Steaua Roşie, februarie 1977 (Anul 29, nr. 25-48)
1977-02-01 / nr. 25
Adunări de dări de seamă şi alegeri Exemplul comunistului, cel mai bun argument în munca politică de la om la om De mai mulţi ani, colectivul secţiei ambarcaţiuni, articole sportive şi mobilă al I.P.L. Reghin s-a situat pe primul loc în întrecerea socialistă. Şi, tot în aceeaşi perioadă, din punct de vedere cantitativ, producţia a crescut, productivitatea muncii de asemenea, calitatea produselor a cunoscut şi ea un salt în raport cu exigenţele beneficiarilor interni şi externi. Altfel spus, s-au înregistrat progrese simţitoare în activitatea economică de ansamblu. Este de la sine înţeles că asemenea progrese s-au datorat în primul rînd comuniştilor din cele 6 organizaţii de partid din secţie. Activitatea lor politică pe care au desfăşurat-o pentru bunul mers al producţiei, competenţa lor profesională, lupta permanentă pentru economii de materii prime, combustibil şi energie electrică, răspunderea de care au dat şi dau dovadă în pregătirea şi perfecţionarea tinerilor muncitori etc. au fost relevate în recenta adunare de dare le seamă şi alegeri a comitetului de partid pe secţie. Este demn de remarcat faptul că, atît în darea de seamă prezentată, cit şi în cadrul dezbaterilor purtate pe marginea ei, realizările întregului colectiv au fost prezentate prin multiple elemente ale calităţii muncii comuniştilor, al exemplului lor etic, profesional, civic şi moral — de care dau dovadă la locurile lor de producţie şi prin care generalizează şi stimulează la toţi oamenii cu care lucrează acea atitudine înaintată, socialistă faţă de muncă şi avutul obştesc, faţă de interesele generale ale întreprinderii. In anul trecut, de pildă, arătau printre altele comuniştii Simion Pop, Ioan Gliga şi alţii, chemarea la întrecere lansată de colectivul secţiei către celelalte secţii şi ateliere din întreprindere, angajamentul luat a fost depăşit. In ce s-a concretizat munca politică şi exemplul personal al comuniştilor? In anul 1976, faţă de cei precedenţi, au fost remanieri de piese mai puţine, abateri de la ordine şi disciplină mai puţine, „risipitore" de bunuri materiale au scăzut şi ei în mod evident. Ceea ce au criticat în mod accentuat participanţii la adunare, au fost neajunsurile ce au persistat în respectarea normelor de protecţie a muncii. Accidentele de muncă din anul precedent, cele mai multe, într-adevăr uşoare, au constituit în adunare un reper principal al discuţiilor şi al unor propuneri făcute pentru prevenirea şi evitarea lor. In acest domeniu al protecţiei muncii se resimte nevoia unei activităţi politice şi profesionale din partea tuturor factorilor de răspundere din secţie. In acest an, pe baza unor analize făcute anterior, producţia globală s-a stabilit să crească la nivel de secţie cu peste 9 milioane lei. Cunoscîndu-şi posibilităţile şi resursele de care dispun, comuniştii, mai bine-zis întregul colectiv a lansat şi pentru acest an o chemare la întrecere către toţi lucrătorii din întreprindere, angajîndu-se să realizeze peste prevederile planului — sporite după cum se observă — o producţie globală în valoare de 400.000 lei. Angajamentul luat va deveni realitate — spuneau în cuvîntul lor Ioan Costache, Augustin Marian şi alţi vorbitori — numai în măsura în care activitatea politică şi profesională a tuturor comuniştilor va fi mai mult şi mai bine integrată în realităţile concrete, de zi cu zi ale secţiei, în măsura în care ideile şi experienţa oamenilor vor fi valorificate aşa cum se cuvine. In fond, aşa cum se arată în darea de seamă, cum şi-au exprimat gîndurile şi năzuinţele toţi cei care au luat cuvîntul, legarea activităţii politice de realităţile concrete de la fiecare loc de muncă — învăţămîntul de partid, propaganda vizuală, convorbirile şi schimburile de experienţă, tematica adunărilor generale ale organizaţiilor de bază etc. — trebuie să vizeze permanent ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei, reducerea cheltuielilor materiale, creşterea productivităţii muncii, introducerea noului în producţie. C. CROITORU îngrăşămintele transportate pe cîmp trebuie şi împrăştiate Este bine cunoscut faptul că numai un teren bine fertilizat poate asigura producţii sporite In agricultură. In acest sens au acţionat şi acţionează cooperatorii şi mecanizatorii din Crăieşti- Tîrnavă, care în luna ianuarie au transportat pe 22 ha peste 750 tone de îngrăşăminte naturale, terenul fiind destinat cultivării sfeclei de zahăr. S-a lucrat cu o formaţie de mecanizatori dotaţi cu un graifăr şi 5,6 remorci. Conform planului ei vor continua această lucrare şi în zilele următoare. De asemenea, de mai multe zile se lucrează şi cu cîteva atelaje la brigada din satul Herepca, unde se transportă asemenea îngrăşăminte din gospodăriile populaţiei. Partea negativă pe care o semnalăm este faptul că aproape întreaga cantitate ce s-a transportat pe cîmp se află în grămezi. La împrăştiatul lor s-a lucrat doar vreo trei zile, după care lucrarea a fost sistată din cauza frigului. Considerăm că în prezent sunt condiţii bune pentru împrăştierea îngrăşămintelor. Deci, factorii de răspundere din unitate, brigadierii au datoria de a mobiliza pe toţi cooperatorii la continuarea ei. FAZA COMUNALĂ DE LA BATOŞ Căminul cultural din Batoş a găzduit duminică faza comunală a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Au participat formaţii şi artişti amatori din Batoş, Vila, Cedrad şi Goreni. întreaga fază de la Batoş s-a constituit într-un frumos şi apreciat spectacol, aplaudat îndelung de foarte numerosul public spectator care a participat. Programul a fost deschis de Ioan Cîmpean, directorul coordonator al şcolii şi Aurelia Sămărghiţan, directoarea căminului cultural. Au urmat recitările „Cîntarea României“ de Iuliu Moldovan şi „Trăiască România“ de Adrian Păunescu. Artiştii amatori din Batoş au început spectacolul cu piesa „Podul“ de Silvia Andreescu, în limba română şi piesa, în limba germană, „Soarele răsare în zori“ de Hans Breckner. Susana Kreutner a interpretat muzică uşoară în limba germană, Silvia Botezanu cîntece populare româneşti, iar Ioan Moldovan muzică folk Bine conceput şi măiestrit interpretat a fost în continuare dansul tematic, original şi autentic „Cîntă viile I.A.S.“. Ansamblul folcloric în limba germană din Vila a prezentat un foarte frumos şi vechi obicei local „Vînarea cocoşului“. Căminul cultural din Vila a mai prezentat taraful şi echipa de teatru cu piesa „Mireasa cu ’ maşina“ de Hans Kehrer. Formaţia de amatori din Goreni a prezentat suita de dansuri populare româneşti „Căluşul“ şi „Bătuta“ şi pe solistul la fluier Hideg Dumitru. Căminul cultural din Cedrad s-a prezentat cu formaţia de teatru. De un foarte frumos succes s-a bucurat rapsodul Maria Fărcaş, un adevărat talent popular care a interpretat creaţii populare culese şi creaţii proprii, ca şi solistul dansator Ioan Blaj. Faza comunală de la Batoş a Festivalului naţional „Cîntarea României“ se înscrie ca un succes, deopotrivă în organizare, interpretare şi desfăşurare. Festivalul naţional „Cîntarea României CARNET CULTURAL SIGHIŞOARA. In sala „Ciprian Porumbescu“ a Casei de cultură a municipiului, prof. univ. dr. Liviu Botezan din Cluj-Napoca a susţinut expunerea „Premisele interne ale războiului de Independenţă“ . In cursul fazei interîntreprinderi, duminică, s-au întîlnit într-un spectacol apreciatat de public formaţiile: corul de femei al spitalului municipal, corul mixt al învăţămîntului, grupul vocal de la întreprinderea de sticlărie şi faianţă, brigada artistică de la întreprinderea de stofe, montajul literar de la Ţesătoria de bumbac, „Şezătoarea“ de la întreprinderea de stofe, formaţiile de muzică folk, muzică uşoară şi dans modern de la clubul C.F.R., formaţia de dansuri populare, taraful şi soliştii de la Ţesâtoria de bumbac, formaţia de teatru de la întreprinderea „Nicovala“, TIRNAVENI. — La Case de cultură din oraş a avut loc montajul poetic „La steaua României, români vă închinaţi“ la care şi-au adus contribuţia cu creaţii proprii artişti amatori ai Casei de cultură şi ai combinatului chimic. Montajul a fost urmat de un program de muzică folk şi o seară de dans pentru tineret. Ce se întreprinde la Tricotex pentru onorarea calitativă a comenzilor ? Ne răspunde RODICA SABAU, vicepreşedintă a Cooperativei .Tricotex Tîrgu-Mureş. — In acest sezon, remarcă interlocutoarea noastră, onorăm toate comenzile la curăţătorie în 5—6 zile. La vopsitorie şi spălătorie ne încadrăm în 10—20 zile. — Dar în sezonul de vîrf tot la fel se vor petrece lucrurile? — Avem convingerea că vom onora în condiţii mai bune decit în anul trecut solicitările populaţiei. Susţin afirmaţiile prin măsurile care s-au întreprins pentru îmbunătăţirea deservirii secţiilor şi centrelor de primire prin ridicarea operativă a obiectelor chiar şi de cîte două ori pe zi. Fiind într-o relaţie directă cu publicul, curăţătoria chimică are mulţi clienţi care cer lucru de calitate. Ce s-a întreprins pentru a bara calea ieşirii din unitate a unor obiecte necurăţate sau necălcate corespunzător? — Aspectele muncii din anul precedent au fost analizate cu răspundere în adunarea de secţie din ziua de 14 ianuarie. Au fost puse în evidenţă şi minusurile care au persistat în unele perioade aglomerate. Doresc însă să arăt că s-au luat măsuri pentru exercitarea unui control muncitoresc pe tot parcursul fluxului. S-au introdus taloanele de calitate, care se află asupra fiecărui lucrător și în cazul cînd a produs defecte, nu a curăţat sau călcat bine hainele sau lenjeria, răspunde direct. — Este bine că s-au întreprins asemenea măsuri întrucît mai ies şi obiecte necălcate cum trebuie... — Cînd apar asemenea cazuri ele se datoresc lipsei de exigenţă a celor care calcă şi sortează obiectele la sfîrşitul fluxului. Dar aş vrea să vă asigur că prin măsurile luate se va întări controlul. In acelaşi timp noi desfăşurăm o susţinută activitate de instruire şi educare a tovarăşelor de la centrele de primire pentru a asigura un profund caracter etic, de solicitudine activităţii ce se desfăşoară aici. — Pentru satisfacerea mai deplină a cerinţelor se vor crea şi alte centre în 1977? — Pînă la sfîrşitul lunii februarie, în cartierul „1848“ se va înfiinţa un centru pentru primirea obiectelor de curăţat şi un centru de tricotaje după comandă. In acelaşi timp, aş preciza că se va îmbunătăţi şi activitatea de servire a clienţilor prin ambalarea lenjeriei în pungi de polietilenă, se vor perfecţiona metodele de apretare şi realizare a unui tuşeu superior la costime şi alte obiecte. GH. BARBULESCU ! * STEAUA ROSIE PAGINA 3 LIPSESC UNELE PIESE DE SCHIMB Centrul de reparaţii al S.M.A. Luduş se numără printre cele mai moderne unităţi de acest gen din judeţ. El este profilat pe executarea reparaţiilor la pompele de injecţie ale tractoarelor aflate pe cuprinsul judeţului nostru, şi al motoarelor pentru combinele C-12 din 8 judeţe din Transilvania — Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. De asemenea, el dispune şi de un atelier pentru bobinat motoare electrice. Ca urmare a înaltului grad de dotare, mai ales a atelierului unde se face repararea pompelor de Injecţie, sînt create condiţii ca muncitorii care lucrează aici să execute lucrări în flux şi la un nivel tehnic ridicat. La aceste operaţiuni se evidenţiază îndeosebi muncitorii Teofil Oroşan, Remus Miron şi alţii. Interes mare se depune şi în repararea motoarelor pentru combinele C-12, unde, de asemenea, toate operaţiunile se fac pe posturi specializate. Neajunsul care persistă este însă că nu în toate cazurile Baza de aprovizionare nr. 26 din Tg.Mureş asigură necesarul de piese de schimb. La pompele de injecţie, de exemplu, se simte nevoia a 14 repere. La motoarele de la tractoarele din grupa 400 se duce lipsa pulverizatoarelor şi altele. Faptul că Baza nr. 26 din Tg.-Mureş nu reuşeşte să facă o aprovizionare ritmică cu piese de schimb a acestui centru îngreuiază buna desfăşurare a reparaţiilor. Sărbătoare a muncii şi a bucuriei Comuna Deda a trăit duminică momente de sărbătoare. O sărbătoare a muncii şi a bucuriei. Căminul cultural, frumos decorat cu obiecte de artă populară, s-a dovedit neîncăpător. Localnicii, cu mic, cu mare, şi-au dat întîlnire aici pentru a participa la o acţiune semnificativă, care i-a avut ca protagonişti pe elevii liceului din localitate. Lor, acolo, în prezenţa organelor locale de partid şi de stat, a părinţilor, prietenilor şi a profesorilor, le-a fost înmînată pentru merite deosebite în activitatea patriotică, desfăşurată în campania agricolă din toamna lui 1976, în cea de pregătire pentru muncă şi viaţa, Diploma de onoare a C.C. al Uniunii Tineretului Comunist. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, diploma hărniciei şi a angajării responsabile pe drumul instrucţiei lor, a fost remisă de către un reprezentant al Comitetului judeţean al U.T.C., elevei Erős Elisabeta, secretara organizaţiei de tineret a liceului. Au urmat cuvinte de mulţumire, de îndemn la mai mult, în urcuşul treptelor de aur ale muncii. Apoi, publicul a fost părtaş timp de aproximativ cinci ore, la o însufleţitoare manifestare cultural-artistică. Pe scenă s-au derulat secvenţele unui frumos program artistic — montaj literar „Drum de glorii“, obicei folcloric, „Cununa spicului de grîu“, dansuri populare, cîntece, versuri — prezentat de elevii liceului din comună. Locul lor a fost luat de membrii cenaclului „Excelsior“ al elevilor tîrgumureşeni, care au cinstit sărbătoarea colegilor lor din Deda cu un spectacol de aleasă simţire patriotică. Poezia, muzica folk, momentele vesele interpretate de Ioan Veza, Doina Olteanu, Eugenia Marinescu, Giuseppe Poenaru, Ion Ruşcuţ, Monica Ristea, Dana Taloş, Adela Pop, Nicoleta Buică, Mircea Maier, Mihai Hintea, de membrii formaţiei „Unison“, au fost trăite cu mare intensitate de către cei prezenţi. Sărbătoarea muncii şi a bucuriei din comuna Deda, desfăşurată în cadrul festivalului „Cîntarea României“, s-a încheiat seara tîrziu, după ultimul acord al muzicii de dans. DORIN BORDA CINEMA MARTI, 1 FEBRUARIE TIRGU-MURES — Arta: Pe veci al tău. Progresul: Dosarul Gerbarov. Select: Mere roşii. Tineretului: Pisicile aristocrate. Flacăra: O fereastră spre cer. Pitic: Albă ca zăpada şi cei şapte pitici (partea a II-a). SIGHIŞOARA — Lumina: Orient Expres (ambele serii). REGHIN — Patria: Steaua fericirii captive (ambele serii). Victoria: Războiul lui Murphy. TIRNAVENI — Melodia: Nu te voi iubi. LUDUȘ — Flacăra: Flacăra (ambele serii). SOVATA — Doina: Petrecere la vilă. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Teroare pe uliţă. FINTÎNELE — Patria: Sffrşitul vacanţei. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Iacob mincinosul. GARMAv — Popular: Călăreţul cu eşarfă albă. MICA PUBLICITATE FAMILIE medic caută angajată casnică, str. Borsos Tamás nr. 8 (549) VIND casă compusă din 4 camere şi dependinţe în comuna Petelea nr. 44. ,(414) VÎND pian (scurt) marca Bösendorfer Tg.-Mureş, str. Corunca nr. 4/1/8. Informaţii telefon 3.83.75, intre orele 17.20. (548) VlND casă nouă (electricitate, gaz), comuna Sîntinoana de Mureş nr. 117 Sipoş. (548) CEDEZ apartament 2 camere cartier Mihai Viteazul, contra apartament 3 camere cartierele: Mihai Viteazul, Cornişa, 7 Noiembrie. Informaţii telefon 3.03.38, după ora 16.(555) 1 PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de I.R.A. Tg.-Mureş, pe numele Bandi Gheorghe. O declar nulă . (542) Amintim tuturor celor care l-au cunoscut pe Farkas Iosif, fost membru al Ansamblului „Mureşul“, că s-a împlinit un an de la moartea sa. li vom păstra veşnică amintirea. (552) Soţia și copilașul. TEATRU TEATRUL DE STAT, secția română, ora 19.30, RĂTĂCIRE (abonament 1). TELEVIZIUNE 10,00 — Teleşcoala. 11,00 — Film artistic încrederea. Producţie a studiourilor bulgare. 12,25 — Vatra Dornei. 12,40 — Telex. 16,00 — Teleşcoală. 16,30 — Curs de limbă engleză. 17,00 — Telex. 17,05 — Din ţările socialiste. 17,20 — Lecţii TV pentru lucrătorii din agriculturi. 18,00 — Cupa mondială la schi alpin. 18,50 — întrebări şi răspunsuri. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — La ordinea zilei în economie. 20,10 — Mai aveţi o întrebare? 20,50 — Seară de teatru. UTiMma r'-~* Horia Lovinese- 22,01. — Un intec de demult. 23,00 — Telejurnal.