Steaua Roşie, martie 1977 (Anul 29, nr. 49-75)

1977-03-01 / nr. 49

Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei comunale de partid Sărmaşu Un rol tot mai activ organizaţiilor de partid în viaţa politică, economică şi socială a comunei După cum era şi firesc, in a­­tenţia recentei conferinţe pentru dare de seamă şi alegeri a or­ganizaţiei comunale de partid Sărmaşu a stat analiza atentă, responsabilă a activităţii comite­tului, a organizaţiilor de bază subordonate, în vederea trans­punerii in viaţă a obiectivelor Congresului al XI-lea, a hotârî­­rilor de partid şi de stat ce au fost luate ulterior în domeniul politic, economic şi social-cultu­ral. Darea de seamă prezentată, dezbaterile ce au fost purtate pe marginea ei de către delegaţi şi invitaţi, concluziile tovarăşului Eugen Trîmbiţaş, şeful secţiei de propagandă a Comitetului jude­ţean de partid, au scos în evi­denţă rolul şi perseverenţa cu care comitetul comunal de par­tid a condus întreaga activitate politică, economică şi socială din cooperativele agricole de pro­ducţie (Sărmaşu şi Balda), din unităţile de industrie locală, coo­perativele meşteşugăreşti şi de consum, din instituţiile de învă­­ţămînt şi cultură etc. In domeniul agriculturii, acti­vitatea comitetului comunal de partid a fost orientată perma­nent spre îndrumarea şi spriji­nirea organizaţiilor de partid din C.A.P., a consiliilor de conduce­re în scopul înfăptuirii comple­xului de măsuri vizînd creşterea producţiei vegetale şi animale, îmbunătăţirea organizării şi re­tribuirii muncii, a participării tuturor cetăţenilor la lucrările agricole, efectuarea acestora la timp şi de bună calitate. Ca ur­mare, in 1976, spre deosebire de anii precedenţi, în cele două C.A.P. s-au realizat producţii superioare la grîu, sfeclă de za­hăr, orz şi la alte culturi. Dacă în sectorul vegetal s-au obţinut rezultate bune la majo­ritatea culturilor, în sectorul zoo­tehnic ele au fost sub posibili­tăţile de care dispun C.A.P. In 1976, de pildă, în ambele uni­tăţi s-au realizat efectivele de a­­nimale (cu excepţia porcinelor la C.A.P. Sărmaşu), la producţia de lapte însă rămînerile în ur­mă faţă de plan au fost şi sunt încă evidente. Referindu-se la alte unităţi e­­conom­ice din comună, conferin­ţa a relevat rezultatele bune ob­ţinute în anii precedenţi de că­tre secţiile de mobilă şi cără­midă (aparţinătoare de I.M.I.L. Luduş), a analizat cu simţ de răspundere slaba activitate a cooperativei meşteşugăreşti „Vo­inţa“ din localitate. Analizînd multiple aspecte ale muncii de partid, conferinţa a relevat că, în ultimii ani, comi­tetul comunal de partid, organi­zaţiile subordonate işi exercită cu mai multă stăruinţă rolul de conducător politic şi organizato­ric în rîndul colectivelor de oa­meni ai muncii din unităţile e­­conomice şi instituţii, a urmărit cu consecvenţă aplicarea în viaţă a principiului conducerii şi mun­cii colective, a întreprins o se­rie de studii şi analize în sco­pul perfecţionării muncii într-un domeniu sau altul de activita­te, s-a preocupat în mod siste-­ matic de controlul îndeplinirii hotărîrilor de partid şi de stat. Aprecierile pozitive făcute în darea de seamă, precum şi de către participanţii la discuţii, n-au generat o stare de automul­­ţumire. Dimpotrivă. în spirit de exigenţă comunistă, în conferin­ţă s-a subliniat necesitatea ca, în viitor, organizaţiile de partid din comună să se ocupe de întă­rirea lor numerică şi calitativă, întreaga muncă politico-organi­­zatorică să vizeze participarea tuturor comuniştilor la concepe­rea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor politice, economice şi sociale. Sporirea preocupărilor în această direcţie a organiza­ţiilor de partid se impune cu a­tît mai mult cu cît în acest an şi nn cei următori din acest cin­cinal în faţa oamenilor muncii din Sărmaşu stau sarcini sporite în toate domeniile de activitate. Cu alte cuvinte, aşa după cum s-a subliniat în conferinţă, la lo­curile lor de muncă comuniştii să acţioneze efectiv ca factori mobilizatori şi dinamizatori ai colectivelor în care lucrează. In cooperativele agricole de produc­ţie rolul şi responsabilitatea po­litică a comuniştilor trebuie să se materializeze în organizarea şi desfăşurarea mai bună a cam­paniilor agricole, în folosirea ra­ţională a fondului funciar, apli­carea tehnologiilor de lucru mo­derne, a măsurilor stabilite pen­tru creşterea producţiei în secto­rul zootehnic, cu un cuvînt în întărirea economico-organizatori­­că a C.A.P. In celelalte unităţi productive, cum sunt cele de in­dustrie locală, cooperativa meş­teşugărească „Voinţa", S.M.A. şi altele, organizaţiile de partid, fiecare comunist în parte tre­buie să militeze pentru creşte­rea productivităţii muncii, redu­cerea cheltuielilor de producţie, economisirea de materiale, com­bustibil şi energie electrică, pen­tru întărirea ordinii şi discipli­nei la fiecare loc de muncă, pen­tru creşterea eficienţei întregii activităţi economice. Darea de seamă şi participan­ţii la discuţii au demonstrat, cu argumente şi fapte concrete, că, în orice domeniu, cele mai bu­ne rezultate s-au obţinut şi se pot obţine atunci cînd organiza­ţiile de partid valorifică din plin funcţiile educative ale adunări­lor generale, ideile şi experien­ţa oamenilor, folosesc forme şi mijloace diverse în munca poli­tică de masă, racordîndu-le me­reu la realităţile concrete din­­tr-un sector sau altul. In fond, făcînd nu puţine referiri privind modul in care Programul de mă­suri pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Con­gresului educaţiei politice şi al culturii socialiste constituie o că­lăuză fermă în activitatea orga­nizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, participanţii la discu­ţii au subliniat că este vorba de formarea la toţi comuniştii, la ceilalţi cetăţeni din comună, a trăsăturilor moral-politice carac­teristice constructorilor societă­ţii noastre socialiste multilateral dezvoltate. Conferinţa a recomandat comi­tetului comunal de partid ca, perfecţionîndu-şi stilul şi meto­dele de muncă, să acţioneze cu şi mai multă hotărîre şi fermi­tate pentru transpunerea în via­ţă a hotărîrilor de partid şi de stat, a celor proprii (planul de măsuri adoptat­e cuprinzător, bi­ne gîndit şi vizează îmbunătăţi­rea muncii politico-organ­izatori­­ce în raport cu cerinţele actuale şi cele de perspectivă dintr-un sector sau altul), să-şi perfecţio­neze necontenit controlul în toa­te domeniile de activitate. c. croitori; E simplu să risipești energia electrică cînd nu o plătești din buzunarul propriu! • DE OPT ANI LUMINA ARDE CONTINUU PENTRU CA LIP­SEȘTE ÎNTRERUPĂTORUL • „OLIMPUL“ ESTE ILUMINAT DE APROAPE 100 DE TUBURI FLUORESCENTE • SE LU­CREAZĂ ORI NU SE LUCREAZĂ. RAMPA DE ÎNCĂRCARE E SCALDATA IN LUMINA • BECURILE MAI ARD ŞI ZIUA Vineri, 25 februarie, împreună cu ing. Vasile Mohr, şeful Cen­trului de distribuţie Tîrgu-Mu­­reş, am întreprins un raid-anche­­ta în municipiul Tg.-Mureş, ur­mărind felul cum se respectă normele legale cu privire la ilu­minatul public în unităţi indus­triale, comerciale etc. De la început dorim să preci­zăm că cei mai mulţi consuma­tori de energie electrică se în­cadrează în normele prevăzute de lege, că acţionează conştient pentru aplicarea in viaţă a sar­cinii trasate de secretarul gene­ral al partidului la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 27—28 decembrie 1976, de a ob­ţine o diminuare substanţială a consumului de energie electrică şi combustibil faţă de prevede­rile planului pe 1977. Insă, în a­­celaşi timp, în raidul nostru am întâlnit destule cazuri de risipă, de neglijenţă şi lipsă de răs­pundere în folosirea energiei e­­lectrice. Bunăoară, la IMATEX în do­uă din magaziile de semifabrica­te ardeau nejustificat 4 becuri de 250 W, cu vapori de mercur și 3 tuburi fluorescente de 40 W. In atelierul de debitare­ prese la rece, lucrau 9 oameni și ardeau 17 becuri de 400 W, cu vapori de mercur. Culmea, că deasupra utilajelor unde se lucra, lumina era mai redusă, iar unde nu muncea nimeni ea era foarte pu­ternică. Dar cel mai tipic şi de neînţeles caz de risipă sau ires­ponsabilitate faţă de felul în ca­re se gospodăreşte energia elec­trică l-am găsit la vestiarul de la turnătorie, unde, într-o came­ră cu duşuri, ziua şi noaptea, ar­de lumina, şi nu de ieri de alal­tăieri ci de vreo 8 ani, cum a­­firma femeia de serviciu. Moti­vul? Să vezi şi să nu crezi — nu există întrerupător. De ce nu e­­xistă? Cei prezenţi în seara rai­dului nostru nu ne-au putut lă­muri. Ce putem spune e faptul că becul cu pricina nu e unul oare­care, ci de 150 W. E timpul şi cazul ca cei răspunzători să tra­gă linie şi să adune kilowaţii oră consumaţi în van şi suma de bani plătită pentru risipă. Şi să punem la socoteală numai un bec de 75 W, vom afla că în 8 ani el a consumat 4.380 kWh e­­nergie electrică, suficientă pen­tru a produce 8.760 perechi de încălţăminte. Şi la „Prodcom­plex“, I.R.A. şi­­Frigorifer mai arde lumina fără rost,­­atît în vestiare cît şi în restul încăperilor din grupurile sociale, în curte şi halele de fa­bricaţie. La I.R.A., de pildă, în­ ­ RAID-ANCHETĂ , timpul controlului efectuat de către I.R.E. în sala compresoa­­relor s-au găsit în funcţiune şi ziua 4 becuri de cîte 500 W şi alte asemenea nereguli. Astfel stând lucrurile, nu e de mirare că numai în primele două deca­de ale lunii februarie întreprin­derea a consumat peste consu­mul specific 10.000 kWh energie electrică. In seara raidului nostru, ram­pa de încărcare de la frigorifer era iluminată de 19 tuburi fluo­rescente de 40 W fiecare, fără ca în jur să se desfășoare vreo activitate. Paznicul prezent în a­­cea seară (ofițerul de serviciu lipsea) ne spunea că luminile ard pentru siguranţa controlului. De nu ştim unde, a apărut un ins care spunea că e mecanic la compresoare şi a stins o parte din tuburi, motivînd că lumina arde pentru că se lucrează la cîntar, însă în jur nu exista ni­meni la acea oră. In cartierul „1848“ ne-a atras atenţia magazinul alimentar cu autoservire „Olimp“, care era scăldat în lumină de-ţi lua ve­derile. La intrare ardeau 16 tu­buri de 20 W, în magazin alte 70 de tuburi de 60 W şi în maga­zie nici mai mult nici mai puţin­­ decît alte 10 tuburi de 60 W.­­ Responsabilul, Emil Pop, s-a dezvinovăţit că el e nou, ca şi unitatea, şi nu are nici o vină dacă constructorii au montat a­tîtea corpuri de iluminat, recu­­noscînd singur că jumătate din ele ar fi prea suficiente pentru buna desfăşurare a activităţii. Deci 4.000 W se consumă în fie­care oră datorită neglijenţei în respectarea normelor legale, în­­cărcînd cheltuielile de regie ale magazinului; or, această cantita­te ar putea fi folosită zilnic la producerea a 80 kg de conserve din legume şi fructe. In acelaşi complex comercial funcţionează şi o unitate „Gospodina“, care era iluminată de 5 becuri de 80 W cu vapori de mercur şi 3 tu­buri fluorescente de 60 W, unde, de asemenea, ar fi nevoie de nu­mai jumătate din corpurile de iluminat. Şi la complexul „Uni­vers“ se face risipă de consum de energie electrică la fel ca în unităţile amintite mai sus. In magazinul de „Galanterie" din complexul , Jiu per" din car­tierul Tudor Vladimirescu, de a­­semenea, trebuie reduse la jumă­tate tuburile de iluminat. Că se poate realiza acest lucru o de­monstrează unitatea de legume şi fructe din imediata apropiere care are o suprafaţă mai mare şi este iluminată suficient de mai puţin de jumătate din lămpile a­­flate la „Galanterie“. Responsa­bilul magazinului — Alexandru Creţu — ne spunea că este îm­potriva risipei şi că el a acţio­nat ca atare fără a aştepta in­tervenţia conducerii. Iată un e­­xemplu demn de urmat de toţi lucrătorii din comerţ! Nu cum se întîmpla la unitatea de pes­cărie „Delta“, unde firma este iluminată şi ziua, sau la cămi­nul de copii de pe strada Şcolii unde duminică becul din curte stă aprins pînă luni dimineaţa. Din exemplele consemnate se desprinde concluzia că atît în întreprinderi cît şi în unităţile comerciale se mai face multă ri­sipă în consumul de energie e­­lectrică, că aşa cum ne arăta ing. Vasile Mohr, nu sunt respec­tate normele în vigoare cu pri­vire la iluminatul unităţilor şi al încăperilor. Avînd în vedere acest fapt, atragem atenţia con­ducerilor întreprinderilor şi Di­recţiei comerciale judeţene că au obligaţia să ia măsuri severe şi eficiente în privinţa înlăturării risipei de energie electrică, care contravine cu normele legale şi se sancţionează cu amenzi co­respunzătoare. IOAN HUSAR MICA PUBLICITATE CU OCAZIA împlinirii vîrstei de 77 ani, a doamnei NEGRUŢIU RA­­VECA, îi doreşte din tot sufletul multă sănătate si multi ani înainte, familia Chirică si Mănişor Lucreatia. (1.015) OFER apartament cu 2 camere în Piaţa Gării şi o garsonieră din car­tierul Tudor, în schimbul unei lo­cuinţe I.J.G.C.L. cu 3 camere confort I, central. Informaţii telefon 1.57.43 între orele 12—14. (1.10®) CAUT plan sau pianină de închi­riat. Telefon 1.44.51. între orele 18—20. (1.098) PIERDUT foi de parcurs nr. 36.826, 36.827, 36.898, eliberate de I.C.M. Tg.­­Mureş, pe numele Orbán Ioan. Le declar nule. (1.088) PIERDUT legitimaţia 1.087 eliberată de Fabrica de confecţii Mureşul pe numele de ötvös Ileana. O declar nulă. (1.106) Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, BLAJIN VASILE In virsit de 65 de ani înmormintarea va avea loc in data de 1 martie 1977, ora 14, la cimitirul Biserica de piatră. Familia Îndurerată Puternic stimulent al spiritului creator (Urmare din pag. 1) de Mureş, ansamblul folcloric din satul Bărdeşti (Sîntana) şi soliştii de muzică uşoară şi folk din Cristeşti. De un foart­e fru­mos succes s-a bucurat expozi­ţia de artă populară (ţesături, cusături, cioplituri în lemn, cos­tume populare, covoare, păreta­­re) organizată cu participarea tuturor comunelor prezente în festival. O notă foarte bună pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a festivalului. Miercurea Nirajului a găzduit formaţii şi artişti amatori din Hodoşa, Măgherani, Vărgata, Gă­ieşti, Păsăreni, Neaua, Livezeni. Varietatea de genuri de forma­ţii a dat un aspect deosebit de atrăgător întregii etape care s-a constituit într-un frumos specta­col. Printre cele mai bune for­maţii s-au situat: echipa de tea­tru a cooperativei „Nirajul“, montajul muzical-literar al că­minului cultural, formaţia de dansuri a cooperativei „Nirajul“, toate din Miercurea Nirajului, dansul tematic şi soliştii din Sîmbriaş, binecunoscuta forma­ţie de litere din Mitreşti, forma­ţia de dans cu temă din Neaua. STEAUA ROȘIE PAGINA . MĂRŢIŞOR Mărţişor... Ca un început de cîntec, prima zi a lui Mărţişor ne strecoară în exis­tenţă, discret şi suav ca un par­fum, fiorul trezi­rii naturii. O naş­tere nouă, sub fruntea largă a cerului. In graba mugurilor şi a pămîntului, se­minţele se pregă­tesc pentru o no­uă germinaţie. In răsuflarea ogoare­lor, prin miros de pămînt întors şi rădăcină veche, ghicim făgădui­tul belşug. Mărţişor ... Cînd soarele înce­pe să semene darnic lumină şi căldură asupra brazdelor, cînd vîntul topit îşi ascute auzul pîn­­dind cămăşile crăpate ale mugu­rilor, hohotind eterna înflorire işi pregăteşte podoabe din ghir­landele viitoarelor flori ale­ cai­­şilor şi prunilor. Mărţişor... In leagănul bucu­riilor mamelor, fiicelor, bunice­lor, tuturor tovarăşelor noastre de viaţă şi de muncă, cu sîngele la porţile inimilor sub aura de lumină, am prins şi acest semn — Mărţişorul. Alături de ghio­cei, păpădii, miei şi puritate veş­nică, de curăţenie şi cinste, pu­nem şi simbolul care de fiecare dată ne spune ceva. In fiecare an, lumea sentimentelor este tul­burată de semnul minuscul cu limbaj universal LAZAR LADARIU VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de mi­nus 1 grad. TIMPUL PROBABIL: Vremea continuă să se răcească, cerul va fi variabil, temporar noros, local se vor mai semnala pre­cipitaţii slabe sub formă de ploa­ie, lapoviţă şi ninsoare. Vînt po­trivit, predominînd din nord. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între minus 5 şi minus 2 grade, maximele între 1—4 gra­de. Dimineaţa brumă şi îngheţ slab la sol.

Next