Steaua Roşie, februarie 1977 (Anul 29, nr. 25-48)

1977-02-01 / nr. 25

HOifTA/ff om r<ur£ rinnt. vum-vi / ORGAHAL COkHTLTVM JUDETEAN MURES AL P.CR. S/ AL CONSILIULUI POPULAR JUD£T£AN ______ ___ ___ * ________| _ * | Anul XXIX. Pir. 25 (5.856) | In parchetele de exploatare a lemnului din sectorul Lunca Bradului tractoarele articulate forestiere lucrează din plin la a­­propierea materialului din doborîturi şi din alte locuri mai înde­părtate. De notat că trunchiurile sînt scoase direct de la cioată, utilajele trecînd cu uşurinţă peste multe obstacole naturale. (Foto­­: SZÁSZ) Pe teme ale muncii de sistematizare Centrul civic al comunei Deda prinde contur In schiţa de sistematizare a comunei Deda, un loc important , ocupă centrul civic, amplasat în mijlocul actualului sat şi al viitorului oraş. Aici este impună­toarea clădire a liceului, comple­xul comercial, spaţiosul cămin cultural, modernul oficiu P.T.T.R. etc. în vecini de poştă, lîngă şoseaua naţională asfaltată, se lucrează intens, fiind în faza fi­nală construcţia unui bloc, cu 8 apartamente. In imediata lui a­­propiere, s-a deschis un mare şantier de construcţii. Aici se va înălţa impunătorul şi modernul dispensar medical. El va avea trei nivele, cuprinzînd 30 de în­căperi, un staţionar şi o micro­­maternitate, cu 52 de paturi, 5 cabinete de consultaţii de specia­litate etc. Această clădire, care va fi cea mai mare din comună, destinată a asigura condiţii din cele mai bune pentru apărarea sănătăţii populaţiei, urmează a se da în folosinţă încă în anul viitor. Cetăţenii comunei, nu nu­mai cei din Deda, dar şi cei din Filea, Bistra Mureşului şi Pietriş sunt hotărîţi să contribuie cu to­ţii, prin muncă patriotică, la înălţarea şi darea în folosinţă a acestui important obiectiv, la realizarea unor însemnate eco­nomii faţă de valoarea devizului. De altfel, participarea cetăţeni­lor din comună la înfăptuirea prevederilor programului de sis­tematizare este tot mai activă. Buna gospodărire a comunei şi continua ei înfrumuseţare, ridi­carea gradului de civilizaţie stă în atenţia tuturor. Acest lucru îl demonstrează, în primul rînd noile case cu etaj, cele cu pereţi exteriori cu faianţa colorată, montată artistic, cu motive popu­lare. La consiliul popular comu­nal aflăm că numai în cursul a­­nului trecut s-au eliberat, la so­licitarea cetăţenilor, 10 autoriza­ţii de construcţie pentru case cu două nivele şi numărul lor este în continuă creştere. Mai aflăm că, situîndu-se în anul 1975, pe primul loc pe judeţ în întrece­rea patriotică, cetăţenii comunei Deda, oameni pricepuţi şi buni gospodari, sporesc în continuare zestrea edili­tar-gos­podăreascâ a satelor lor. Ioa Deda, de pildă, în anul trecut, pe lîngă construc­ţiile de drumuri şi străzi, între­­ ­ P. POPSOR (Continuare in pag. a 4-a) Acţiuni cultural-educative pentru femei In perioada 1—10 februarie, la Tg.-Mureş va avea loc, în cadrul etapei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“, un ciclu de acţiuni cultural-educati­ve pentru femei. Această mani­festare, menită să contribuie la ridicarea gradului de conştiinţă al femeilor, la lărgirea orizontu­lui lor de cunoştinţe, este orga­nizată de Comitetul municipal al femeilor în colaborare cu Con­siliul municipal al sindicatelor şi Comitetul municipal al U.T.C. Prima acţiune va avea loc azi, la ora 18.30, în sediul clu­bului „Femina“, unde va fi pre­zentată expunerea ,,Rolul comi­siilor de femei în direcţia edu­cării patriotice a tinerei genera­ţii“, expunere susţinută de tova­răşa Floarea Ispas, secretară a Comitetului municipal de partid, după care va urma un program cultural-artistic susţinut de elevi ai Şcolii populare de artă, în zilele următoare se vor mai organiza expuneri, simpozi­oane, dezbateri, întâlniri cu scrii­tori şi oameni de artă, vizionări de spectacole. Majoritatea acţiunilor au loc în întreprinderi şi instituţii, în cartiere. Eficienţă economică sporită prin ridicarea nivelului tehnic şi al productivităţii muncii Intreprinderea „Nicovala“ din Sighişoara, binecunoscută pentru gama variată — mai ales serie mică şi unicate — de maşini, instalaţii şi utilaje ce le fabrică, are de realizat în 1977 un plan de producţie cu 6 la sută mai mare decit în primul an al cin­cinalului. Se remarcă însă fap­tul că, în acest context, o creş­tere mai mult decît semnificati­vă va cunoaşte producţia de uti­laje. După cum ne spunea tova­răşul Ioan Blag, directorul în­treprinderii, interlocutorul nos­tru în acest dialog despre efi­cienţă, „sunt asigurate toate con­diţiile tehnico-materiale pentru a realiza acest plan. Recentele dezbateri din adunările generale ale oamenilor muncii pe secţii şi schimburi au reliefat chiar o se­rie întreagă de resurse interne, pe care bază colectivul nostru s-a angajat să realizeze supli­mentar, în întrecerea socialistă, o producţie globală industrială de 8 milioane de lei“. Nu mai puţin demn de notat este şi un alt fapt: atît sporul de producţie faţă de anul trecut cît şi angajamentul se vor mate­rializa exclusiv pe calea creşterii productivităţii muncii, ceea ce denotă orientarea şi preocuparea constantă a colectivului în direc­ţiile principale ale unei eficienţe economice tot mai înalte. „In construcţiile de maşini, ne spu­ne directorul întreprinderii, azi este de neconceput să mai pro­duci oricum. Acest lucru l-a în­ţeles din timp şi colectivul nos­tru, acţionînd constant pe linia sporirii eficienţei. De pildă, pro­ductivitatea muncii a cunoscut, faţă de 1974, următoarea dina­mică: 5,3 la sută în 1975, 13,3 la sută în 1976, 18,6 la sută in a­­cest an, urmînd ca în 1978 să fie cu 25,6 la sută mai mare. Este, fără îndoială, un efort snpor­ tant căruia căutăm sâ-i asigurăm­* în continuare o finalizare p* multiplele planuri ale activităţi noastre“. Din aceste „multiple planuri ale activităţii“ colectivului ne-a nas oprit asupra cîtorva, pregnant subliniate şi concretizate în pro­gramul de acţiuni al întreprins­derii. In scopul ridicării nivelu­lui tehnic al producţiei şi creş­terii productivităţii muncii s-au luat măsuri pentru dezvoltarea activităţii de autoutilare. In a­­ceastă acţiune am notat, printre altele, realizarea unei maşini de găurit multiax pentru găuri a­­dînci, precum şi extinderea fo­losirii dispozitivelor modulate. De asemenea, prin contribuţia mai accentuată a specialiştilor şi a compartimentului de resort, se vor elabora documentaţiile pen­tru aplicarea unor măsuri care să rezolve o serie de probleme privind asigurarea cu unele ma­teriale, scule şi dispozitive. Este vorba de introducerea tehnolo­giilor tip şi de grup la produc­ţia pieselor de schimb, precum şi tipizarea unor repere la utila­jele care se fabrică mai mulţi ani consecutiv. Anul 1977 va a­­duce serioase îmbunătăţiri şi în domeniul normării, programării şi lansării produselor în fabrica­ţie, această activitate venind ne­mijlocit în sprijinul producţiei,, al sporirii randamentului muncii. Deţinînd un important şi va­loros parc de maşini-unelte, uti­laje şi instalaţii, întreprinderii îi revin răspunderi mari şi în­ direcţia utilizării judicioase, la capacitate, a acestora, indicator care în anul trecut n-a fost rea- M, bArdA.sano (Continuare în pag. a 4-a) Nerealizările din zootehnie atîrnă greu în balanţă întruniţi în adunare generală, reprezentanţii cooperatorilor din Zau de Cîmpie au dezbătut cu multă competenţă darea de sea­mă a consiliului de conducere pe anul 1976, prezentată de Ioan Pa­­rasca, preşedintele unităţii. A fost un prilej de trecere în re­vistă a realizărilor şi de cîntă­­rire cu chibzuinţă şi răspundere colectivă a factorilor care au concurat la diminuarea produc­ţiei la unele culturi şi sectoare de activitate. Darea de seamă, cit şi cei care au luat cuvîntul, între care se numără Alexandru Chirilă, Rafai Ioan, Feber Ale­xandru, Vasile Moldovan, Costi­­naş Maxim, Pavel Nimaş, Ersi­­lia Pop (directoarea şcolii), Ni­­colae Manga, Vasile Lăzărescu şi alţii, au scos în evidenţă conlu­crarea activă între ţăranii coo­peratori şi secţia de mecanizare, ceea ce a făcut ca în sectorul ve­getal unitatea să obţină produc­ţii bune, situîndu-se printre u­­nităţile fruntaşe ale judeţului nostru. Astfel, în medie la hectar s-au realizat cite 3.100 kg grîu, 3.700 kg porumb, 35.018 kg sfe­clă de zahăr, 22.600 kg cartofi (cu 9.100 kg la hectar mai mult­­faţă de prevederi) etc. Dintre toate brigăzile din producţia ve­getală, brigada I s-a înscris cu cele mai bune rezultate. Ceea ce însă a nemulţumit pe cooperatorii din Zau a fost mo- Adunarea generală în C.A.P. Zau de Cîmpie dul cum s-a muncit în zootehnie. Cu toate că producţia de lapte s-a realizat, după cum sublinia în cuvîntul său Mircea Pop, me­dicul veterinar de circumscrip­ţie, la Zau se poate vorbi de o zootehnie bună doar după ce se va înregistra o producţie de pes­te 2.500­­ lapte pe vacă furajată. Anul trecut, ca urmare a faptu­lui că I.P.P.C. Cluj-Napoca a în­târziat lucrările de finisare la cel de-al treilea grajd. C.A.P. nu şi-a putut realiza planul la efec­tive cvi 202 viţele. Aceasta, ca şi alte nerealizari, au înscris un minus în balanţa zootehniei de peste 800.000 lei! Sintetizînd şi alte aspecte în­scrise în darea de seamă cit şi cele reieşite din discuţii, pe bu­nă dreptate s-a arătat că greul l-au dus tot cooperatorii harnici. Un singur exemplu este edifica­tor. Din totalul cooperatorilor, 176 au executat sub minimul de norme stabilit de adunarea ge­nerală. De asemenea, s-a ceru­t o mai bună organizare şi folosire a mijloacelor de transport şi preluarea la timp a produselor de către unităţile contractante, în evitarea staţionării lor în cîmp. Se ştie că ţinerea la punct a activităţii financiare a unei uni­tăţi, au arătat vorbitorii, are o deosebită importanţă în buna gospodărire a fondurilor,­ a rea­lizării la timp a investiţiilor, şi a altor activităţi curente. Din a­­cest punct de vedere sectorul contabilităţii are multe scăpări. REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a) In ajutorul propagandistului Evenimentele lunii ianuarie Actualitatea politică internă a primei luni a anului 1977 a fost marcată de puternicul avînt pa­triotic cu care comuniștii, oame­nii muncii din toate domeniile de activitate au pornit la înfăp­tuirea obiectivelor celui de-al doilea an al cincinalului revolu­ţiei tehnico-ştiinţifice. Pe baza marilor realizări din 1976 şi a a­­nalizei temeinice a posibilităţilor de depăşire a sarcinilor pe 1977, au adresat chemări la întrecere: comitetele judeţene de partid Cluj şi OU, către toţi oamenii muncii din industrie, construcţii, prestări de servicii, comerţ şi respectiv agricultură. Au adre­sat, de asemenea, chemări Con­siliul popular Bacău, către con­siliile populare judeţene, Consi­liul popular al comunei Gruiu din judeţul Ilfov, către toate consiliile populare comunale. La rîn­dul lor, numeroase colective din industrie, construcţii, trans­porturi, cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică, şi-au sta­bilit angajamente mobilizatoare, adresînd unităţilor similare însu­­fleţitoare chemări la întrecere socialistă. In rîndul lor se înscrie şi G.I.I.L. Mureş, care a adresat chemare tuturor unităţilor de industrie locală din ţară, prin care se angajează să obţină su­plimentar o producţie de 45 mi­lioane Iei, in condiţiile depăşi­rii nivelului planificat de creş­tere a productivităţii muncii cu 3.000 lei pe angajat. Pe fundalul angajării respon­sabile a oamenilor muncii la în­făptuirea sarcinilor anului hotă­­rîtor al cincinalului revoluţiei ştiinţifice şi tehnice au avut loc vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în municipiile Craio­va şi Arad. In centrul dialogului de lucru cu organele locale de partid şi de stat, cu specialişti şi oameni ai muncii, s-a situat rea­lizarea programului de investiţii, ridicarea nivelului tehnic şi ca­litativ al producţiei, creşterea continuă a eficienţei economice, dezvoltarea Craiovei şi a jude­ţului Dolj, iar la Arad s-au sta­bilit noi măsuri practice pentru modernizarea producţiei de va­goane, în condiţiile introducerii a 20 de tipuri noi, inclusiv a va­gonului de metrou. In acelaşi context se înscrie şi vizita la complexul expoziţional din Piaţa Scînteii, Bucureşti, din ziua de 28 ianuarie, unde s-a urmărit modul cum se îndeplinesc măsu­rile adoptate de conducerea par­tidului privind reducerea consu­murilor de materii prime și ma­teriale, extinderea utilizării în­locuitorilor, gospodărirea judici­oasă a combustibilului și ener­giei electrice, prin promovarea unor noi tehnologii şi realizarea unor maşini de mare randament. In cronica lunii ianuarie, la loc de seamă se înscrie şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în care s-au adop­tat măsuri de excepţională în­semnătate privind: extinderea acţiunii de tipizare a materiilor prime, materialelor, semifabrica­telor şi produselor finite; reduce­rea consumului şi utilizarea ra­ţională a gazelor naturale, pre­cum şi valorificarea lor superi­oară; propunerile de măsuri pri­vind unele îmbunătăţiri ale legii de organizare şi funcţionare a Consiliului Organizării Economi­­co-Sociale, care va funcţiona ca organ de partid şi de stat. De a­­semenea, Comitetul Politic Exe­cutiv a dezbătut şi aprobat Pro­gramul pentru dezvoltarea pro­ducţiei de pesticide pînă in 1980, pentru agricultură; s-au a­doptat importante măsuri organi­zatorice în scopul întăririi acti­vităţii de conducere în domeniul muncii de partid şi de stat. Luna ianuarie reprezintă şi pentru judeţul Mureş o perioa­dă dinamică, pătrunsă de avân­­tul creator al oamenilor muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — pentru materializarea obiectivelor mo­bilizatoare ale anului 1977, a in­dicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara Co­mitetului Central din 2­3 no-­­iembrie 1976 şi la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut. O e­­locventă dovadă a înţelegerii de­pline de către organizaţiile de partid, de către colectivele de muncă a importantelor sarcini ale acestei etape stau realizările (Continuare in pag. a 4-a)

Next