Steaua Roşie, iunie 1977 (Anul 29, nr. 128-153)

1977-06-01 / nr. 128

Activitatea organului de conducere se bazează pe sprijinul larg al colectivului Consiliul oamenilor muncii, prin natura şi funcţia lui, este un or­gan de conducere colectivă, func­ţioned pe baza principiului de­mocraţiei muncitoreşti. Astfel, acţiunile lui au un caracter larg de masă, la traducerea cărora în viaţă iau parte toţi oamenii mun­cii dintr-o întreprindere, însă ca acest deziderat să devină rea­litate, e nevoie ca toate hotărî­­rile şi măsurile importante pen­tru bunul mers al activităţii pro­ductive să poarte girul colectivu­lui, al celor ce sînt chemaţi să le aplice la fiecare loc de muncă. Despre toţi aceşti factori esen­ţiali în activitatea organului de conducere colectivă am avut un dialog cu cîţiva membri şi ne­membri ai consiliului oamenilor muncii de la întreprinderea de confecţii „Mureşul“ din Tg.-Mu­­reş. Opiniile celor cu care am discutat, dar mai ales faptele ne-au convins că organul de conducere colectivă se bucură de încrederea oamenilor muncii, de sprijinul lor în toate acţiunile importante. Ing. Aristid Adler, preşedinte­le consiliului oamenilor muncii: Fiecare sector de activitate are reprezentant în consiliul oameni­lor muncii, care de fapt ţine le­gătura directă cu acesta în dublu sens: transmite consiliului propu­nerile venite de jos şi invers, transmite jos, în masă, măsurile şi hotărîrile luate de organul de conducere colectivă. Precizez că majoritatea problemelor impor­tante ce urmează să se dezbată sînt cunoscute dinainte, fiecare membru avînd posibilitatea să le discute cu colectivul din care face parte, astfel, în majoritatea cazurilor se găsește cea mai op­timă și justă cale decizională pentru aplicarea unei hotărîri, avînd girul celor care îi dau via­ţă şi totodată siguranţa reuşitei ei. De asemenea, majoritatea şe­dinţelor consiliului oamenilor muncii sunt lărgite. La ele iau parte toţi factorii de răspundere, muncitori cu înaltă experienţă, şefi de echipă, maiştri, şefi de secţii etc. Nu puţine sînt cazu­rile cînd organul de conducere colectivă ţine şedinţe comune cu comitetele de partid şi sindicat, la care iau parte secretarii orga­nizaţiilor de partid şi U.T.C. din secţii. Ca exemplu aş da şedin­ţele în care s-au discutat pro­blema normelor, a indicelui de utilizare a timpului de lucru, un­de dezbaterile au îmbrăcat un caracter larg de masă. în afara unor probleme speciale, toate as­pectele se discută în colectiv, chiar şi cele urgente. Veselina Bărbat, secretara co­mitetului de partid: Discuţiile în consiliul oamenilor muncii sunt principiale, problemele se rezol­vă în funcţie de importanţă. Le­gătura organizaţiilor de partid cu conducerea colectivă se face prin membrii comitetului de par­tid din întreprindere, care iau parte la adunările de partid, îmi fac cunoscute toate propunerile şi eu le ridic în şedinţele con­siliului oamenilor muncii. In ul­timul timp ne-am ocupat în mod foarte serios de problema califi­cării, recalificării şi perfecţionă­rii muncitoarelor, mai ales a ce­lor ce nu-şi realizau normele de muncă. Drept urmare, în luna aprilie nivelul realizării norme­lor a atins proporţia de 104,58 la sută, faţă de numai 98,46 la sută ci­ era în trimestrul X. Irina Rusu, lucrătoare la sala de erai, împreună cu colectivul din care fac parte ne ocupăm în mod special de economisirea me­trajelor, in care sens acţionăm pentru folosirea raţională a fie­cărui centimetru de material şi de calitatea confecţiilor, care aş putea spune că începe în atelie­rul nostru. Ideile şi propunerile colective din atelier le-am trans­mis organului de conducere co­lectivă care ne-a sprijinit pentru transpunerea lor în practică. Re­zultatul? în numai 4 luni din acest an am înregistrat economii de peste 3.000 m piele artificială, mai mult de 3.000 m ţesătură pentru blugi, 300 m tricot supra­­elastic şi 1.000 kg spumă de poli­­u­re­tan. De asemenea, din bucă­ţile rezultate de la croirea pie­selor pentru adulţi realizăm con­fecţii pentru copii. Ileana Moldovan, locţiitoarea secretarului comitetului U.T.C. pe întreprindere, lucrătoare la crea­ţie. Propunerile făcute de orga­nizaţiile U.T.C. — asigurarea condiţiilor pentru tinerele care urmează liceul seral, ca şi pentru cele care au copii mici — au fost şi sunt rezolvate cu grijă de con­siliul oamenilor muncii. Că faptele stau aşa cum ne-au informat interlocutorii noştri o dovedesc rezultatele economice care lună de lună sunt tot mai bune, îndeplinindu-se şi depăşin­­du-se toţi indicatorii de plan, cu excepţia exportului. De altfel, la finele semestrului I se va realiza angajamentul aferent acestei pe­rioade, care este de 10 milioa­ne lei. IOAN HUSAR La Căpuş şi Bahnea buruienile năpădesc culturile Alături de recoltarea furajelor, întreţinerea culturilor este cea mai importantă lucrare de sezon ce se execută pe ogoarele jude­ţului nostru. Starea culturilor a­­rată că în majoritatea unităţilor agricole se acordă atenţia cuve­nită prăşitului, ceea ce este o ga­ranţie pentru obţinerea unor re­colte sporite în acest an. Cu toa­te aceste preocupări, la coopera­tivele agricole din Căpuşu de Cîmpie şi Bahnea ne-a fost dat să vedem şi culturi îmburuienate. La data documentării, la Că­puşu de Cîmpie sfecla de zahăr era nerărită şi năpădită de buru­ieni pe o suprafaţă de peste 20 ha. După cum aflăm de la Teo­dor Cioca, preşedintele coopera­tivei, suprafeţe mai mari reve­neau cooperatorilor din brigada condusă de Viorel Ogrean. Expli­caţii s-au dat, chiar prea multe. Esenţialul este ca în prezent cul­turile să­ fie prăşite la timp şi de cîte ori este nevoie.­Dacă la Că­puş preşedintele şi primarul erau totuşi pe cîmp, preocupaţi de scoaterea animalelor pe păşuni, la cooperativa agricolă din Bah­nea, pe la ora 10, în zi bună de lucru, întreg consiliul de condu­cere se afla în şedinţă. Se audiau concluziile analizei reviziei de fond făcute de reprezentanţii băncii... Interesîndu-ne de ce s-a programat o astfel de şedinţă la o oră atlt de nepotrivită, ni s-a răspuns că din cauza ploii căzute terenul este moale şi nu se poate lucra. Motivaţia a avut valabilitate numai la sediul C.A.P. Pe cîmp însă, cooperato­rii din Bahnea, ca dealtfel şi din unităţile din jur, se aflau în nu­măr mare Deşi iniţial ni se spunea că răritul sfeclei pe cele 60 ha s-a terminat, au mai rămas doar mici „retuşuri“, totuşi în brigada condusă de Lakatos Ioan erau mai bine de 2 ha de sfeclă ne­rărită, în unele parcele cultura era îmburuienată, semn că acolo încă nu s-a dat cu sapa. Dacă co­­operatoarea Csíki Iulia­ era pre­zentă la scoaterea din buruieni a sfeclei, în aceeaşi echipă coope­ratoarele Meder Elisabeta, Bodi Catalina şi altele nu erau prezen­te la lucru. Din discuţiile pur­tate cu unii cooperatori din Bah­nea a reieşit că nu peste tot sînt puse la punct, pe înţelesul oa­menilor, mărimea suprafeţelor, fapt ce naşte discuţii. De ase­menea, în parcelele prăşite den­sitatea era necorespunzătoare, nici unul dintre cooperatori nu folosea săpăliga, ci numai sape mari... După cum se vede, prezenţa lui Dumitru Holom, preşedintele C.A.P., cit şi a lui Balerini Vic­tor, inginerul şef al unităţii, era mai utilă în cîmp decît la şe­dinţă. REMUS CÂMPEAN POSTA JURIDICĂ Vasile Ioniţă — Tirnăvehi. In cazul cînd angajaţii, foşti elevi ai cursurilor de scurtă durată ai şcolilor şi institutelor menţiona­te, nu respectă angajamentul luat şi la absolvirea lor nu se prezintă în aceste institute sau în întreprinderi, ori prezentîn­­du-se le părăsesc mai înainte de îndeplinirea termenelor respec­tive, sunt obligaţi să restituie în­treprinderilor şi unităţilor echi­valentul cheltuielilor de şcolari­zare, suportate de acestea, inte­gral în prima ipoteză, sau redus cu cota corespunzătoare a timpu­lui muncii, în cealaltă ipoteză. (Hotărîrea 1.434/13 VII 1956 şi H.C.M. nr. 129/19 II 1955). Pentru rezolvarea cererii dv. urmează să vă adresaţi, cu o ce­rere ministerului de resort, com­petent a rezolva problema. Nicolae Vultur — Gurghiu. Transferul la cererea angajatului, aşa după cum vă exprimaţi do­rinţa în scrisoarea adresată re­dacţiei, se poate face numai cu acordul unităţii de la care doreş­te să plece angajatul şi al uni­tăţii unde doreşte să se transfe­re, în condiţii bine justificate, cum ar fi apropierea de familie, trecerea într-o muncă potrivită pregătirii sale, ocuparea unui post prin concurs. Acordarea transferului consti­tuie un atribut al conducerii uni­tăţii de la care doriţi să vă transferaţi şi are caracter facul­tativ. Ion Drăghiei — Bobohalma. Pentru stabilirea cuantumului pensiei se iau în considerare, după felul pensiei, următoarele elemente: a) vechimea în muncă; b) retribuţia tarifară de încadra­re; gradul de invaliditate şi cau­za care a provocat invaliditatea; condiţiile de la locul de muncă (art. 5 din Legea 27/1966). In raport de dispoziţiunea de mai sus, rezultă că stabilirea cuantumului pensiei se va face în raport de îndeplinirea condi­ţiilor prevăzute de lege şi dove­dite de dv. cu acte oficiale şi nu de situaţia existentă în prezent. IONEL MUREŞAN jurist EVENIMENTELE LUNII MAI 1977 (Urmare din pag. 1) depăşirea nivelurilor cuprinse în planul cincinal privind creşterea venitului populaţiei şi asigură înfăptuirea hotărîrilor Congresu­lui al XI-lea al P.C.R. Fiind su­puse dezbaterii publice, aceste proiecte de program vor înmă­­nunchea cele mai judicioase so­luţii. In aceeaşi ordine de idei se remarcă preocuparea conducerii partidului şi statului nostru pen­tru perfecţionarea conducerii vieţii economico-sociale şi poli­tice în perspectivă, concretizată în examinarea de către Comite­tul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., in şedinţa din 24 mai, a proiectelor Planului naţional de dezvoltare economico-socială a României şi Bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe anul 1978. In concordanţă cu ho­tărîrile Congresului al XI-lea al P.C.R., proiectele prevăd conti­nuarea industrializării ţării, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, accentuarea laturilor calitative ale activită­ţii, menţinerea unor ritmuri înal­te de creştere, în condiţiile rea­lizării unor indici superiori de eficienţă şi a valorificării supe­rioare a resurselor de care dispu­nem. Tot în aceeaşi şedinţă, Co­mitetul Politic Executiv a hotărît convocarea Plenarei C. C. al P.C.R. pentru sfîrşitul lunii iu­nie a.c. In climatul de puternică anga­jare patriotică pentru Îndeplini­rea obiectivelor actualului cinci­nal, a avut loc, în prezenţa to­varăşului Nicolae Ceauşescu, Conferinţa naţională a scriitori­lor, care a analizat în spiritul socialismului ştiinţific, probleme­le de bază ale creaţiei literare şi artistice. In magistrala cuvîntare ţinută în faţa scriitorilor, secre­tarul general al partidului a sub­liniat necesitatea ca scriitorii să-şi îndrepte eforturile spre îm­bogăţirea patrimoniului naţional cu noi opere valoroase, să reali­zeze şi în domeniul scrisului un cincinal al revoluţiei umanis­te, al revoluţiei pentru o litera­tură nouă, cu adevărat umană. Răspunzînd cu însufleţire şi dăruire patriotică măsurilor de excepţională însemnătate adopta­te de Comitetul Politic Executiv pentru sporirea nivelului de trai al întregii populaţii a ţării, oa­menii muncii din judeţul Mureş au făcut din luna mai o lună bo­gată in realizări, în toate dome­niile. Multe colective şi-au ono­rat înainte de termen planul şi angajamentele pe 5 luni, creîn­­du-şi un important avans în rea­lizarea obiectivelor semestrului I. Intre acestea, se remarcă oamenii muncii de la Electromure­ş, care obţin o producţie suplimentară de peste 20 milioane lei, cei de la Metalotehnica, care potrivit evaluărilor proprii vor realiza peste plan 13 milioane lei. In acelaşi context se înscriu şi suc­cesele Combinatului chimic din Tîrnăveni, ale I.M. „Republica“ Reghin, întreprinderii de confec­ţii Sighişoara, precum şi cele ale „Prodcomplex“ Tîrgu-Mureş, ca­re a îndeplinit planul la export pe 5 luni încă la 12 mai. Coope­ratorii mureşeni şi-au înscris nu­mele în rîndul unităţilor cu pla­nul îndeplinit in devans şi cu posibilitatea de a încheia cele 5 luni cu o producţie suplimentară de peste 1.880.000 lei valută la export. Inscriindu-se în amplul efort constructiv al ţării, ca şi în ac­ţiunea de refacere a zonelor afec­tate de cutremur, constructorii mureşeni au obţinut importante succese. Aşa cum se aprecia in şedinţa Biroului Comitetului ju­deţean de partid, din 23 mai a.c., ca urmare a măsurilor întreprin­se de beneficiari, de proiectanţi şi de către Trustul judeţean de construcţii-montaj, s-a reuşit ca în primele 4 luni ale anului să se dea în folosinţă patru obiec­tive, din care trei cu un avans de 3­9 luni, precum şi un nu­măr de 372 apartamente, din care 68 în devans cu 30—60 zile, însufleţiţi de noile măsuri pri­vind creşterea numărului de lo­cuinţe în 1977 şi pe cincinal, constructorii mureşeni acţionea­ză energic pentru accelerarea ritmului de execuţie. Anali­­zînd situaţia concretă, Bi­roul Comitetului judeţean de partid consideră că sunt reale condiţii pentru devansarea pune­rii în funcţiune cu 15—60 zile la un număr de 12 capacităţi de producţie industrială, agrozooteh­nică, obiective social-culturale şi locuinţe. Stă în puterea organi­zaţiilor de partid, a comunişti­lor, a tuturor harnicilor noştri constructori de a accelera ritmul de lucru pe toate şantierele, de a asigura continuitate în toate schimburile organizate şi la toa­te punctele de lucru. Mureşenii îşi duc la îndeplini­re cu cinste şi angajamentul de a realiza în Capitală un bloc de 220 apartamente şi noi serii de lucrători şi specialişti, vechi bri­gadieri ai muncii patriotice, pre­cum şi tineri sunt prezenţi în acţiunea de întrajutorare din Bu­cureşti. In recenta vizită pe şantierul Canalului Dunărea — Marea Neagră, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a dat o înaltă apre­ciere abnegaţiei şi iniţiativelor brigăzilor de tineret, muncii lor consacrate dezvoltării patriei. '' Sarcinile stabilite de Congresul ţărănimii se înfăptuiesc cu suc­ces şi de către oamenii satelor mureşene. Un puternic stimulent în realizarea lor îl constituie Pro­gramul de creştere a veniturilor lucrătorilor din agricultura de stat, ale ţărănimii cooperatiste şi ale ţăranilor din zona necoopera­­tivizată. O concludentă mărturie sunt culturile de sfeclă, care pe majoritatea suprafeţei de 15.800 ha au fost prăşite de 2 şi chiar de 3 ori, precum şi culturile fie legume, porumb, cartofi. Mii de oameni iau parte în aceste zile pe frontul întreţinerii culturilor şi al recoltării şi depozitării fu­rajelor, acţiuni la care sunt che­maţi să ajute toţi cetăţenii sa­telor mureşene. Ducînd, in Capitală, făclia ma­rilor realizări, a creaţiei şi inter­pretării, a tot ceea ce au păstrat cu neţărmurită dragoste de fru­mos locuitorii acestor străbune meleaguri ale patriei, aproape 600 de mesageri din judeţul Mu­reş au fost prezenţi la marea fi­nală a Festivalului naţional „da­tarea României“. Şi avem certi­tudinea că, înrolîndu-se în rîn­dul celor aproape 14.000 de ar­tişti, mesageri ai sutelor de mii de participanţi la fazele anterioa­re, mureşenii se vor înapoia aca­să cu distincţii de preţ, care vor confirma amploarea fără prece­dent a mişcării artistice, a crea­ţiei tehnice, ştiinţifice, literare şi plastice, a creşterii calitative a sutelor de interpreţi, mulţi din­tre ei prezenţi pentru prima oară la o asemenea fază înaltă. * STEAUA ROSTE PAGINA AER... ÎMBUTELIAT Consemnam, recent, la această rubrică, o curiozitate, şi anume că, la restaurantul cu autoservire „Bradul“ din Tîrgu-Mureş, ca prin minune, bi loc de bere, în unele sticle s-a găsit apă. Şi iată acum încă una, tot curiozi­tate, de data aceasta la braseria „Furnica** din Tîrgu-Mureș. Aici, printre sticlele cu bere nu s-au găsit din cele pline cu apă, ci cu aer. Intr-o singură zi s-au sto­cat 14 astfel de sticle. Cum au apărut ele? La această întrebare e greu de răspuns. Nu de alta, dar verificîndu-le, constatăm că sunt capsate perfect, ca de fabri­că. A cui o fi oare „invenţia“? Am vrea să cunoaştem şi noi pe „inventator“ ! ANGAJAMENT UITAT Fülöp Árpád din Sîngeorgiu de Mureş nr. 632, cu mai bine de doi ani în urmă, răzbunîndu-se, probabil, pe propria lui compor­tare manifestată faţă de soţie şi copii, şi-a făcut bagajele şi a părăsit familia. Şi a uitat de obligaţiile ce le are în calitate de tată. Ca să-şi amintească a fost nevoie de o sentinţă, cea cu nr 6.986, din 7 noiembrie 1975. De aceasta a ţinut minte mai puţin de un an. Apoi, din nou a uitat. Cînd i i s-a reamintit, şi-a luat angajamentul să achite co­piilor ceea ce a stabilit legea. Dar a uitat şi de acest angaja­ment. Şi în plus, că trebuie să lucreze ca să trăiască şi să-şi în­treţină copiii. De aceea, acum­­ se va aminti din nou că proce­deul practicat de el se numeşte abandon de familie şi se pedep­seşte de lege. FENOMEN AL NATURII? Zilele trecute, pe un cer senin, tîrgumureşenii şi alţi cetăţeni au fost martorii unui fenomen ne­obişnuit în alte părţi. In timp ce soarele strălucea, oamenii a­­flaţi pe străzi erau acoperiţi de fulgi. Nu în tot oraşul, ci în unele cartiere, în Piaţa Republi­cii, în N. Bălcescu, Piaţa Eroilor Sovietici şi în alte părţi. Deşi albi, nu erau fulgi de zăpadă, ci de. . . plop. Da, fulgi împrăştiaţi de vînt de pe plopii „fără rost“, rămaşi ici-colo pe raza munici­piului Tîrgu-Mureş. Astfel de fe­nomene au loc în fiecare primă­vară. Probabil, în viitoarea nu vom mai avea prilejul să vedem oraşul plin de fulgi. Rubrică realizată de P. POPȘOR

Next