Steaua Roşie, februarie 1977 (Anul 29, nr. 25-48)

1977-02-01 / nr. 25

Adunări de dări de seamă şi alegeri Exemplul comunistului, cel mai bun argument în munca politică de la om la om De mai mulţi ani, colectivul secţiei ambarcaţiuni, articole sportive şi mobilă al I.P.L. Re­ghin s-a situat pe primul loc în întrecerea socialistă. Şi, tot în aceeaşi perioadă, din punct de vedere cantitativ, producţia a crescut, productivitatea muncii de asemenea, calitatea produse­lor a cunoscut şi ea un salt în raport cu exigenţele beneficiari­lor interni şi externi. Altfel spus, s-au înregistrat progrese simţi­toare în activitatea economică de ansamblu. Este de la sine înţeles că ase­menea progrese s-au datorat în primul rînd comuniştilor din ce­le 6 organizaţii de partid din secţie. Activitatea lor politică pe c­are au desfăşurat-o pentru bu­nul mers al producţiei, compe­­t­enţa lor profesională, lupta per­manentă pentru economii de ma­terii prime, combustibil şi ener­gie electrică, răspunderea de ca­re au dat şi dau dovadă în pre­gătirea şi perfecţionarea tineri­lor muncitori etc. au fost releva­te în recenta adunare de dare le seamă şi alegeri a comitetu­lui de partid pe secţie. Este demn de remarcat faptul că, atît în darea de seamă pre­zentată, cit şi în cadrul dezba­terilor purtate pe marginea ei, realizările întregului colectiv au fost prezentate prin multiple e­­lemente ale calităţii muncii co­muniştilor, al exemplului lor e­­tic, profesional, civic şi moral — de care dau dovadă la locurile lor de producţie şi prin care ge­neralizează şi stimulează la toţi oamenii cu care lucrează acea a­­titudine înaintată, socialistă fa­ţă de muncă şi avutul obştesc, faţă de interesele generale ale întreprinderii. In anul trecut, de pildă, arătau printre altele co­muniştii Simion Pop, Ioan Gliga şi alţii, chemarea la întrecere lansată de colectivul secţiei că­tre celelalte secţii şi ateliere din întreprindere, angajamentul luat a fost depăşit. In ce s-a concre­tizat munca politică şi exemplul­­ personal al comuniştilor? In a­­nul 1976, faţă de cei precedenţi, au fost remanieri de piese mai puţine, abateri de la ordine şi disciplină mai puţine, „risipito­­re" de bunuri materiale au scă­zut şi ei în mod evident. Ceea ce au criticat în mod accentuat participanţii la adunare, au fost neajunsurile ce au persistat în respectarea normelor de protecţie a muncii. Accidentele de muncă din anul precedent, cele mai multe, într-adevăr uşoare, au constituit în adunare un reper principal al discuţiilor şi al unor propuneri făcute pentru preve­nirea şi evitarea lor. In acest domeniu al protecţiei muncii se resimte nevoia unei activităţi po­litice şi profesionale din par­tea tuturor factorilor de răspun­dere din secţie. In acest an, pe baza unor ana­lize făcute anterior, producţia globală s-a stabilit să crească la nivel de secţie cu peste 9 mili­oane lei. Cunoscîndu-şi posibili­tăţile şi resursele de care dispun, comuniştii, mai bine-zis în­tregul colectiv a lansat şi pen­tru acest an o chemare la în­trecere către toţi lucrătorii din întreprindere, angajîndu-se să realizeze peste prevederile pla­nului — sporite după cum se observă — o producţie globală în valoare de 400.000 lei. Angaja­mentul luat va deveni realitate — spuneau în cuvîntul lor Ioan Costache, Augustin Marian şi alţi vorbitori — numai în măsu­ra în care activitatea politică şi profesională a tuturor comuniş­tilor va fi mai mult şi mai bine integrată în realităţile concrete, de zi cu zi ale secţiei, în măsu­ra în care ideile şi experienţa oamenilor vor fi valorificate aşa cum se cuvine. In fond, aşa cum se arată în darea de seamă, cum şi-au exprimat gîndurile şi nă­zuinţele toţi cei care au luat cu­vîntul, legarea activităţii politi­ce de realităţile concrete de la fiecare loc de muncă — învă­­ţămîntul de partid, propaganda vizuală, convorbirile şi schimbu­rile de experienţă, tematica a­­dunărilor generale ale organiza­ţiilor de bază etc. — trebuie să vizeze permanent ridicarea ni­velului tehnic şi calitativ al pro­ducţiei, reducerea cheltuielilor materiale, creşterea productivi­tăţii muncii, introducerea noului în producţie. C. CROITORU îngrăşămintele transportate pe cîmp trebuie şi împrăştiate Este bine cunoscut faptul că numai un teren bine fertilizat poate asigura producţii sporite In agricultură. In acest sens au acţionat şi acţionează cooperato­rii şi mecanizatorii din Crăieşti- Tîrnavă, care în luna ianuarie au transportat pe 22 ha peste 750 tone de îngrăşăminte natu­rale, terenul fiind destinat culti­vării sfeclei de zahăr. S-a lucrat cu o formaţie de mecanizatori dotaţi cu un graifăr şi 5,6 re­morci. Conform planului ei vor continua această lucrare şi în zilele următoare. De asemenea, de mai multe zile se lucrează şi cu cîteva atelaje la brigada din satul Herepca, unde se transpor­tă asemenea îngrăşăminte din gospodăriile populaţiei. Partea negativă pe care o sem­nalăm este faptul că aproape în­treaga cantitate ce s-a transpor­tat pe cîmp se află în grămezi. La împrăştiatul lor s-a lucrat doar vreo trei zile, după care lucrarea a fost sistată din cauza frigului. Considerăm că în pre­zent sunt condiţii bune pentru împrăştierea îngrăşămintelor. Deci, factorii de răspundere din unitate, brigadierii au datoria de a mobiliza pe toţi cooperatorii la continuarea ei. FAZA COMUNALĂ DE LA BATOŞ Căminul cultural din Batoş a găzduit duminică faza comunală a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Au participat forma­ţii şi artişti amatori din Batoş, Vila, Cedrad şi Goreni. întreaga fază de la Batoş s-a constituit într-un frumos şi a­­preciat spectacol, aplaudat înde­lung de foar­te numerosul public specta­tor care a par­ticipat. Progra­mul a fost des­chis de Ioan Cîmpean, di­rectorul coordonator al şco­lii şi Aurelia Sămărghiţan, directoarea căminului cultural. Au urmat recitările „Cîntarea României“ de Iuliu Moldovan şi „Trăiască România“ de Adrian Păunescu. Artiştii amatori din Batoş au început spectacolul cu piesa „Po­dul“ de Silvia Andreescu, în limba română şi piesa, în limba germană, „Soarele răsare în zori“ de Hans Breckner. Susana Kre­­utner a interpretat muzică uşoa­ră în limba germană, Silvia Bo­tezanu cîntece populare româ­neşti, iar Ioan Moldovan muzică folk Bine conceput şi măiestrit interpretat a fost în continuare dansul tematic, original şi auten­tic „Cîntă viile I.A.S.“. Ansamblul folcloric în limba germană din Vila a prezentat un foarte frumos şi vechi obicei lo­cal „Vînarea cocoşului“. Căminul cultural din Vila a mai prezen­tat taraful şi echipa de tea­tru cu piesa „Mireasa cu ’ maşina“ de Hans Kehrer. Formaţia de a­­matori din Go­reni a prezentat suita de dansuri populare româneşti „Căluşul“ şi „Bătuta“ şi pe solistul la fluier Hideg Dumitru. Căminul cultu­ral din Cedrad s-a prezentat cu formaţia de teatru. De un foarte frumos succes s-a bucurat rapso­dul Maria Fărcaş, un adevărat talent popular care a interpretat creaţii populare culese şi crea­ţii proprii, ca şi solistul dansa­tor Ioan Blaj. Faza comunală de la Batoş a Festivalului naţional „Cîntarea României“ se înscrie ca un suc­ces, deopotrivă în organizare, in­terpretare şi desfăşurare. Festivalul naţional „Cîntarea României CARNET CULTURAL SIGHIŞOARA. In sala „Ciprian Porumbescu“ a Casei de cultură a municipiului, prof. univ. dr. Liviu Botezan din Cluj-Napoca a susţinut expunerea „Premisele interne ale războiului de Inde­pendenţă“ . In cursul fazei in­­terîntreprinderi, duminică, s-au întîlnit într-un spectacol apreciatat de public formaţiile: corul de­­ femei al spitalului municipal, corul mixt al învăţămîntului, grupul vocal de la întreprinde­rea de sticlărie şi faianţă, bri­gada artistică de la întreprinde­rea de stofe, montajul literar de la Ţesătoria de bumbac, „Şeză­toarea“ de la întreprinderea de stofe, formaţiile de muzică folk, muzică uşoară şi dans modern de la clubul C.F.R., formaţia de dansuri populare, taraful şi so­liştii de la Ţesâtoria de bumbac, formaţia de teatru de la între­prinderea „Nicovala“, TIRNAVENI. — La Case de cultură din oraş a avut loc mon­tajul poetic „La steaua Româ­niei, români vă închinaţi“ la ca­re şi-au adus contribuţia cu creaţii proprii artişti amatori ai Casei de cultură şi ai combina­tului chimic. Montajul a fost ur­mat de un program de muzică folk şi o seară de dans pentru tineret. Ce se întreprinde la Tricotex pentru onorarea calitativă a comenzilor ? Ne răspunde RODICA SABAU, vicepreşedintă a Cooperativei .Tricotex Tîrgu-Mureş. — In acest sezon, remarcă in­terlocutoarea noastră, onorăm toate comenzile la curăţătorie în 5—6 zile. La vopsitorie şi spălă­torie ne încadrăm în 10—20 zile. — Dar în sezonul de vîrf tot la fel se vor petrece lucrurile? — Avem convingerea că vom onora în condiţii mai bune de­cit în anul trecut solicitările populaţiei. Susţin afirmaţiile prin măsurile care s-au întreprins pentru îmbunătăţirea deservirii secţiilor şi centrelor de primire prin ridicarea operativă a obiec­telor chiar şi de cîte două ori pe zi.­­ Fiind într-o relaţie directă cu publicul, curăţătoria chimică are mulţi clienţi care cer lucru de calitate. Ce s-a întreprins pentru a bara calea ieşirii din unitate a unor obiecte necură­­ţate sau necălcate corespunzător? — Aspectele muncii din anul precedent au fost analizate cu răspundere în adunarea de sec­ţie din ziua de 14 ianuarie. Au fost puse în evidenţă şi minusu­rile care au persistat în unele perioade aglomerate. Doresc însă să arăt că s-au luat măsuri pen­tru exercitarea unui control muncitoresc pe tot parcursul flu­xului. S-au introdus taloanele de calitate, care se află asupra fie­cărui lucrător și în cazul cînd a produs defecte, nu a curăţat sau călcat bine hainele sau lenjeria, răspunde direct. — Este bine că s-au întreprins asemenea măsuri întrucît mai ies şi obiecte necălcate cum trebu­ie... — Cînd apar asemenea cazuri ele se datoresc lipsei de exigenţă a celor care calcă şi sortează obiectele la sfîrşitul fluxului. Dar aş vrea să vă asigur că prin mă­surile luate se va întări contro­lul. In acelaşi timp noi desfăşu­răm o susţinută activitate de in­struire şi educare a tovarăşelor de la centrele de primire pentru a asigura un profund caracter e­­tic, de solicitudine activităţii ce se desfăşoară aici. — Pentru satisfacerea mai de­plină a cerinţelor se vor crea şi alte centre în 1977? — Pînă la sfîrşitul lunii fe­bruarie, în cartierul „1848“ se va înfiinţa un centru pentru pri­mirea obiectelor de curăţat şi un centru de tricotaje după coman­dă. In acelaşi timp, aş preciza că se va îmbunătăţi şi activitatea de servire a clienţilor prin am­balarea lenjeriei în pungi de po­lietilenă, se vor perfecţiona me­todele de apretare şi realizare a unu­i tuşeu superior la costime şi alte obiecte. GH. BARBULESCU ! * STEAUA ROSIE PAGINA 3 LIPSESC UNELE PIESE DE SCHIMB Centrul de reparaţii al S.M.A. Luduş se numără printre cele mai moderne unităţi de acest gen din judeţ. El este profilat pe executarea reparaţiilor la pompele de injecţie ale tractoa­relor aflate pe cuprinsul jude­ţului nostru, şi al motoarelor pentru combinele C-12 din 8 ju­deţe din Transilvania — Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Mureş şi Si­biu. De asemenea, el dispune şi de un atelier pentru bobinat mo­toare electrice. Ca urmare a înaltului grad de dotare, mai ales a atelierului un­de se face repararea pompelor de Injecţie, sînt create condiţii ca muncitorii care lucrează aici să execute lucrări în flux şi la un nivel tehnic ridicat. La aces­te operaţiuni se evidenţiază în­deosebi muncitorii Teofil Oro­­şan, Remus Miron şi alţii. Interes mare se depune şi în repararea motoarelor pentru combinele C-12, unde, de aseme­nea, toate operaţiunile se fac pe posturi specializate. Neajunsul care persistă este însă că nu în toate cazurile Baza de aprovizionare nr. 26 din Tg.­­Mureş asigură necesarul de pie­se de schimb. La pompele de in­jecţie, de exemplu, se simte ne­voia a 14 repere. La motoarele de la tractoarele din grupa 400 se duce lipsa pulverizatoarelor şi altele. Faptul că Baza nr. 26 din Tg.-Mureş nu reuşeşte să fa­că o aprovizionare ritmică cu piese de schimb a acestui centru îngreuiază buna desfăşurare a reparaţiilor. Sărbătoare a muncii şi a bucuriei Comuna Deda a trăit duminică momente de sărbătoare. O sărbă­toare a muncii şi a bucuriei. Că­minul cultural, frumos decorat cu obiecte de artă populară, s-a dovedit neîncăpător. Localnicii, cu mic, cu mare, şi-au dat întîl­­nire aici pentru a participa la o acţiune semnificativă, care i-a avut ca protagonişti pe elevii li­ceului din localitate. Lor, acolo, în prezenţa organelor locale de partid şi de stat, a părinţilor, prietenilor şi a profesorilor, le-a fost înmînată pentru merite deo­sebite în activitatea patriotică, desfăşurată în campania agricolă din toamna lui 1976, în cea de­ pregătire pentru muncă şi via­­­ţa, Diploma de onoare a C.C. al Uniunii Tineretului Comunist. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, diploma hărniciei şi a angajării responsabile pe drumul instrucţiei lor, a fost remisă de către un reprezentant al Comi­tetului judeţean al U.T.C., ele­vei Erős Elisabeta, secretara or­ganizaţiei de tineret a liceului. Au urmat cuvinte de mulţumire, de îndemn la mai mult, în urcu­şul treptelor de aur ale muncii. Apoi, publicul a fost părtaş timp de aproximativ cinci ore, la o însufleţitoare manifestare cu­l­­tural-artistică. Pe scenă s-au de­rulat secvenţele unui frumos program artistic — montaj lite­rar „Drum de glorii“, obicei fol­cloric, „Cununa spicului de grîu“, dansuri populare, cîntece, ver­suri — prezentat de elevii liceu­lui din comună. Locul lor a fost luat de membrii cenaclului „Ex­celsior“ al elevilor tîrgumure­­şeni, care au cinstit sărbătoarea colegilor lor din Deda cu un spectacol de aleasă simţire pa­triotică. Poezia, muzica folk, mo­mentele vesele interpretate de Ioan Veza, Doina Olteanu, Euge­nia Marinescu, Giuseppe Poena­­ru, Ion Ruşcuţ, Monica Ristea, Dana Taloş, Adela Pop, Nicole­­ta Buică, Mircea Maier, Mihai Hintea, de membrii formaţiei „Unison“, au fost trăite cu mare intensitate de către cei prezenţi. Sărbătoarea muncii şi a bucu­riei din comuna Deda, desfăşu­rată în cadrul festivalului „Cîn­tarea României“, s-a încheiat seara tîrziu, după ultimul acord al muzicii de dans. DORIN BORDA CINEMA MARTI, 1 FEBRUARIE TIRGU-MURES — Arta: Pe veci al tău. Progresul: Dosarul Gerb­arov. Select: Mere roşii. Tineretului: Pi­sicile aristocrate. Flacăra: O fereas­tră spre cer. Pitic: Albă ca zăpada şi cei şapte pitici (partea a II-a). SI­GHIŞOARA — Lumina: Orient Ex­pres (ambele serii). REGHIN — Pa­tria: Steaua fericirii captive (ambele serii). Victoria: Războiul lui Murphy. TIRNAVENI — Melodia: Nu te voi iubi. LUDUȘ — Flacăra: Flacăra (ambele serii). SOVATA — Doina: Petrecere la vilă. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Teroare pe uli­ţă. FINTÎNELE — Patria: Sffrşitul vacanţei. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Iacob mincinosul. GAR­­MA­v — Popular: Călăreţul cu eşar­fă albă. MICA PUBLICITATE FAMILIE medic caută angajată casnică, str. Borsos Tamás­ nr. 8 (549) VIND casă compusă din 4 camere şi dependinţe în comuna Petelea nr. 44. ,(414) VÎND pian (scurt) marca Bösen­dorfer Tg.-Mureş, str. Corunca nr. 4/1/8. Informaţii telefon 3.83.75, intre orele 17.20. (548) VlND casă nouă (electricitate, gaz), comuna Sîntinoana de Mureş nr. 117 Sipoş. (548) CEDEZ apartament 2 camere car­tier Mihai Viteazul, contra aparta­ment 3 camere cartierele: Mihai Vi­teazul, Cornişa, 7 Noiembrie. Infor­maţii telefon 3.03.38, după ora 16.(555) 1 PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de I.R.A. Tg.-Mureş, pe nu­mele Bandi Gheorghe. O declar nulă­ . (542) Amintim tuturor celor care l-au cunoscut pe Farkas Iosif, fost mem­bru al Ansamblului „Mureşul“, că s-a împlinit un an de la moartea sa. li vom păstra veşnică amintirea. (552) Soţia și copilașul. TEATRU TEATRUL DE STAT, secția româ­nă, ora 19.30, RĂTĂCIRE (abonament 1). TELEVIZIUNE 10,00 — Teleşcoala. 11,00 — Film artistic încrederea. Producţie a stu­diourilor bulgare. 12,25 — Vatra Dor­­nei. 12,40 — Telex. 16,00 — Teleşcoa­­lă. 16,30 — Curs de limbă engleză. 17,00 — Telex. 17,05 — Din ţările so­cialiste. 17,20 — Lecţii TV pentru lucrătorii din agriculturi. 18,00 — Cu­pa mondială la schi alpin. 18,50 — întrebări şi răspunsuri. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — La ordinea zilei în economie. 20,10 — Mai aveţi o întrebare? 20,50 — Seară de teatru. UTiMma r'-~* Horia Lo­­vinese- 22,01. — Un intec de de­mult. 23,00 — Telejurnal.

Next