă multiple po­sibilităţi pentru aplicarea canti- M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 4-a) INDUSTRIALIZAREA DEŞEURILOR Pe platforma de prelucrare a lemnului de la I.P.J.. Reghin a început o amplă acţiune de colectare a deşeurilor, de selecţionare şi aşezare pe grupe de destinaţii. Un deosebit accent se pune pe sortarea celor pentru produse industriale, pentru fabrica de plăci aglomerate, iar abia grupa celor care cad la această selecţionare este dirijată la centrala de termoficare. Pe această cale se scontează ca I.P.L. Reghin să va­lorifice industrial 7.000—10.000 tone de deşeuri pînă la sfîrşitul anului 1977. Utilizarea lor va conduce la economisirea de materiale, întru­­cît cantitatea de masă lemnoasă amintită se aducea de la alte unități din sector. In 1977 vor produce cît în 13 luni Secţia anorganică a Combina­tului chimic din Tirnăveni a cu­noscut in ultimii ani cel mai înalt grad de înnoire. S-au con­struit instalaţii noi ca: polisulfu­­ra de bariu, sulful murabil şi fungicid, pe bază de tehnologii moderne. Acest suflu de împros­pătare a exercitat o puternică influenţă în rîndul lucrătorilor de aici, asupra modului lor de a gîndi şi acţiona. Prezenţa nou­lui, a capacităţilor orînduite in­tr-un flux mai economic, mai ra­ţional, bine dotate şi cu rezulta­te superioare în exploatare, ală­turi de instalaţii mai vechi, i-a însufleţit. A trezit în fiecare din ei­ acea nelinişte, frămîntare a căutătorului ce nu poate fi mul­ţumit cu o stare dată, simţindu-se „obligat“ prin însăşi menirea lui la locul respectiv, să dea lucru­rilor mereu o înfăţişare nouă. Capacităţile existente nu se ri­dicau, desigur, la nivelul exigen­ţelor, mai ales sub aspectul or­ganizării fabricaţiei. Existau lo­curi înguste, care, la urma-urmei, dictau capacitatea fazelor urmă­toare de producţie, chiar dacă în sine acestea dispuneau de po­sibilităţi mai mari. Asupra aces­tor obstacole, colectivul secţiei anorganice şi-a îndreptat între­gul arsenal al priceperii şi crea­tivităţii, reuşind, sub tirul ini­ţiativelor, să înlăture aceste ba­riere artificiale şi să ofere pro­ducţiei o desfăşurare nestînjenită pe întregul flux. Eliminarea acestor gîtuiri din producţie este o îndeletnicire de­osebit de rentabilă pentru amato­rii de progres pe care noi îi do­rim din ce în ce mai mulţi. Din­­tr-o ,,lovitură" se pot cîştiga e­­fectiv milioane de lei producţie, porţiuni de capacităţi care exis­tă în fapt, dar care nu se utili­zează. Chimiştii inginerului Du­mitru Codori au înţeles în gradul cel mai înalt acest lucru, „decla­­rînd război“ tuturor locurilor în­guste. Pe această cale, anul tre­cut au obţinut sporirea cu 24 la sută a capacităţii sulfatului de aluminiu, cu cheltuieli infime. La clorura de bariu, la fel. A­­cum a venit şi rîndul atelierului de oxid de zinc, cel mai mare din combinat după carbid. Ce s-a făcut? „Dacă e să luăm după cheltuieli, putem spune că aproape nimic, ne relatează ing. Schneider Egon, şeful atelierului. Am scurtat nişte trasee de in­stalaţii, pe altele le-am optimi­zat. Am montat, de asemenea, a­paratură de control pentru toate fazele de fabricaţie şi acum dis­tilarea, cea cu pricina, merge ex­celent. Zincul se distilează in to­talitate. Ce-am cîştigat? Efectul este impresionant. Sporul anual de producţie pe care-l obţinem acum echivalează cu activitatea atelierului într-o lună. Cu ace­laşi număr de muncitori şi ace­leaşi capacităţi, în 1977 vom pro­duce cît în 13 luni“.­­ Aparent, o nimica toată, sub aspectul efortului, intervine maistrul principal Florian Cor­­pade, secretarul comitetului de partid din secţie. Dar calea spre aceste soluţii simple a însemnat un drum greu, plin de căutări, o mare investiţie de inteligenţă şi creativitate tehnică. Chimiştii de aici se mîndresc şi cu realizări spectaculoase sub aspectul tehnic. Este vorba de executarea sistemului de recupe­rare a căldurii din gazele de ardere, în urma căruia consumul de combustibil se reduce cu 25 la sută. In întregul lor efort de valori­ficare a acestor rezerve interne, chimiştii de la anorganice i-au simţit alături pe mecanoenerge­ticienii lui Heider Egon şi Suciu Gligor. „Fără sprijinul lor, re­marca şeful secţiei, ideile şi preocupările noastre nu puteau fi materializate. Mai mult decît atit, pentru noi, ei n-au în­sem­nat doar simpli executanţi, ci nişte parteneri de concepţie ale căror soluţii şi propuneri s-au dovedit de multe ori excelente. Iată deci, un mod de colabora­re demn de urmat ce rodeşte din plin pe terenul preocupării co­mune de a introduce în circuitul productiv importante sectoare de capacităţi insuficient valorificate şi pe care marile exigenţe ale sarcinilor de plan pe 1977 le re­clamă cu operativitate. I. CISMAŞ Reportajul zilei Peceţile timpului Avem în faţă un tablou re­prezentând o parte din Sîn­­georgiu de Pădure. Il privim acum, după ce am străbătut străzile localităţii, gîndin­­du-ne că peste ani tabloul profesorului pensionar Băcs Pál, va deveni document im­portant, un criteriu de rapor­tare între ieri, azi, mîine. Im­presiile consemnate în carne­tul de reporter, imaginile im­primate pe retină, replicile interlocutorilor se amestecă într-o îngrămădire caleidosco­­pică. Imaginile vin peste tine, vizitatorul ocazional, că­ruia prezentul îi oferă o filă demnă de reţinut din paleta transformărilor petrecute în ultimii ani. Străbaţi localita­tea printre clădirile nu prea înalte, în căutarea ultimelor dovezi: cele două blocuri noi, ridicate in 1976, cel aflat în construcţie, destinat angajaţi­lor Ocolului silvic. Perspecti­vă? Cum unui viitor orăşel i se asociază fericit cuvintul, Ştefan Andonia, locţiitorul se­cretarului comitetului comu­nal de partid, ne roagă să mai consemnăm la capitolul „de­venire“ încă un viitor bloc cu 12 apartamente, al cooperaţiei meşteşugăreşti, alte două ale consiliului popular. Te întorci cu gîndul printre casele nu prea înalte. Cele bătrîne au pereţii asemănători coverţilor unor cărţi vechi, cele mai multe noi, cu două etaje, undi cu roşul lor cărămiziu sub soarele nefiresc pentru luna lui ianuarie. Gustul de oraş te întâmpină pretutindeni. Ne grăbim să consemnăm alte e­­ vazir­iAn­ariu (Continuare în pag. a 4-a)

Next