Steaua Roşie, martie 1977 (Anul 29, nr. 49-75)
1977-03-01 / nr. 49
încheierea vizitei tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Ghana încheierea convorbirilor oficiale Plecarea din Accra Sîmbătă s-au încheiat la Accra convorbirile oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, şi I. K. Acheampong, şeful statului, preşedinte al Consiliului Militar Suprem al Republicii Ghana. în cadrul convorbirilor s-a subliniat rolul deosebit al vizitei pe care o face în Ghana tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele României, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, pentru impulsionarea relaţiilor de colaborare şi cooperare pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural. S-a convenit ca în încheierea vizitei să se adopte importante documente — Declaraţia Solemnă Comună a Republicii Socialiste România şi Republică Ghana şi Comunicatul Comun. De asemenea, s-a convenit încheierea de protocoale privind relaţiile de cooperare româno-ghaneze în domeniul economic şi al schimburilor comerciale, acorduri privind navigaţia maritimă şi cooperarea în domeniul pescuitului oceanic. Cei doi şefi de stat au exprimat dorinţa României şi Ghanei de a acţiona în continuare în comun pe arena internaţională în lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice mondiale, pentru pace şi securitate internaţională. Duminică, 27 februarie 1977, a luat sfîrşit vizita oficială efectuată în Republica Ghana de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia şefului statului ghanez generalul Ignatius Kutu Acheampong, şi a doamnei Faustina Acheampong. Ora 10:30. De la Castelul Osou, reşedinţa oficială a înalţilor oaspeţi români, coloana automobilelor oficiale se îndreaptă spre aeroportul internaţional Kotoka- Accra. Pe traseu, zeci de mii de locuitori ai capitalei ghaneze au rezervat din nou şefului statului român şi tovarăşei Elena Ceauşescu vii şi impresionante manifestări de simpatie şi prietenie, de stimă şi preţuire. Aceeaşi atmosferă sărbătorească domneşte pe aeroportul internaţional Kotoka-Accra. O mare mulţime de oameni ovaţionează şi aplaudă îndelung la sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, înainte de a se îndrepta spre aeronava prezidenţială, cei doi şefi de stat, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi generalul Ignatius Kutu Acheampong, preşedintele Consiliului Militar Suprem, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Faustina Acheampong, s-au oprit pentru cîteva minute in salonul oficial al aeroportului. Aici, tovarăşului Nicolae Ceauşescu a venit să i se adreseze un grup de reprezentanţi ai Asociaţiei de prietenie Ghana-România, condus de Nii Okai Pesemaku, preşedintele asociaţiei. „Considerăm vizita dumneavoastră, a spus el, ca o acţiune de importanţă internaţională pentru Ghana şi pentru Africa, un semn al optimismului şi solidarităţii prieteneşti“. Un grup de copii oferă preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de flori. Mulţimea aflată la aeroport ovaţionează îndelung, adresează solilor poporului român urări de drum bun. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu căldură şi prietenie salutului locuitorilor capitalei Ghanei. La scara avionului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt conduşi de şeful statului Ghana, generalul I. K. Acheampong, şi de doamna Faustina Acheampong. Cei doi şefi de stat, tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Faustina Acheampong îşi string îndelung, cu multă căldură, mîinile se îmbrăţişează cu deosebită prietenie, luîndu-şi rămas bun. (Continuare in pag. a 4-a) Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului Militar Suprem, şeful statului Ghana, generalul Ignatius Kutu Acheampong, au semnat, în cursul dimineţii de duminică, 27 februarie, într-un cadru festiv, Declaraţia SolemnăComună a Republicii Socialiste România şi a Republicii Ghana şi au adoptat Comunicatul Comun româno-ghanez. După semnarea Comunicatului Comun cei doi şefi de stat şi-au strins mîinile cu căldură,s-au îmbrăţişat, s-au felicitat reciproc, în aplauzele asistenţei. ★ In cursul aceleiaşi zile, au fost semnate protocolul privind dezvoltarea cooperării economice şi schimburilor comerciale dintre Republica Socialistă România şi Republica Ghana, precum şi protocolul privind schimbul de mărfuri pentru anul 1977 între Republica Socialistă România şi Republica Ghana. ★ După semnarea documentelor oficiale româno-ghaneze, la Accra a avut loc o conferinţă de presă, în cadrul căreia preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi şeful statului Ghana, Ignatius Kutu Acheampong, au răspuns întrebărilor puse de ziariştii ghanezi şi români. Ceremonia semnării documentelor oficiale Banchet oficial Sîmbătă, in Salonul de recepţie al Complexului arhitectonic „Kwame Nkrumah“, din Acera, şeful statului Ghana, generalul I. K. Acheampong, şi doamna Faustina Acheampong au oferit un banchet oficial in onoarea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. In timpul banchetului, desfăşurat într-o atmosferă caldă, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi şeful statului Ghana, generalul Ignatius Kutu Acheampong, au rostit toasturi. A avut loc, apoi, solemnitatea conferirii tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, a celor mai înalte distincţii de stat ghaneze. S-a dat citire decretului şefului statului Ghana, prin care se conferă preşedintelui Nicolae Ceauşescu, înalta distincţie de Cavaler al Ordinului „Steaua Ghanei“. S-a citit apoi decretul şefului statului Ghana prin care „se conferă tovarăşei Elena Ceauşescu înalta distincţie de Ofiţer al Ordinului „Steaua Ghanei“, în semn de recunoaştere a numeroaselor sale realizări pe tărâm ştiinţific şi tehnic, de care a beneficiat nu numai poporul român, ci şi omenirea“. Mulţumind în numele său şi al tovarăşei Elena Ceauşescu pentru înaltele distincţii, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că vede în acestea o expresie a relaţiilor de prietenie dintre popoarele român şi ghanez şi a dorinţei de a întări solidaritatea şi colaborarea lor. După cuvîntul său, preşedintele Nicolae Ceauşescu a conferit generalului Ignatius Kutu Acheampong, şeful statului Ghana, preşedintele Consiliului Militar Suprem, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Şeful statului român a conferit, de asemenea, doamnei Faustina Acheampong Ordinul „23 August“ clasa I. Generalul I. K. Acheampong a mulţumit, în numele său şi al soţiei, pentru înaltele distincţii, arătînd că acestea se adresează nu numai persoanelor lor, ci şi poporului ghanez. Hâtru*/din toatî târuf .miri -vi rOMAN AL cowninw JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPUIAR JUDEŢEAN Anul XXIX. Nr. 19 (5.880) Marţi, 1 martie 1977 4 pagini, 30 de bani In pagina a 4-a: Vizita tovarășului NICOLAE CEAUSESCU * în Republica Coasta de Fildeș SE APROPIE CAMPANIA DE PRIMĂVARĂ Cum stăm cu asigurarea seminţelor ? Asigurarea unor seminţe de calitate superioară este o cerinţă de prim ordin pentru obţinerea unor recolte tot mai mari. în acest sens, an de an, se caută să se îmbunătăţească structura soiurilor, să se cultive numai acele soiuri care se pretează mai bine la condiţiile climatice şi ale solului din zona noastră, întrucît campania de primăvară este pe punctul de a se declanşa şi la noi in judeţ, ne-am interesat la Inspectoratul judeţean pentru calitatea sentinţelor şi materialului săditor în ce măsură sunt asigurate seminţele şi care este calitatea acestora. Aşa după cum ne informa ing. Victor Bugariu, faţă de anii trecuţi există în prezent o situaţie mult mai bună, întreaga cantitate de sămînţă ce urmează să se însămânţeze în această primăvară a fost reanalizată, pentru care marea majoritate a unităţilor agricole au primit buletine roşii. Controlul calităţii seminţelor a fost deosebit de exigent, admiţîndu-se pentru semănat numai loturile corespunzătoare. Probleme mai deosebite a ridicat ovăzul, unde s-au constatat cîteva loturi necorespunzătoare pentru care unele unităţi au primit repartiţie. Mai sînt cîteva cazuri în care sămînţa de ovăz aflată în stoc la unităţi trebuie recondiţionată, cum ar fi la C.A.P. Coroisînmărtin, Idrifaia, Moşuni şi Neaua, lucrarea fiind în curs de efectuare, întrucît majoritatea seminţelor ce se vor însămânţa în această primăvară se primesc prin Centrul judeţean de seminţe din cadrul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice, ne-am interesat de stadiul ridicării acestora de către unităţile interesate. De la şeful centrului, ing. Gheorghe Popoliţă, am aflat că repartiţia seminţelor s-a făcut pe unităţile cultivatoare, din vreme* în funcţie de planul de produc-*ţie. Aceste repartiţii au fost în-» minate unităţilor agricole, indi»eîndu-se totodată formele ce trebuie făcute, precum şi locul de unde pot fi ridicate. De asemenea, s-a făcut şi programarea ridicării seminţelor pe consilii intercooperatiste de la cele 5 depozite. în felul acesta s-au creat condiţii ca zilnic să-şi poată ridica repartiţia de seminţe de la fiecare depozit cooperativele agricole din cîte două consilii intercooperatiste. Ca urmare, unele cooperative s-au prezentat la depozite şi au ridicat cantităţile repartizate. Faţă de anul trecut, la cultura porumbului structura soiurilor s-a îmbunătăţit, reducîndu-se la 8 hibrizi dubli pentru boabe, reprezentînd o structură optimă care să permită coacerea. în acest sens s-a mers pe 4 soiuri extratimpurii, 3 soiuri timpurii şi unul semitimpuriu. In vederea îmbunătăţirii sortimentale a furajelor, în acest an se vor cultiva suplimentar 5.000 ha de trifoi în cultură ascunsă, pentru care sămînţa este asigurată în întregime. Iată deci că necesarul de seminţe pentru judeţ este asigurat, însă constatăm că multe conduceri de unităţi neglijează ridicarea acestora. Este o concluzie ce se desprinde din faptul că unităţile agricole din 16 consilii intercooperatiste, şi nu numai ele, printre care Tg.-Mureş, Ungheni, Tîrnoveni, Breaza, Fărăgău, Bălăuşeri, Sovata, Sighişoara, Vînători, Luduş şi altele, încă nu s-au prezentat după seminţe. Este o dovadă că acestei acţiuni încă nu i se acordă atenţia cuvenită, fapt ce reclamă impulsionarea ei de către conducerile consiliilor intercooperatiste. V. ORZA Festivalul naţional . „ClNTftR€A ROMANICI’’ Puternic stimulent al spiritului creator Faza intercooperatistă a Festivalului naţional „Cîntarea României“ desfăşurată duminică in centrele Sighişoara, Sovata, Sîngeorgiu de Mureş şi Miercurea Nirajului s-a dovedit, ca şi în centrele de pînă acum, o manifestare de masă cu un puternic caracter educativ, politico-ideogic şi cultural-artistic de creaţie şi interpretare, cu o contribuţie valoroasă la diversificarea vieţii spirituale a localităţilor, la dezvoltarea artei şi culturii noi socialiste — bun al întregului popor, la o şi mai largă democratizare a întregii culturi, întreaga fază de duminică s-a caracterizat printr-o participare amplă, printr-un conţinut adecvat al programelor, printr-o interpretare artistică de un bun nivel, printr-o foarte diversă paletă de formaţii. Centrul Sighişoara a fost o revelaţie din mai multe puncte de vedere, înainte de toate pentru participarea unui mare număr de formaţii foarte bune, atît vechi cu tradiţie cît şi noi, cît şi pentru participarea unui mare număr de formaţii noi. Spaţiul nu ne permite să facem o enumerare, care evident ar fi foarte mare. Să spunem doar că alături de vechi formaţii de prestigiu ca ansamblul „Doina Târnavelor“, corul de cameră şi formaţiile de teatru ale Casei de cultură din Sighişoara, formaţia de fluieraşi din Mihai Viteazul etc. au apărut o foarte bună formaţie de dansuri germane din Nadeş, o orchestră semisimfonică a Casei de cultură din Sighişoara, formaţii de dansuri de la Ţesătoria de bumbac, întreprinderea de confecţii Tîrnava, la Apold. Ansamblul folcloric de la Albeşti, echipa de teatru a I.I.S. „Nicovala‘ brigada artistică a LC. Tîrnava şi multe altele, astfel încît multe formaţii vechi ca şi noi de toate genurile au fost promovate pentru faza judeţeană. . La centrul Sovata a participat un însemnat număr de formaţii şi de genuri diferite, in limba maghiară, din oraş şi comunele Sîngeorgiu de Pădure, Eremitu şi Ghindari. Printre cele mai bune formaţii au fost: montajul muzical literar din Ghindari, brigada artistică a cooperaţiei meşteşugăreşti din Sîngeorgiu de Pădure, corul căminului cultural din Eremitu, corul din Sovata, formaţia de teatru din Eremitu, formaţiile de dansuri din Solocma şi Sărăţeni, taraful U.F.E.T. Sovata. La Sovata a fost organizată şi o reuşită expoziţie de artă populară. Centrul de la Sîngeorgiu de Mureş a întrunit comunele vecine oraşului Tîrgu-Mureş: Sîngeorgiu de Mureş, Sîncraiu de Mureş, Sîntana, Cristeşti şi Pănet. Pentru aceste Comune participante se impune o remarcă. Limitrofe oraşului şi cunoscînd un înalt grad de urbanizare aceste comune erau vizate de o pierdere a tradiţiilor populare locale, mai ales a dansului. Trebuie subliniată de aceea strădania activiştilor culturali, a cadrelor didactice din aceste comune pentru reînvierea vechilor tradiţii şi obiceiuri locale. Astfel, au fost prezente la faza de duminică formaţiile de dansuri din Sîncraiu de Mureş, Cristeşti, Pănet şi Sîntana cu formaţia mixtă de dansuri şi ansamblul folcloric. S-au remarcat corul mixt al căminului cultural din Sîngeorgiu (Continuare la pag. a 3-a)