Steaua Roşie, martie 1977 (Anul 29, nr. 49-75)

1977-03-01 / nr. 49

încheierea vizitei tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Ghana încheierea convorbirilor oficiale Plecarea din Accra Sîmbătă s-au încheiat la Accra convorbirile oficiale dintre tova­răşul Nicolae Ceauşescu, preşe­dintele Republicii Socialiste Ro­mânia, şi I. K. Acheampong, şe­ful statului, preşedinte al Consi­liului Militar Suprem al Repu­blicii Ghana. în cadrul convorbirilor s-a subliniat rolul deosebit al vizitei pe care o face în Ghana tovară­şul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele României, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, pentru impulsionarea relaţiilor de co­laborare şi cooperare pe plan politic, economic, tehnico-ştiin­­ţific şi cultural. S-a convenit ca în încheierea vizitei să se adop­te importante documente — De­claraţia Solemnă Comună a Re­publicii Socialiste România şi Republică Ghana şi Comunica­tul Comun. De asemenea, s-a convenit încheierea de protocoa­le privind relaţiile de cooperare rom­âno-ghaneze în domeniul e­­conomic şi al schimburilor co­merciale, acorduri privind navi­gaţia maritimă şi cooperarea în domeniul pescuitului oceanic. Cei doi şefi de stat au expri­mat dorinţa României şi Ghanei de a acţiona în continuare în comun pe arena internaţională în lupta împotriva imperialis­mului, colonialismului şi neoco­­lonialismului, pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice­­ mondiale, pentru pace şi securitate inter­naţională. Duminică, 27 februarie 1977, a luat sfîrşit vizita oficială efec­tuată în Republica Ghana de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia şefului statului gha­­nez generalul Ignatius Kutu A­­cheampong, şi a doamnei Fausti­na Acheampong. Ora 10:30. De la Castelul Osou, reşedinţa oficială a înalţilor oas­peţi români, coloana automobi­lelor oficiale se îndreaptă spre aeroportul internaţional Kotoka- Accra. Pe traseu, zeci de mii de lo­cuitori ai capitalei ghaneze au rezervat din nou şefului statului român şi tovarăşei Elena Ceauşescu vii şi impresionante manifestări de simpatie şi prie­tenie, de stimă şi preţuire. Aceeaşi atmosferă sărbătoreas­că domneşte pe aeroportul in­ternaţional Kotoka-Accra. O ma­re mulţime de oameni ovaţionea­ză şi aplaudă îndelung la so­sirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, înainte de a se îndrepta spre aeronava prezidenţială, cei doi şefi de stat, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi generalul Ignatius Kutu Acheampong, preşedintele Consiliului Militar Suprem, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Faustina Acheampong, s-au oprit pentru cîteva minute in salonul oficial al aeroportului. Aici, tovarăşului Nicolae Ceauşescu a venit să i se adreseze un grup de repre­zentanţi ai Asociaţiei de priete­nie Ghana-România, condus de Nii Okai Pesemaku, preşedintele asociaţiei. „Considerăm vizita dumnea­voastră, a spus el, ca o acţiune de importanţă internaţională pentru Ghana şi pentru Africa, un semn al optimismului şi so­lidarităţii prieteneşti“. Un grup de copii oferă preşe­dintelui Nicolae Ceauşescu şi to­varăşei Elena Ceauşescu frumoa­se buchete de flori. Mulţimea a­­flată la aeroport ovaţionează în­delung, adresează solilor poporu­lui român urări de drum bun. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răs­pund cu căldură şi prietenie sa­lutului locuitorilor capitalei Gha­nei. La scara avionului, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu sunt con­duşi de şeful statului Ghana, ge­neralul I. K. Acheampong, şi de doamna Faustina Acheampong. Cei doi şefi de stat, tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Faus­tina Acheampong îşi string înde­lung, cu multă căldură, mîinile­ se îmbrăţişează cu deosebită prietenie, luîndu-şi rămas bun. (Continuare in pag. a 4-a) Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Con­siliului Militar Suprem, şeful statului Ghana, generalul Igna­tius Kutu Acheampong, au sem­nat, în cursul dimineţii de du­minică, 27 februarie, într-un ca­dru festiv, Declaraţia Solemnă­­Comună a Republicii Socialiste România şi a Republicii Ghana şi au adoptat Comunicatul Co­mun româno-ghanez. După sem­narea Comunicatu­lui Comun cei doi şefi de stat şi-au strins mîinile cu căldură,­­s-au îmbrăţişat, s-au felicitat re­ciproc, în aplauzele asistenţei. ★ In cursul aceleiaşi zile, au fost semnate protocolul privind dezvoltarea cooperării economice şi schimburilor comerciale din­tre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Ghana, precum şi protocolul privind schimbul de mărfuri pentru anul 1977 în­tre Republica Socialistă Româ­nia şi­ Republica Ghana. ★ După semnarea documentelor oficiale româno-ghaneze, la Accra a avut loc o conferinţă de pre­să, în cadrul căreia preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi şeful statului Ghana, Ignatius Kutu Acheampong, au răspuns întrebărilor puse de ziariştii gha­­nezi şi români.­ ­ Ceremonia semnării documentelor oficiale Banchet oficial Sîmbătă, in Salonul de recep­ţie al Complexului arhitectonic „Kwame Nkrumah“, din Acera, şeful statului Ghana, generalul I. K. Acheampong, şi doamna Faustina Acheampong au oferit un banchet oficial in onoarea preşedintelui Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. In timpul banchetului, desfă­şurat într-o atmosferă caldă, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi şeful statului Ghana, generalul Ignatius Kutu Acheampong, au rostit toasturi. A avut loc, apoi, solemnitatea conferirii tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, a celor mai înalte distincţii de stat ghaneze. S-a dat citire decretului şefului statului Ghana, prin care se con­feră preşedintelui Nicolae Ceauşescu, înalta distincţie de Cavaler al Ordinului „Steaua Ghan­ei“. S-a citit apoi decretul şefului statului Ghana prin care „se con­feră tovarăşei Elena Ceauşescu înalta distincţie de Ofiţer al Or­dinului „Steaua Ghanei“, în semn de recunoaştere a nume­roaselor sale realizări pe tărâm ştiinţific şi tehnic, de care a be­neficiat nu numai poporul ro­mân, ci şi omenirea“. Mulţumind în numele său şi al tovarăşei Elena Ceauşescu pentru înaltele distincţii, preşe­dintele Nicolae Ceauşescu a sub­liniat că vede în acestea o ex­presie a relaţiilor de prietenie dintre popoarele român şi ghanez şi a dorinţei de a întări solida­ritatea şi colaborarea lor. După cuvîntul său, preşedinte­le Nicolae Ceauşescu a conferit generalului Ignatius Kutu Ache­­ampong, şeful statului Ghana, preşedintele Consiliului Militar Suprem, Ordinul „Steaua Repu­blicii Socialiste România“ clasa I. Şeful statului român a confe­rit, de asemenea, doamnei Faus­tina Acheampong Ordinul „23 August“ clasa I. Generalul I. K. Acheampong a mulţumit, în numele său şi al soţiei, pentru înaltele distincţii, arătînd că acestea se adresează nu numai persoanelor lor, ci şi poporului ghanez. Hâtru*/din toatî târuf .miri -vi r­OMAN AL cowninw JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPUIAR JUDEŢEAN Anul XXIX. Nr. 19 (5.880) Marţi, 1 martie 1977 4 pagini, 30 de bani In pagina a 4-a: Vizita tovarășului NICOLAE CEAUSESCU * în Republica Coasta de Fildeș SE APROPIE CAMPANIA DE PRIMĂVARĂ Cum stăm cu asigurarea seminţelor ? Asigurarea unor seminţe de ca­litate superioară este o cerinţă de prim ordin pentru obţinerea unor recolte tot mai mari. în a­­cest sens, an de an, se caută să se îmbunătăţească structura so­iurilor, să se cultive numai ace­le soiuri care se pretează mai bine la condiţiile climatice şi ale solului din zona noastră, întru­­cît campania de primăvară este pe punctul de a se declanşa şi la noi in judeţ, ne-am interesat la Inspectoratul judeţean pen­tru calitatea sentinţelor şi mate­rialului săditor în ce măsură sunt asigurate seminţele şi care este calitatea acestora. Aşa după cum ne informa ing. Victor Bugariu, faţă de anii tre­cuţi există în prezent o situaţie mult mai bună, întreaga cantita­te de sămînţă ce urmează să se însămânţeze în această primăva­ră a fost reanalizată, pentru ca­re marea majoritate a unităţilor agricole au primit buletine roşii. Controlul calităţii seminţelor a fost deosebit de exigent, admi­­ţîndu-se pentru semănat numai loturile corespunzătoare. Proble­me mai deosebite a ridicat ovă­zul, unde s-au constatat cîteva loturi necorespunzătoare pentru care unele unităţi au primit re­partiţie. Mai sînt cîteva cazuri în care săm­înţa de ovăz aflată în stoc la unităţi trebuie recon­diţionată, cum ar fi la C.A.P. Coroisînmărtin, Idrifaia, Mo­­şuni şi Neaua, lucrarea fiind în curs de efectuare, întrucît majoritatea seminţe­lor ce se vor însămânţa în a­­ceastă primăvară se primesc prin Centrul judeţean de semin­ţe din cadrul întreprinderii pen­tru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice, ne-am intere­sat de stadiul ridicării acestora de către unităţile interesate. De la şeful centrului, ing. Gheor­­ghe Popoliţă, am aflat că repar­tiţia seminţelor s-a făcut pe u­nităţile cultivatoare, din vreme* în funcţie de planul de produc-*­ţie. Aceste repartiţii au fost în-» minate unităţilor agricole, indi»­eîndu-se totodată formele ce tre­buie făcute, precum şi locul de unde pot fi ridicate. De aseme­nea, s-a făcut şi programarea ri­dicării seminţelor pe consilii in­­tercooperatiste de la cele 5 de­pozite. în felul acesta s-au creat condiţii ca zilnic să-şi poată ri­dica repartiţia de seminţe de la fiecare depozit cooperativele a­­gricole din cîte două consilii in­­tercooperatiste. Ca urmare, u­­nele cooperative s-au prezentat la depozite şi au ridicat canti­tăţile repartizate. Faţă de anul trecut, la cultu­ra porumbului structura soiuri­lor s-a îmbunătăţit, reducîndu-se la 8 hibrizi dubli pentru boabe, reprezentînd o structură optimă care să permită coacerea. în a­­cest sens s-a mers pe 4 soiuri extratimpurii, 3 soiuri timpurii şi unul semitimpuriu. In vede­rea îmbunătăţirii sortimentale a furajelor, în acest an se vor cul­tiva suplimentar 5.000 ha de tri­foi în cultură ascunsă, pentru care săm­înţa este asigurată în întregime. Iată deci că necesarul de se­minţe pentru judeţ este asigurat, însă constatăm că multe condu­ceri de unităţi neglijează ridica­rea acestora. Este o concluzie ce se desprinde din faptul că uni­tăţile agricole din 16 consilii in­­tercooperatiste, şi nu numai ele, printre care Tg.-Mureş, Ungheni, Tîrnoveni, Breaza, Fărăgău, Bă­­lăuşeri, Sovata, Sighişoara, Vî­­nători, Luduş şi altele, încă nu s-au prezentat după seminţe. Es­te o dovadă că acestei acţiuni încă nu i se acordă atenţia cu­venită, fapt ce reclamă impulsio­narea ei de către conducerile consiliilor intercooperatiste. V. ORZ­A Festivalul naţional . „ClNTftR€A ROMANICI’’ Puternic stimulent al spiritului creator Faza intercooperatistă a Festi­valului naţional „Cîntarea Româ­niei“ desfăşurată duminică in centrele Sighişoara, Sovata, Sîn­­georgiu de Mureş şi Miercurea Nirajului s-a dovedit, ca şi în centrele de pînă acum, o mani­festare de masă cu un puternic caracter educativ, politico-ideo­­gic şi cultural-artistic de crea­ţie şi interpretare, cu o contri­buţie valoroasă la diversificarea vieţii spirituale a localităţilor, la dezvoltarea artei şi culturii noi socialiste — bun al întregu­lui popor, la o şi mai largă de­mocratizare a întregii culturi, întreaga fază de duminică s-a caracterizat printr-o participare amplă, printr-un conţinut adec­vat al programelor, printr-o in­terpretare artistică de un bun nivel, printr-o foarte diversă pa­letă de formaţii. Centrul Sighişoara a fost o re­velaţie din mai multe puncte de vedere, înainte de toate pentru participarea unui mare număr de formaţii foarte bune, atît vechi cu tradiţie cît şi noi, cît şi pentru participarea unui mare număr de formaţii noi. Spaţiul nu ne permite să facem o enu­merare, care evident ar fi foarte mare. Să spunem doar că alături de vechi formaţii de prestigiu ca ansamblul „Doina Târnavelor“, corul de cameră şi formaţiile de teatru ale Casei de cultură din Sighişoara, formaţia de fluieraşi din Mihai Viteazul etc. au apă­rut o foarte bună formaţie de dansuri germane din Nadeş, o orchestră semisimfonică a Casei de cultură din Sighişoara, for­maţii de dansuri de la Ţesătoria de bumbac, întreprinderea de confecţii Tîrnava, la Apold. An­samblul folcloric de la Albeşti, echipa de teatru a I.I.S. „Nico­vala‘­ brigada artistică a LC. Tîrnava şi multe altele, astfel încît multe formaţii vechi ca şi noi de toate genurile au fost promovate pentru faza judeţea­nă. . La centrul Sovata a participat un însemnat număr de formaţii şi de genuri diferite, in limba maghiară, din oraş şi comunele Sîngeorgiu de Pădure, Eremitu şi Ghindari. Printre cele mai bune formaţii au fost: montajul mu­zical literar din Ghindari, briga­da artistică a cooperaţiei meş­teşugăreşti din Sîngeorgiu de Pădure, corul căminului cultural din Eremitu, corul din Sovata, formaţia de­ teatru din Eremitu, formaţiile de dansuri din Soloc­­ma şi Sărăţeni, taraful U.F.E.T. Sovata. La Sovata a fost organi­zată şi o reuşită expoziţie de ar­tă populară. Centrul de la Sîngeorgiu de Mureş a întrunit comunele ve­cine oraşului Tîrgu-Mureş: Sîn­georgiu de Mureş, Sîncraiu de Mureş, Sîntana, Cristeşti şi Pă­­net. Pentru aceste Comune par­ticipante se impune o remarcă. Limitrofe oraşului şi cunoscînd un înalt grad de urbanizare a­­ceste comune erau vizate de o pierdere a tradiţiilor populare locale, mai ales a dansului. Tre­buie subliniată de aceea străda­nia activiştilor culturali, a ca­drelor didactice din aceste comu­ne pentru reînvierea vechilor tradiţii şi obiceiuri locale. Astfel, au fost prezente la faza de du­minică formaţiile de dansuri din Sîncraiu de Mureş, Cristeşti, Pă­­net şi Sîntana cu formaţia mixtă de dansuri şi ansamblul folclo­ric. S-au remarcat corul mixt al căminului cultural din Sîngeorgiu (Continuare la pag. a 3-a)

Next