Steaua Roşie, februarie 1977 (Anul 29, nr. 25-48)
1977-02-01 / nr. 25
HOifTA/ff om r<ur£ rinnt. vum-vi / ORGAHAL COkHTLTVM JUDETEAN MURES AL P.CR. S/ AL CONSILIULUI POPULAR JUD£T£AN ______ ___ ___ * ________| _ * | Anul XXIX. Pir. 25 (5.856) | In parchetele de exploatare a lemnului din sectorul Lunca Bradului tractoarele articulate forestiere lucrează din plin la apropierea materialului din doborîturi şi din alte locuri mai îndepărtate. De notat că trunchiurile sînt scoase direct de la cioată, utilajele trecînd cu uşurinţă peste multe obstacole naturale. (Foto: SZÁSZ) Pe teme ale muncii de sistematizare Centrul civic al comunei Deda prinde contur In schiţa de sistematizare a comunei Deda, un loc important , ocupă centrul civic, amplasat în mijlocul actualului sat şi al viitorului oraş. Aici este impunătoarea clădire a liceului, complexul comercial, spaţiosul cămin cultural, modernul oficiu P.T.T.R. etc. în vecini de poştă, lîngă şoseaua naţională asfaltată, se lucrează intens, fiind în faza finală construcţia unui bloc, cu 8 apartamente. In imediata lui apropiere, s-a deschis un mare şantier de construcţii. Aici se va înălţa impunătorul şi modernul dispensar medical. El va avea trei nivele, cuprinzînd 30 de încăperi, un staţionar şi o micromaternitate, cu 52 de paturi, 5 cabinete de consultaţii de specialitate etc. Această clădire, care va fi cea mai mare din comună, destinată a asigura condiţii din cele mai bune pentru apărarea sănătăţii populaţiei, urmează a se da în folosinţă încă în anul viitor. Cetăţenii comunei, nu numai cei din Deda, dar şi cei din Filea, Bistra Mureşului şi Pietriş sunt hotărîţi să contribuie cu toţii, prin muncă patriotică, la înălţarea şi darea în folosinţă a acestui important obiectiv, la realizarea unor însemnate economii faţă de valoarea devizului. De altfel, participarea cetăţenilor din comună la înfăptuirea prevederilor programului de sistematizare este tot mai activă. Buna gospodărire a comunei şi continua ei înfrumuseţare, ridicarea gradului de civilizaţie stă în atenţia tuturor. Acest lucru îl demonstrează, în primul rînd noile case cu etaj, cele cu pereţi exteriori cu faianţa colorată, montată artistic, cu motive populare. La consiliul popular comunal aflăm că numai în cursul anului trecut s-au eliberat, la solicitarea cetăţenilor, 10 autorizaţii de construcţie pentru case cu două nivele şi numărul lor este în continuă creştere. Mai aflăm că, situîndu-se în anul 1975, pe primul loc pe judeţ în întrecerea patriotică, cetăţenii comunei Deda, oameni pricepuţi şi buni gospodari, sporesc în continuare zestrea edilitar-gospodăreascâ a satelor lor. Ioa Deda, de pildă, în anul trecut, pe lîngă construcţiile de drumuri şi străzi, între P. POPSOR (Continuare in pag. a 4-a) Acţiuni cultural-educative pentru femei In perioada 1—10 februarie, la Tg.-Mureş va avea loc, în cadrul etapei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“, un ciclu de acţiuni cultural-educative pentru femei. Această manifestare, menită să contribuie la ridicarea gradului de conştiinţă al femeilor, la lărgirea orizontului lor de cunoştinţe, este organizată de Comitetul municipal al femeilor în colaborare cu Consiliul municipal al sindicatelor şi Comitetul municipal al U.T.C. Prima acţiune va avea loc azi, la ora 18.30, în sediul clubului „Femina“, unde va fi prezentată expunerea ,,Rolul comisiilor de femei în direcţia educării patriotice a tinerei generaţii“, expunere susţinută de tovarăşa Floarea Ispas, secretară a Comitetului municipal de partid, după care va urma un program cultural-artistic susţinut de elevi ai Şcolii populare de artă, în zilele următoare se vor mai organiza expuneri, simpozioane, dezbateri, întâlniri cu scriitori şi oameni de artă, vizionări de spectacole. Majoritatea acţiunilor au loc în întreprinderi şi instituţii, în cartiere. Eficienţă economică sporită prin ridicarea nivelului tehnic şi al productivităţii muncii Intreprinderea „Nicovala“ din Sighişoara, binecunoscută pentru gama variată — mai ales serie mică şi unicate — de maşini, instalaţii şi utilaje ce le fabrică, are de realizat în 1977 un plan de producţie cu 6 la sută mai mare decit în primul an al cincinalului. Se remarcă însă faptul că, în acest context, o creştere mai mult decît semnificativă va cunoaşte producţia de utilaje. După cum ne spunea tovarăşul Ioan Blag, directorul întreprinderii, interlocutorul nostru în acest dialog despre eficienţă, „sunt asigurate toate condiţiile tehnico-materiale pentru a realiza acest plan. Recentele dezbateri din adunările generale ale oamenilor muncii pe secţii şi schimburi au reliefat chiar o serie întreagă de resurse interne, pe care bază colectivul nostru s-a angajat să realizeze suplimentar, în întrecerea socialistă, o producţie globală industrială de 8 milioane de lei“. Nu mai puţin demn de notat este şi un alt fapt: atît sporul de producţie faţă de anul trecut cît şi angajamentul se vor materializa exclusiv pe calea creşterii productivităţii muncii, ceea ce denotă orientarea şi preocuparea constantă a colectivului în direcţiile principale ale unei eficienţe economice tot mai înalte. „In construcţiile de maşini, ne spune directorul întreprinderii, azi este de neconceput să mai produci oricum. Acest lucru l-a înţeles din timp şi colectivul nostru, acţionînd constant pe linia sporirii eficienţei. De pildă, productivitatea muncii a cunoscut, faţă de 1974, următoarea dinamică: 5,3 la sută în 1975, 13,3 la sută în 1976, 18,6 la sută in acest an, urmînd ca în 1978 să fie cu 25,6 la sută mai mare. Este, fără îndoială, un efort snpor tant căruia căutăm sâ-i asigurăm* în continuare o finalizare p* multiplele planuri ale activităţi noastre“. Din aceste „multiple planuri ale activităţii“ colectivului ne-a nas oprit asupra cîtorva, pregnant subliniate şi concretizate în programul de acţiuni al întreprinsderii. In scopul ridicării nivelului tehnic al producţiei şi creşterii productivităţii muncii s-au luat măsuri pentru dezvoltarea activităţii de autoutilare. In această acţiune am notat, printre altele, realizarea unei maşini de găurit multiax pentru găuri adînci, precum şi extinderea folosirii dispozitivelor modulate. De asemenea, prin contribuţia mai accentuată a specialiştilor şi a compartimentului de resort, se vor elabora documentaţiile pentru aplicarea unor măsuri care să rezolve o serie de probleme privind asigurarea cu unele materiale, scule şi dispozitive. Este vorba de introducerea tehnologiilor tip şi de grup la producţia pieselor de schimb, precum şi tipizarea unor repere la utilajele care se fabrică mai mulţi ani consecutiv. Anul 1977 va aduce serioase îmbunătăţiri şi în domeniul normării, programării şi lansării produselor în fabricaţie, această activitate venind nemijlocit în sprijinul producţiei,, al sporirii randamentului muncii. Deţinînd un important şi valoros parc de maşini-unelte, utilaje şi instalaţii, întreprinderii îi revin răspunderi mari şi în direcţia utilizării judicioase, la capacitate, a acestora, indicator care în anul trecut n-a fost rea- M, bArdA.sano (Continuare în pag. a 4-a) Nerealizările din zootehnie atîrnă greu în balanţă întruniţi în adunare generală, reprezentanţii cooperatorilor din Zau de Cîmpie au dezbătut cu multă competenţă darea de seamă a consiliului de conducere pe anul 1976, prezentată de Ioan Parasca, preşedintele unităţii. A fost un prilej de trecere în revistă a realizărilor şi de cîntărire cu chibzuinţă şi răspundere colectivă a factorilor care au concurat la diminuarea producţiei la unele culturi şi sectoare de activitate. Darea de seamă, cit şi cei care au luat cuvîntul, între care se numără Alexandru Chirilă, Rafai Ioan, Feber Alexandru, Vasile Moldovan, Costinaş Maxim, Pavel Nimaş, Ersilia Pop (directoarea şcolii), Nicolae Manga, Vasile Lăzărescu şi alţii, au scos în evidenţă conlucrarea activă între ţăranii cooperatori şi secţia de mecanizare, ceea ce a făcut ca în sectorul vegetal unitatea să obţină producţii bune, situîndu-se printre unităţile fruntaşe ale judeţului nostru. Astfel, în medie la hectar s-au realizat cite 3.100 kg grîu, 3.700 kg porumb, 35.018 kg sfeclă de zahăr, 22.600 kg cartofi (cu 9.100 kg la hectar mai multfaţă de prevederi) etc. Dintre toate brigăzile din producţia vegetală, brigada I s-a înscris cu cele mai bune rezultate. Ceea ce însă a nemulţumit pe cooperatorii din Zau a fost mo- Adunarea generală în C.A.P. Zau de Cîmpie dul cum s-a muncit în zootehnie. Cu toate că producţia de lapte s-a realizat, după cum sublinia în cuvîntul său Mircea Pop, medicul veterinar de circumscripţie, la Zau se poate vorbi de o zootehnie bună doar după ce se va înregistra o producţie de peste 2.500 lapte pe vacă furajată. Anul trecut, ca urmare a faptului că I.P.P.C. Cluj-Napoca a întârziat lucrările de finisare la cel de-al treilea grajd. C.A.P. nu şi-a putut realiza planul la efective cvi 202 viţele. Aceasta, ca şi alte nerealizari, au înscris un minus în balanţa zootehniei de peste 800.000 lei! Sintetizînd şi alte aspecte înscrise în darea de seamă cit şi cele reieşite din discuţii, pe bună dreptate s-a arătat că greul l-au dus tot cooperatorii harnici. Un singur exemplu este edificator. Din totalul cooperatorilor, 176 au executat sub minimul de norme stabilit de adunarea generală. De asemenea, s-a cerut o mai bună organizare şi folosire a mijloacelor de transport şi preluarea la timp a produselor de către unităţile contractante, în evitarea staţionării lor în cîmp. Se ştie că ţinerea la punct a activităţii financiare a unei unităţi, au arătat vorbitorii, are o deosebită importanţă în buna gospodărire a fondurilor, a realizării la timp a investiţiilor, şi a altor activităţi curente. Din acest punct de vedere sectorul contabilităţii are multe scăpări. REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a) In ajutorul propagandistului Evenimentele lunii ianuarie Actualitatea politică internă a primei luni a anului 1977 a fost marcată de puternicul avînt patriotic cu care comuniștii, oamenii muncii din toate domeniile de activitate au pornit la înfăptuirea obiectivelor celui de-al doilea an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Pe baza marilor realizări din 1976 şi a analizei temeinice a posibilităţilor de depăşire a sarcinilor pe 1977, au adresat chemări la întrecere: comitetele judeţene de partid Cluj şi OU, către toţi oamenii muncii din industrie, construcţii, prestări de servicii, comerţ şi respectiv agricultură. Au adresat, de asemenea, chemări Consiliul popular Bacău, către consiliile populare judeţene, Consiliul popular al comunei Gruiu din judeţul Ilfov, către toate consiliile populare comunale. La rîndul lor, numeroase colective din industrie, construcţii, transporturi, cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică, şi-au stabilit angajamente mobilizatoare, adresînd unităţilor similare însufleţitoare chemări la întrecere socialistă. In rîndul lor se înscrie şi G.I.I.L. Mureş, care a adresat chemare tuturor unităţilor de industrie locală din ţară, prin care se angajează să obţină suplimentar o producţie de 45 milioane Iei, in condiţiile depăşirii nivelului planificat de creştere a productivităţii muncii cu 3.000 lei pe angajat. Pe fundalul angajării responsabile a oamenilor muncii la înfăptuirea sarcinilor anului hotărîtor al cincinalului revoluţiei ştiinţifice şi tehnice au avut loc vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în municipiile Craiova şi Arad. In centrul dialogului de lucru cu organele locale de partid şi de stat, cu specialişti şi oameni ai muncii, s-a situat realizarea programului de investiţii, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei, creşterea continuă a eficienţei economice, dezvoltarea Craiovei şi a judeţului Dolj, iar la Arad s-au stabilit noi măsuri practice pentru modernizarea producţiei de vagoane, în condiţiile introducerii a 20 de tipuri noi, inclusiv a vagonului de metrou. In acelaşi context se înscrie şi vizita la complexul expoziţional din Piaţa Scînteii, Bucureşti, din ziua de 28 ianuarie, unde s-a urmărit modul cum se îndeplinesc măsurile adoptate de conducerea partidului privind reducerea consumurilor de materii prime și materiale, extinderea utilizării înlocuitorilor, gospodărirea judicioasă a combustibilului și energiei electrice, prin promovarea unor noi tehnologii şi realizarea unor maşini de mare randament. In cronica lunii ianuarie, la loc de seamă se înscrie şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în care s-au adoptat măsuri de excepţională însemnătate privind: extinderea acţiunii de tipizare a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor şi produselor finite; reducerea consumului şi utilizarea raţională a gazelor naturale, precum şi valorificarea lor superioară; propunerile de măsuri privind unele îmbunătăţiri ale legii de organizare şi funcţionare a Consiliului Organizării Economico-Sociale, care va funcţiona ca organ de partid şi de stat. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat Programul pentru dezvoltarea producţiei de pesticide pînă in 1980, pentru agricultură; s-au adoptat importante măsuri organizatorice în scopul întăririi activităţii de conducere în domeniul muncii de partid şi de stat. Luna ianuarie reprezintă şi pentru judeţul Mureş o perioadă dinamică, pătrunsă de avântul creator al oamenilor muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — pentru materializarea obiectivelor mobilizatoare ale anului 1977, a indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara Comitetului Central din 23 no-iembrie 1976 şi la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut. O elocventă dovadă a înţelegerii depline de către organizaţiile de partid, de către colectivele de muncă a importantelor sarcini ale acestei etape stau realizările (Continuare in pag. a 4-a)