Steaua Roşie, mai 1977 (Anul 29, nr. 102-127)
1977-05-01 / nr. 102
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Sărbătoarea tinereţii ANGELA ISAROIU, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al U.T.G. A intrat în tradiţia noastră ca, după marea sărbătoare a muncii, întregul tineret al patriei să întimpine în aceeaşi atmosferă de profund entuziasm — Ziua tineretului. In acest an, aniversarea centenarului Independenţei de stat a României, 55 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist, reprezintă momente dăltuite în conştiinţa fiilor acestui străbun pământ. Sunt ani de lupte şi victorii în care tineretul integrat activ în tot ceea ce înseamnă istoria ţării şi-a dăruit întreaga activitate progresului şi înfloririi patriei. Am învăţat toate lecţiile bune ale străbunilor. Am învăţat omenia, cinstea, felul cum gindul şi fapta se adună, se cumind şi se topesc în devenirea patriei. Din istoria neamului, adevărată zestre spirituală, ne-am însuşit gustul dreptăţii şi al libertăţii. Dintotdeauna sărbătorile mari sunt şi momente ale bilanţului, de privire in timpul nostru şi al ţării, cind se văd împlinirile unui neam întreg. Gindul ne duce la versurile poetului: „Trăim în miezul limitei aprins / Şi-i dăm însufleţirii noastre vamă“. Nimic mai adevărat. Uniţi în eforturi de muncă, tinerii din industrie, de pe şantiere, din şcoli şi facultăţi, români, maghiari, germani, locuitori ai minunatelor meleaguri ale Mureşului şi Tîrnavelor şi-au semnat prezenţa în numeroase acţiuni şi iniţiative de sporire a producţiei, de muncă patriotică, în industrie, în agricultură, în activităţi edilitar-gospodareşti etc. Im baza tuturor stă înţelegerea faptului că în această ţară, în societatea pe care o făurim, alcătuim o unică şi puternică familie, în care cei ce trăim şi muncim aici sîntem datori să acţionăm om lingă om, inimă îngă inimă, să facem totul pentru ca ţara să-şi continue drumul înfloririi şi al transformării comuniste. Recent, în marele forum al ţării, aprecierea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., la adresa tinerilor patriei ne-a produs o mare şi profundă satisfacţie: „O înaltă preţuire merită tineretul, care, dovedindu-şi şi în aceste împrejurări înaltele calităţi politice şi etice cultivate de partid, de organizaţia sa revoluţionară, s-a avîntat cu vitejie şi eroism, uneori din proprie iniţiativă, în marea încleştare pentru salvarea oamenilor şi a avutului obştesc, pentru înlăturarea efectelor dezastrului, dovedind că el este gata şi este in stare să asigure mersul ferm înainte al patriei şi să-şi îndeplinească îndatoririle în orice împrejurări“. Tineretul ştie, deopotrivă, sâ muncească şi să evite. Reunit pe scenele larg deschise ale Festivalului muncii şi creaţiei, tineretul a făcut dovada unui valoros potenţial artistic, a dat glas sentimentelor de dăruire şi totală adeziune la marea operă iniţiată şi condusă de Partidul Comunist Român. Pentru că sîntem, trăim şi muncim în miezul unui ev aprins, care dă sens faptelor noastre, bucuriilor noastre, primăverilor noastre, ne exprimăm şi acum, la cea de-a 55-a aniversare a Organizaţiei revoluţionare U.T.C., întreaga recunoştință față de conducătorul nostru drag, față de partidul comunist. Adunarea festivă din Tîrgu-Mureş consacrată zilei de 1 Mai (Urmare din pag- 1) deţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Pavel Chiorean şi Szotyori Ernest, reliefînd pe larg despre seamificaţia zilei de 1 Mai şi subliniind succesele remarcabile obţinute de oamenii muncii din judeţ, din întreaga ţară, sub conducerea Partidului Comunist Român, în măreaţa şi istorica operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Angajaţi cu toate forţele şi elanul patriotic în marele efort naţional pentru lichidarea urmărilor cutremurului, recuperarea pierderilor pricinuite de seism şi îndeplinirea exemplară a angajamentelor asumate în întrecere, muncitorii, inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii din judeţ cinstesc ziua de 1 Mai şi centenarul Independenţei de stat a României cu realizări semnificative în întrecerea socialistă. Răspunzînd cu entuziasm vibrantei chemări adresate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din industria judeţului au raportat, la 27 aprilie, îndeplinirea sarcinilor de plan la producţia industrială globală pe primele patru luni ale acestui an, asigurînd astfel condiţiile pentru obţinerea, pînă la finele anului, a unui volum suplimentar de producţie în valoare de peste 655 milioane lei. Cu realizări de seamă se prezintă colectivele întreprinderilor Electrocentrale, Electromureș, întreprinderii de industrializare a cărnii, Fabricii de conserve Mureșeni, Metalotehnica, Combinatului chimic Tîrnăveni, I.P.L. Reghin, întreprinderilor de confecţii „Urnova" şi de stofe Sighişoara, întreprinderii de piele şi mănuşi din Tg.-Mureş, celor de reparaţii auto, de industrializare a laptelui, unităţilor de industrie locală, ale cooperaţiei meşteşugăreşti etc. Succese de seamă s-au obţinut şi în agricultură, în punerea unor baze solide producţiilor de cereale, plante tehnice, legume etc. din acest an. Marile înfăptuiri obţinute în municipiile, oraşele şi satele judeţului sunt rezultatul politicii marxist-leniniste a partidului, a deosebitului efort constructiv al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii de pe aceste meleaguri, a unităţii şi frăţiei lor, exprimarea elocventă a ataşamentului şi adeziunii profunde faţă de partid şi politica sa internă şi externă, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, garanţia sigură că locuitorii mureşeni vor face totul pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor economico-sociale ce le revin în anul 1977 ca şi pe întregul cincinal 1976— 1980. In cuvîntul de închidere a adunării festive, tovarăşul Ioan Florea a spus: Stimate tovarăşe şi stimaţi tovarăşi, Cu prilejul Zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a frăţiei muncitorilor de pretutindeni, în numele Biroului Comitetului judeţean de partid şi al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, vă rog să-mi permiteţi să vă adresez dumneavoastră, şi prin dumneavoastră tuturor comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru — români, maghiari, germani — harnicilor noştri muncitori, tehnicieni şi ingineri, lucrătorilor ogoarelor, intelectualităţii noastre, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, calde felicitări pentru rezultatele obţinute în înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru, pentru activitatea neobosită pusă în slujba dezvoltării şi înfloririi socialiste şi comuniste a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. In aceste momente sărbătoreşti, gîndurile noastre de fierbinte recunoştinţă, de înaltă stimă şi adîncă preţuire se îndreaptă spre cel mai iubit fiu al naţiunii noastre socialiste, conducătorul destinelor ţării noastre, luptător dîrz şi neînfricat, patriot înflăcărat şi internaţionalist consecvent, purtătorul cel mai autentic al năzuinţelor poporului nostru de pace şi colaborare între naţiunile lumii, de făurire a unei noi ordini economice şi politice internaţionale — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ne exprimăm şi cu acest prilej hotărîrea noastră de neclintit de a acţiona în continuare, cu întregul nostru elan patriotic, spiritul de dăruire şi abnegaţie revoluţionară pentru înfăptuirea neabătută a politicii partidului şi statului nostru, a tuturor sarcinilor economico-sociale ce ne revin pe acest an, ca şi pe întregul cincinal, aducîndu-ne deplina noastră contribuţie, alături de întregul nostru popor, în mersul ferm înainte pe drumul deschis de istoricele hotărîri ale Congresului al XI-lea, de Programul partidului de edificare a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. în încheiere, participanţii la adunare au intonat „Internaţionala“ , imnul de luptă al oamenilor muncii de pretutindeni. A urmat apoi un impresionant spectacol muzical-literar, la realizarea căruia şi-au dat concursul tineri de la Combinatul de îngrăşăminte chimice, Metalotehnica, T.C.M., Liceul pedagogic, Liceul de artă, „Prodcomplex", Fabrica de conserve, Liceul „Unirea" și Liceul „Bolyai Farkas“. PRINOS ZILEI MUNCII Oraşele şi satele judeţului nostru au îmbrăcat straie de sărbătoare, în semn de cinstire a primei zi de mai. Peste tot, Ziua muncii a fost întâmpinată cu noi şi importante succese în muncă, care au îmbogăţit zestrea edilitară a localităţilor, a sporit avuţia naţională. Căci, de la începuturile sale, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită sub semnul a două simboluri: muncă şi solidaritate. Cele 32 de armindenuri ale noii istorii a patriei noastre reprezintă tot atîtea columne purtând pe ele înscrisuri pentru eternitate. — In primăvara acestui an — ne declară tovarăşul Ioan Zagon, secretarul Comitetului orăşenesc de partid Luduş, primarul oraşului, — în condiţiile create de seismul de la 4 martie, s-a manifestat mai puternic ca oricînd abnegaţia în muncă a poporului nostru, spiritul lui de solidaritate. Prin numeroase exemple concrete, interlocutorul ne-a înfăţişat realizările de seamă, din toate domeniile, cu care locuitorii oraşului cinstesc ziua de 1 Mai. Constructorii, de pildă, au dat în folosinţă 40 de apartamente cu 90 de zile înainte de termenul prevăzut. Prin muncă patriotică, pînă în prezent s-a realizat un volum de lucrări gospodăreşti în valoare de circa 7 milioane lei. Amintim doar cei 7.000 mc de pămint scos din porţiunea de canal de la moară şi pînă la C.A.P., canal cu lăţimea de 8 metri la bază şi 12 metri la suprafaţă, plantarea celor 8 hectare cu dud hibrid, a 1.500 de trandafiri, amenajarea de noi parcuri şi zone verzi etc. La Reghin, despre realizările cu care oamenii muncii cinstesc 1 Mai ne-a relatat tovarăşul Iacob Biriş, vicepreşedinte al Biroului executiv al Consiliului popular orăşenesc. Şi aici, 1 Mai găseşte noi obiective edilitare, de larg interes cetăţenesc, printre care 80 de apartamente date în folosinţă şi alte 120 în construcţie, urmînd a se preda la cheie pînă la sfîrşitul lunii iunie, • din cele peste 400 cîte se construiesc în acest an. în aceste zile s-a terminat canalizarea străzii Călăraşilor şi parţial a străzilor Sării, Eminescu, Bucegi, Republicii, Cerbului şi Nucului. Pe alte străzi, ca de pildă Gării, Sării, Piaţa Lenin, străzile Mihai Viteazul, Aurel Vlaicu, Terasei e în curs, pe unele porţiuni fiind gata, introducerea conductei de apă potabilă cu diametru de 600 mm. Sunt avansate lucrările şi la cele 8 săli de clasă ce se construiesc la Liceul nr. 2, construcţia centrului stomatologic din strada Bucegi etc. De la Sovata sîntem informaţi că în ziua de 28 aprilie s-a recepţionat conducta de apă potabilă, pe o lungime de un kilometru, de la Ocolul silvic şi pînă în centrul staţiunii. Prin muncă patriotică, cetăţenii oraşului au amenajat un nou loc de agrement, în punctul Tivoli, o realizare de seamă reprezentând lacul cu apă dulce, cu o suprafaţă egală cu jumătate din cea a Lacului Ursu. Concomitent, pe strada Lungă s-au efectuat reparaţii la covorul asfaltic, pe o suprafaţă de peste 2.000 mp, au fost create noi alei în staţiune, din dale de beton, s-au plantat arbuşti ornamentali şi garduri vii etc, valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică depăşind 1.350.000 lei. P. POPŞOR SLĂVIĂ PRIMĂVARĂ Sărbătoarea muncii cheamă cuvinte calde cu picăturile de sudoare ivite pe fruntea omului transfigurat de bucuria muncii, fiindcă dragostea de muncă e unul dintre sentimentele noastre fundamentale. A vorbi despre muncă înseamnă a vorbi despre viaţă, ori viaţa are întotdeauna căldura florii proaspăt deschise. A vorbi despre muncă e totuna cu a vorbi despre oameni, despre munca lor, despre puterea lor de a încălzi inimile, ne îndeamnă să reflectăm încă o dată la valoarea inepuizabilă a muncii şi demnităţii umane. Omagiind Munca, omagiem Primăvara, găsim răgazul cuvenit pentru aleasă majusculă şi măiestrită literă. Ca şi primăvara, munca e o sărbătoare perpetuă. Omagiind ziua de Innii Mai, omagiem oamenii acestei ţări. De-a lungul veacurilor, ei au înţeles, vorba cronicarului, „a-şi face fiecare lucrarea sa", ceea ce înseamnă a pune rostul muncii mai presus de toate, a avea conştiinţa muncii ca datorie faţă de obşte. E un gest dintre cele mai familiare şi totodată grăitoare la noi, a-i arăta celuilalt mîinile tale muncite, bătătorite de muncă. E o imagine aspră a muncii pămintului acest gest moştenit, imaginea palmelor bătătorite de muncă ale ţăranului. Ni-l reamintim odată cu floarea focului de care iarna muncitorii de pe şantiere îşi sprijină mîinile, ni-l reamintim odată cu imaginea focurilor primăverii de curăţire a frunzelor şi vreascurilor putrede ori de pază a pomilor înfloriţi. Omagiind sărbătoarea solidarităţii celor ce muncesc, omagiem lucrarea comună, trăim mîndria de a descoperi dincolo de lucrarea fiecăruia lucrarea celorlalţi, încercăm satisfacţia inestimabilă a efortului colectiv. Pulsul viu şi dinamic al muncii este izvorul zilnic al încrederii noastre în viitor, argumentul mereu reînnoit al optimismului nostru. Bătăile lui neîntrerupte ne bucură dimineţile, ne fortifică entuziasmul şi generozitatea, dorinţa de dăruire şi abnegaţie. Munca este însăşi inima României socialiste. Ne îndreptăm paşii mereu către ea precum singele aleargă şi se întoarce mereu în cămările inimii regeneratoare. Ea, munca îndîrjită şi tenace a făcut să renască, de atîtea ori, din cenuşă şi ruină, ţara distrusă şi prădată de cotropitori. Ea a aşezat uneori temelie peste temelie dînd zidurilor înfăţişarea straturilor geologice. Ea l-a îmbărbătat pe Manole, l-a făcut să-şi înfrîngă durerea, cum ne arată balada luptei cu sine însuşi a meşterului nevoit să zidească lacrima Anei. Intre floarea muncii şi vintul nimicitor al distrugerii, opţiunea noastră este clară şi categorică. Am ales incandescenţa trandafirilor muncii. De aceea, Intii de Mai, în acest an al centenarului Independenţei noastre, este ziua victoriei muncii. DUMITRU MUREŞAN