Steaua Roşie, martie 1977 (Anul 29, nr. 49-75)
1977-03-01 / nr. 49
Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei comunale de partid Sărmaşu Un rol tot mai activ organizaţiilor de partid în viaţa politică, economică şi socială a comunei După cum era şi firesc, in atenţia recentei conferinţe pentru dare de seamă şi alegeri a organizaţiei comunale de partid Sărmaşu a stat analiza atentă, responsabilă a activităţii comitetului, a organizaţiilor de bază subordonate, în vederea transpunerii in viaţă a obiectivelor Congresului al XI-lea, a hotârîrilor de partid şi de stat ce au fost luate ulterior în domeniul politic, economic şi social-cultural. Darea de seamă prezentată, dezbaterile ce au fost purtate pe marginea ei de către delegaţi şi invitaţi, concluziile tovarăşului Eugen Trîmbiţaş, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, au scos în evidenţă rolul şi perseverenţa cu care comitetul comunal de partid a condus întreaga activitate politică, economică şi socială din cooperativele agricole de producţie (Sărmaşu şi Balda), din unităţile de industrie locală, cooperativele meşteşugăreşti şi de consum, din instituţiile de învăţămînt şi cultură etc. In domeniul agriculturii, activitatea comitetului comunal de partid a fost orientată permanent spre îndrumarea şi sprijinirea organizaţiilor de partid din C.A.P., a consiliilor de conducere în scopul înfăptuirii complexului de măsuri vizînd creşterea producţiei vegetale şi animale, îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii, a participării tuturor cetăţenilor la lucrările agricole, efectuarea acestora la timp şi de bună calitate. Ca urmare, in 1976, spre deosebire de anii precedenţi, în cele două C.A.P. s-au realizat producţii superioare la grîu, sfeclă de zahăr, orz şi la alte culturi. Dacă în sectorul vegetal s-au obţinut rezultate bune la majoritatea culturilor, în sectorul zootehnic ele au fost sub posibilităţile de care dispun C.A.P. In 1976, de pildă, în ambele unităţi s-au realizat efectivele de animale (cu excepţia porcinelor la C.A.P. Sărmaşu), la producţia de lapte însă rămînerile în urmă faţă de plan au fost şi sunt încă evidente. Referindu-se la alte unităţi economice din comună, conferinţa a relevat rezultatele bune obţinute în anii precedenţi de către secţiile de mobilă şi cărămidă (aparţinătoare de I.M.I.L. Luduş), a analizat cu simţ de răspundere slaba activitate a cooperativei meşteşugăreşti „Voinţa“ din localitate. Analizînd multiple aspecte ale muncii de partid, conferinţa a relevat că, în ultimii ani, comitetul comunal de partid, organizaţiile subordonate işi exercită cu mai multă stăruinţă rolul de conducător politic şi organizatoric în rîndul colectivelor de oameni ai muncii din unităţile economice şi instituţii, a urmărit cu consecvenţă aplicarea în viaţă a principiului conducerii şi muncii colective, a întreprins o serie de studii şi analize în scopul perfecţionării muncii într-un domeniu sau altul de activitate, s-a preocupat în mod siste- matic de controlul îndeplinirii hotărîrilor de partid şi de stat. Aprecierile pozitive făcute în darea de seamă, precum şi de către participanţii la discuţii, n-au generat o stare de automulţumire. Dimpotrivă. în spirit de exigenţă comunistă, în conferinţă s-a subliniat necesitatea ca, în viitor, organizaţiile de partid din comună să se ocupe de întărirea lor numerică şi calitativă, întreaga muncă politico-organizatorică să vizeze participarea tuturor comuniştilor la conceperea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor politice, economice şi sociale. Sporirea preocupărilor în această direcţie a organizaţiilor de partid se impune cu atît mai mult cu cît în acest an şi nn cei următori din acest cincinal în faţa oamenilor muncii din Sărmaşu stau sarcini sporite în toate domeniile de activitate. Cu alte cuvinte, aşa după cum s-a subliniat în conferinţă, la locurile lor de muncă comuniştii să acţioneze efectiv ca factori mobilizatori şi dinamizatori ai colectivelor în care lucrează. In cooperativele agricole de producţie rolul şi responsabilitatea politică a comuniştilor trebuie să se materializeze în organizarea şi desfăşurarea mai bună a campaniilor agricole, în folosirea raţională a fondului funciar, aplicarea tehnologiilor de lucru moderne, a măsurilor stabilite pentru creşterea producţiei în sectorul zootehnic, cu un cuvînt în întărirea economico-organizatorică a C.A.P. In celelalte unităţi productive, cum sunt cele de industrie locală, cooperativa meşteşugărească „Voinţa", S.M.A. şi altele, organizaţiile de partid, fiecare comunist în parte trebuie să militeze pentru creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, economisirea de materiale, combustibil şi energie electrică, pentru întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă, pentru creşterea eficienţei întregii activităţi economice. Darea de seamă şi participanţii la discuţii au demonstrat, cu argumente şi fapte concrete, că, în orice domeniu, cele mai bune rezultate s-au obţinut şi se pot obţine atunci cînd organizaţiile de partid valorifică din plin funcţiile educative ale adunărilor generale, ideile şi experienţa oamenilor, folosesc forme şi mijloace diverse în munca politică de masă, racordîndu-le mereu la realităţile concrete dintr-un sector sau altul. In fond, făcînd nu puţine referiri privind modul in care Programul de măsuri pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste constituie o călăuză fermă în activitatea organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, participanţii la discuţii au subliniat că este vorba de formarea la toţi comuniştii, la ceilalţi cetăţeni din comună, a trăsăturilor moral-politice caracteristice constructorilor societăţii noastre socialiste multilateral dezvoltate. Conferinţa a recomandat comitetului comunal de partid ca, perfecţionîndu-şi stilul şi metodele de muncă, să acţioneze cu şi mai multă hotărîre şi fermitate pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor de partid şi de stat, a celor proprii (planul de măsuri adoptate cuprinzător, bine gîndit şi vizează îmbunătăţirea muncii politico-organizatorice în raport cu cerinţele actuale şi cele de perspectivă dintr-un sector sau altul), să-şi perfecţioneze necontenit controlul în toate domeniile de activitate. c. croitori; E simplu să risipești energia electrică cînd nu o plătești din buzunarul propriu! • DE OPT ANI LUMINA ARDE CONTINUU PENTRU CA LIPSEȘTE ÎNTRERUPĂTORUL • „OLIMPUL“ ESTE ILUMINAT DE APROAPE 100 DE TUBURI FLUORESCENTE • SE LUCREAZĂ ORI NU SE LUCREAZĂ. RAMPA DE ÎNCĂRCARE E SCALDATA IN LUMINA • BECURILE MAI ARD ŞI ZIUA Vineri, 25 februarie, împreună cu ing. Vasile Mohr, şeful Centrului de distribuţie Tîrgu-Mureş, am întreprins un raid-ancheta în municipiul Tg.-Mureş, urmărind felul cum se respectă normele legale cu privire la iluminatul public în unităţi industriale, comerciale etc. De la început dorim să precizăm că cei mai mulţi consumatori de energie electrică se încadrează în normele prevăzute de lege, că acţionează conştient pentru aplicarea in viaţă a sarcinii trasate de secretarul general al partidului la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 27—28 decembrie 1976, de a obţine o diminuare substanţială a consumului de energie electrică şi combustibil faţă de prevederile planului pe 1977. Insă, în acelaşi timp, în raidul nostru am întâlnit destule cazuri de risipă, de neglijenţă şi lipsă de răspundere în folosirea energiei electrice. Bunăoară, la IMATEX în două din magaziile de semifabricate ardeau nejustificat 4 becuri de 250 W, cu vapori de mercur și 3 tuburi fluorescente de 40 W. In atelierul de debitare prese la rece, lucrau 9 oameni și ardeau 17 becuri de 400 W, cu vapori de mercur. Culmea, că deasupra utilajelor unde se lucra, lumina era mai redusă, iar unde nu muncea nimeni ea era foarte puternică. Dar cel mai tipic şi de neînţeles caz de risipă sau iresponsabilitate faţă de felul în care se gospodăreşte energia electrică l-am găsit la vestiarul de la turnătorie, unde, într-o cameră cu duşuri, ziua şi noaptea, arde lumina, şi nu de ieri de alaltăieri ci de vreo 8 ani, cum afirma femeia de serviciu. Motivul? Să vezi şi să nu crezi — nu există întrerupător. De ce nu există? Cei prezenţi în seara raidului nostru nu ne-au putut lămuri. Ce putem spune e faptul că becul cu pricina nu e unul oarecare, ci de 150 W. E timpul şi cazul ca cei răspunzători să tragă linie şi să adune kilowaţii oră consumaţi în van şi suma de bani plătită pentru risipă. Şi să punem la socoteală numai un bec de 75 W, vom afla că în 8 ani el a consumat 4.380 kWh energie electrică, suficientă pentru a produce 8.760 perechi de încălţăminte. Şi la „Prodcomplex“, I.R.A. şiFrigorifer mai arde lumina fără rost,atît în vestiare cît şi în restul încăperilor din grupurile sociale, în curte şi halele de fabricaţie. La I.R.A., de pildă, în RAID-ANCHETĂ , timpul controlului efectuat de către I.R.E. în sala compresoarelor s-au găsit în funcţiune şi ziua 4 becuri de cîte 500 W şi alte asemenea nereguli. Astfel stând lucrurile, nu e de mirare că numai în primele două decade ale lunii februarie întreprinderea a consumat peste consumul specific 10.000 kWh energie electrică. In seara raidului nostru, rampa de încărcare de la frigorifer era iluminată de 19 tuburi fluorescente de 40 W fiecare, fără ca în jur să se desfășoare vreo activitate. Paznicul prezent în acea seară (ofițerul de serviciu lipsea) ne spunea că luminile ard pentru siguranţa controlului. De nu ştim unde, a apărut un ins care spunea că e mecanic la compresoare şi a stins o parte din tuburi, motivînd că lumina arde pentru că se lucrează la cîntar, însă în jur nu exista nimeni la acea oră. In cartierul „1848“ ne-a atras atenţia magazinul alimentar cu autoservire „Olimp“, care era scăldat în lumină de-ţi lua vederile. La intrare ardeau 16 tuburi de 20 W, în magazin alte 70 de tuburi de 60 W şi în magazie nici mai mult nici mai puţin decît alte 10 tuburi de 60 W. Responsabilul, Emil Pop, s-a dezvinovăţit că el e nou, ca şi unitatea, şi nu are nici o vină dacă constructorii au montat atîtea corpuri de iluminat, recunoscînd singur că jumătate din ele ar fi prea suficiente pentru buna desfăşurare a activităţii. Deci 4.000 W se consumă în fiecare oră datorită neglijenţei în respectarea normelor legale, încărcînd cheltuielile de regie ale magazinului; or, această cantitate ar putea fi folosită zilnic la producerea a 80 kg de conserve din legume şi fructe. In acelaşi complex comercial funcţionează şi o unitate „Gospodina“, care era iluminată de 5 becuri de 80 W cu vapori de mercur şi 3 tuburi fluorescente de 60 W, unde, de asemenea, ar fi nevoie de numai jumătate din corpurile de iluminat. Şi la complexul „Univers“ se face risipă de consum de energie electrică la fel ca în unităţile amintite mai sus. In magazinul de „Galanterie" din complexul , Jiu per" din cartierul Tudor Vladimirescu, de asemenea, trebuie reduse la jumătate tuburile de iluminat. Că se poate realiza acest lucru o demonstrează unitatea de legume şi fructe din imediata apropiere care are o suprafaţă mai mare şi este iluminată suficient de mai puţin de jumătate din lămpile aflate la „Galanterie“. Responsabilul magazinului — Alexandru Creţu — ne spunea că este împotriva risipei şi că el a acţionat ca atare fără a aştepta intervenţia conducerii. Iată un exemplu demn de urmat de toţi lucrătorii din comerţ! Nu cum se întîmpla la unitatea de pescărie „Delta“, unde firma este iluminată şi ziua, sau la căminul de copii de pe strada Şcolii unde duminică becul din curte stă aprins pînă luni dimineaţa. Din exemplele consemnate se desprinde concluzia că atît în întreprinderi cît şi în unităţile comerciale se mai face multă risipă în consumul de energie electrică, că aşa cum ne arăta ing. Vasile Mohr, nu sunt respectate normele în vigoare cu privire la iluminatul unităţilor şi al încăperilor. Avînd în vedere acest fapt, atragem atenţia conducerilor întreprinderilor şi Direcţiei comerciale judeţene că au obligaţia să ia măsuri severe şi eficiente în privinţa înlăturării risipei de energie electrică, care contravine cu normele legale şi se sancţionează cu amenzi corespunzătoare. IOAN HUSAR MICA PUBLICITATE CU OCAZIA împlinirii vîrstei de 77 ani, a doamnei NEGRUŢIU RAVECA, îi doreşte din tot sufletul multă sănătate si multi ani înainte, familia Chirică si Mănişor Lucreatia. (1.015) OFER apartament cu 2 camere în Piaţa Gării şi o garsonieră din cartierul Tudor, în schimbul unei locuinţe I.J.G.C.L. cu 3 camere confort I, central. Informaţii telefon 1.57.43 între orele 12—14. (1.10®) CAUT plan sau pianină de închiriat. Telefon 1.44.51. între orele 18—20. (1.098) PIERDUT foi de parcurs nr. 36.826, 36.827, 36.898, eliberate de I.C.M. Tg.Mureş, pe numele Orbán Ioan. Le declar nule. (1.088) PIERDUT legitimaţia 1.087 eliberată de Fabrica de confecţii Mureşul pe numele de ötvös Ileana. O declar nulă. (1.106) Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, BLAJIN VASILE In virsit de 65 de ani înmormintarea va avea loc in data de 1 martie 1977, ora 14, la cimitirul Biserica de piatră. Familia Îndurerată Puternic stimulent al spiritului creator (Urmare din pag. 1) de Mureş, ansamblul folcloric din satul Bărdeşti (Sîntana) şi soliştii de muzică uşoară şi folk din Cristeşti. De un foarte frumos succes s-a bucurat expoziţia de artă populară (ţesături, cusături, cioplituri în lemn, costume populare, covoare, păretare) organizată cu participarea tuturor comunelor prezente în festival. O notă foarte bună pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a festivalului. Miercurea Nirajului a găzduit formaţii şi artişti amatori din Hodoşa, Măgherani, Vărgata, Găieşti, Păsăreni, Neaua, Livezeni. Varietatea de genuri de formaţii a dat un aspect deosebit de atrăgător întregii etape care s-a constituit într-un frumos spectacol. Printre cele mai bune formaţii s-au situat: echipa de teatru a cooperativei „Nirajul“, montajul muzical-literar al căminului cultural, formaţia de dansuri a cooperativei „Nirajul“, toate din Miercurea Nirajului, dansul tematic şi soliştii din Sîmbriaş, binecunoscuta formaţie de litere din Mitreşti, formaţia de dans cu temă din Neaua. STEAUA ROȘIE PAGINA . MĂRŢIŞOR Mărţişor... Ca un început de cîntec, prima zi a lui Mărţişor ne strecoară în existenţă, discret şi suav ca un parfum, fiorul trezirii naturii. O naştere nouă, sub fruntea largă a cerului. In graba mugurilor şi a pămîntului, seminţele se pregătesc pentru o nouă germinaţie. In răsuflarea ogoarelor, prin miros de pămînt întors şi rădăcină veche, ghicim făgăduitul belşug. Mărţişor ... Cînd soarele începe să semene darnic lumină şi căldură asupra brazdelor, cînd vîntul topit îşi ascute auzul pîndind cămăşile crăpate ale mugurilor, hohotind eterna înflorire işi pregăteşte podoabe din ghirlandele viitoarelor flori ale caişilor şi prunilor. Mărţişor... In leagănul bucuriilor mamelor, fiicelor, bunicelor, tuturor tovarăşelor noastre de viaţă şi de muncă, cu sîngele la porţile inimilor sub aura de lumină, am prins şi acest semn — Mărţişorul. Alături de ghiocei, păpădii, miei şi puritate veşnică, de curăţenie şi cinste, punem şi simbolul care de fiecare dată ne spune ceva. In fiecare an, lumea sentimentelor este tulburată de semnul minuscul cu limbaj universal LAZAR LADARIU VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de minus 1 grad. TIMPUL PROBABIL: Vremea continuă să se răcească, cerul va fi variabil, temporar noros, local se vor mai semnala precipitaţii slabe sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit, predominînd din nord. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 5 şi minus 2 grade, maximele între 1—4 grade. Dimineaţa brumă şi îngheţ slab la sol.