Steaua Roşie, iunie 1977 (Anul 29, nr. 128-153)

1977-06-01 / nr. 128

noitTMH tam toate rJAnt, imrp-vit ORGAN AL emren/Li// JUDEŢEAN MURES Al p.c.r. s/ al consiliului popular judeţean I Anul XXIX. Nr. 128 (5.959) | Miercuri, 1 iunie 1977 4 pagini, 30 de bani i^ZZijPRODUCTIVimEl I CINCINAL­I ÎNALTA în fiecare loc DE MUNCA I MICI« MICII ». SPUI INTR-UN SINGUR «­ CU SS­I« SUI« De anul trecut şi pînă în pre­zent, la I.M.I.L. Luduş produc­tivitatea muncii a crescut cu 38 la sută. Este un salt spectaculos, izvorît din profundele mutaţii în gradul de echipare cu utilaje şi innstalaţii a întreprinderii, din preocuparea susţinută a colecti­vului pentru îmbunătăţirea orga­nizării­­producţiei şi a muncii, a exploatării potenţialului material şi uman de care dispune. Astfel, 80 la sută din sporul de pro­ducţie realizat de la începutul anului şi care reprezintă aproape trei pătrimi din angajamentul a­­nual a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. — Cel mai important aspect, ce a dat dimensiuni succesului nos­tru, ne relatează Grigore Ber­­belaru, inginerul şef al între­prinderii, a fost şi este hotărîrea noastră fermă de a pune pe baze moderne întreaga activitate, do­vedind prin aceasta că şi într-o întreprindere mai mică, cum este cea a noastră, calitatea şi nive­lul activităţii sunt determinate în primul rînd de noi înşine. — Care au fost direcţiile prin­cipale de acţiune? — Sprijiniţi de înnoirile teh­nice marcate de dotarea dar şi autodotarea cu utilaje, pentru că execuţia multora ne aparţine, am realizat un vast program de îm­bunătăţiri tehnologice. Elabora­rea pe baze moderne a acestora ne-a permis să reducem ciclul de fabricaţie la multe produse, să eliminăm timpul neutilizat, gene­rat de unele imperfecţiuni ale fluxului de fabricaţie, să utili­zăm deci, mai bine, atît timpul de lucru al maşinilor, cît şi al lucrătorilor. — Sub aceste aspecte, ce cote aţi atins? — Faţă de anul trecut, indi­cele de utilizare a timpului de lucru al maşinilor-unelte a cres­cut cu cinci procente. In prezent, toate atelierele de prelucrări funcţionează în trei schimburi, iar cele de asamblare în două schimburi. La aceasta se mai adaugă importantele rezerve de productivitate puse în valoare de mai buna folosire a timpului de muncă în cadrul programului de lucru. Cele trei cursuri de ridi­care a calificării pentru lucrăto­rii din sectoarele mecanic, chimic şi tîmplărie, care au cuprins a­­proximativ 80 la sută din perso­nal, au dus în mod vădit la îm­bunătăţirea de ansamblu a în­tregii noastre activităţi. Aşa în­­cît, deviza „productivitate tot mai înaltă la fiecare loc de mun­că“, nu este doar o bună inten­ţie, ci o realitate în cadrul între­prinderii noastre. * — Ne-aţi prezentat exemple din sectorul metal. Care este si­tuaţia chimiei, reprezentată prin secţia de reşapat anvelope şi de producere a plasticului? — Introducerea în spaţiul ha­lei de reşapat a noi matriţe şi folosirea lor în trei schimburi au dus la creşterea substanţială a producţiei şi productivităţii mun­cii. Aici, în curînd vom ampla­sa alte două noi matriţe destina­te reşapării cauciucurilor de la autoturismele „Dacia 1100“ şi „Skoda“. De altfel, acest sector de activitate se va bucura de o aten­ţie deosebită. Prin mărirea spa­ţiului de producţie şi asigurarea prin dotare a noi utilaje tehno­logice, vom reuşi ca în trimestrul III a.c. să reorganizăm activita­tea secţiei chimice într-un flux tehnologic unitar. Iată deci un nou şi important izvor de creş­tere a productivităţii muncii, ce în curînd va fi pus în valoare, de la care aşteptăm noi rezul­tate semnificative. I. CISMAŞ De ziua celor mici 1 IUNIE. Decorul sărbătoresc al acestei zile, întîlnit în fiecare casă, exprimă emoţia noastră, a adulţilor, faţă de una din cele mai frumoase sărbători colective instituite în lume — Ziua inter­naţională pentru apărarea copi­lului. De fiecare dată, la 1 iunie, oferim copiilor, celor ce ne fac zilnic atîtea griji şi bucurii, ca­douri, dulciuri şi cărţi, jucării şi flori. Dar dincolo de daruri, în această zi, poate mai mult ca oricînd, gindurile ni se îndreap­tă către tot ceea ce înseamnă co­piii pentru fiecare părinte, pen­tru societate, pentru ţară. Căci, cei mici, de azi, reprezintă în lu­me viitorul. De aceea, nu putem vorbi despre copii, sărbătorind ziua lor, fără a ne gîndi la des­tinul lor cu cea mai înaltă res­ponsabilitate civică. Facem a­­ceasta deoarece patria de miine se întrezăreşte şi în felul cum sunt crescuţi şi formaţi azi cei (Continuare în pag. a 4-a) EVENIMENTELE LUNII MAI 1977 Ca unul dintre cele mai de seamă momente ale istoriei pa­triei, care a marcat prima parte a lunii mai 1977, şi care va dăi­nui veşnic, în inimile noastre, se înscrie aniversarea centenarului Independenţei de stat a Româ­niei. Intr-o atmosferă de vibrant patriotism, exprimînd recunoştin­ţa şi înalta preţuire pentru lupta şi jertfele înaintaşilor, hotărîrea de a înfăptui Programul parti­dului de înflorire a patriei socia­liste, întregul popor a celebrat împlinirea a 100 de ani de la cucerirea Independenţei de stat a României. De la înalta tribună a Sesiunii solemne comune a Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, Marii Adunări Naţionale şi activului central de partid şi de stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o am­plă expunere, în care a subliniat deosebita semnificaţie a actului de însemnătate crucială de acum un secol, care a deschis o epocă nouă în istoria milenară a po­porului român, afirmînd cu pu­tere în faţa întregii omeniri, voinţa şi hotărîrea de a trăi li­ber, slăpin în ţara sa şi pe des­tinele sale. In aceeaşi zi, odată cu centenarul independenţei, am sărbătorit crearea, acum 56 de ani, a Partidului Comunist Ro­mân, care reprezintă forţa poli­tică conducătoare a întregii na­ţiuni şi căruia îi datorăm minu­natele condiţii de viaţă actuale, adevărata independenţă a patriei. Tot la 9 mai am sărbătorit victo­ria, cu 32 de ani în urmă, asupra fascismului. Deci, la Sesiunea so­lemnă comună am sărbătorit trei mari evenimente istorice, scumpe poporului nostru şi care, fiecare în parte, au deschis minunate perspective pentru dezvoltarea liberă a patriei, pentru afirmarea demnă a poporului nostru în rîn­­dul naţiunilor lumii. In acea glo­rioasă zi oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi din ţara noastră, şi-au reafirmat voinţa nestrămutată de­­a întări continuu independenţa şi suveranitatea patriei, a asigura înaintarea victorioasă a României pe calea bunăstării şi progresu­lui, de a înfăptui neabătut hotă­­rîrile istorice ale Congresului al XI-lea. Ca o expresie a înaltei pre­ţuiri, a meritelor deosebite pe care le are în conducerea parti­dului şi statului, în îndelungata luptă revoluţionară închinată cauzei poporului, pentru contri­buţia inestimabilă la măreţele victorii în edificarea socialismu­lui în România, precum şi pen­tru aportul strălucit la lupta mondială consacrată progresului social şi colaborării între popoa­re, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost înmuiată prima plachetă jubiliară de aur creată cu ocazia sărbătoririi centenarului Inde­pendenţei de stat a României. Tot acestei strălucitoare pagini din istoria poporului nostru i-a fost închinat, în ziua de 28 mai, un succes de prestigiu, în pre­zenţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, a avut loc, la Con­stanţa, ceremonia­ lansării primu­lui petrolier românesc de 150.090 tdw, care a primit denumirea „Independenţa". Măreaţa zi a centenarului a fost celebrată cu deosebită însu­fleţire şi avînt patriotic şi de oamenii muncii din judeţul Mu­reş, care au luat parte la o ma­re adunare populară la Tîrgu- Mureş, precum şi la alte mani­festări politico-educative care au glorificat acest înălţător act is­toric, marile înfăptuiri din anii socialismului. In cronica lunii mai, se înscriu la foc de frunte măsurile adop­tate de Comitetul Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R. privind creş­terea nivelului de trai al oame­nilor muncii de la oraşe şi sate. Elaborate din iniţiativa şi sub Conducerea nemijlocită a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, proiec­tele programului de creştere a nivelului de trai al populaţiei in cincinalul 1976—1980 şi proiec­tul programului de creştere a veniturilor lucrătorilor din agri­cultura de stat şi cooperatistă, ale ţărănimii cooperatiste şi ale ţăranilor din zona necooperati­­vizată, ele prevăd realizarea şi (Continuare în pag. a 3-a) în ajutorul propagandistului Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, marţi după-amiază, cu preşedin­tele Partidului Muncitoresc Nor­vegian, Reiulf Steen. In timpul convorbirii a fost exprimată de ambele părţi do­rinţa de a dezvolta relaţiile din­tre cele două partide în intere­sul popoarelor român şi norve­gian, de a sprijini dezvoltarea colaborării dintre România şi Norvegia, în special a schimburi­lor comerciale şi cooperării e­­conomice, precum şi conlucrarea dintre cele două ţări pe plan internaţional. S-a subliniat necesitatea res­pectării dreptuli­i fiecărui popor de a-şi hotărî în mod liber şi independent destinele sale, de a-şi alege calea propriei dezvol­tări economice şi sociale. Abordîndu-se unele aspecte ale situaţiei actuale internaţio­nale, s-a relevat rolul important care revine tuturor statelor, ţă­rilor mici şi mijlocii, în soluţio­narea în interesul popoarelor a problemelor majore care con­fruntă omenirea. In acest con­text, a fost manifestată dorinţa de a contribui la creşterea rolu­lui Organizaţiei Naţiunilor Uni­te, al altor organisme interna­ţionale sub egida O.N.U. în re­zolvarea acestor probleme. S-a exprimat hotărîrea celor două părţi de a acţiona pentru lichi­darea subdezvoltării şi instaura­rea unei noi ordini economice mondiale, pentru înfăptuirea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, pentru des­tindere şi securitate internaţio­nală. In timpul discuţiei, s-a evi­denţiat, de asemenea, necesita­tea ca apropiata reuniune de la Belgrad să se desfăşoare într-un spirit de înţelegere şi conlucra­re, fără confruntări, să ducă la realizarea de înţelegeri pentru înfăptuirea deplină a tuturor ce­lor convenite la Conferinţa pen­tru securitate şi cooperare în Europa. In acest cadru, s-a sub­liniat importanţa deosebită pe care o are în lupta pentru pace şi progres social dezvoltarea co­laborării şi înţelegerii între toate forţele muncitoreşti, pro­gresiste, democratice. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ♦ Ministrul afacerilor externe­­ al R.P. Mongole Marţi, 31 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Mangalin Dughersuren, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Mongole. « In cursul întrevederii, a fost apreciată cu satisfacţie evoluţia rodnică, mereu ascendentă, a re­laţiilor de prietenie trainică, de solidaritate şi colaborare multi­laterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre. Totodată, a fost exprimată dorinţa comună ca, pe baza hotărîrilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt, să se amplifice necontenit aceste raporturi, în folosul con­strucţiei socialiste în România şi Mongolia, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei gene­rale a socialismului şi păcii în lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în probleme actuale ale vieţii politice inter­naţionale. A fost reafirmată vo­inţa celor două partide şi ţări de a-şi aduce şi în viitor o con­tribuţie activă la întărirea uni­tăţii şi colaborării ţărilor socia­liste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la adîncirea coope­rării internaţionale, la eforturile pentru asigurarea destinderii şi securităţii în Europa şi în lu­me, la instaurarea unei noi or­dini economice mondiale, la so­luţionarea problemelor contem­poraneităţii în interesul popoa­relor, al progresului, democraţiei şi păcii. Preşedintele Fundaţiei culturale americano-române Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi dimi­neaţa, pe Barbu Niculescu, pre­şedintele Fundaţiei culturale a­­mericano-române. Cu acest prilej, a fost expri­mată dorinţa de a intensifica schimburile pe tărîmul culturii pentru mai buna cunoaştere a valorilor spirituale ale poporu­lui român şi poporului american, pentru întărirea prieteniei şi co­laborării dintre ele. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a apreciat activitatea Fundaţiei culturale americano-române în promovarea colaborării culturale româno-americane, în dezvolta­rea bunelor relaţii dintre cele două ţări şi popoare. „Săptămîna reghineană a culturii şi educaţiei socialiste“ Continuitatea activităţii politi­co-educative şi cultural-artistice pe timpul verii este asigurată, în judeţul nostru, de numeroase forme şi modalităţi între care un loc principal îl ocupă săptămî­­nile culturii şi educaţiei socialis­te organizate în localităţile ur­bane, manifestări devenite tra­diţionale. In această perioadă, 30 mai —2 5 iunie, are loc la Reghin „Săp­­tămîna reghineană a culturii şi educaţiei socialiste“, ediţia a VI-a, organizată sub egida Con­siliului orăşenesc Reghin al (Continuare în pag. a 4-a)

Next