Steaua Roşie, august 1977 (Anul 29, nr. 181-205)

1977-08-02 / nr. 181

Anul XXIX. Nr. 181 (6.012) HOUTAM DIM T0AZI VN1TI­­­YÂ / un al cmm­/tvt jupej­an mureş al p.cji. ş/ al consiliului popular judeţean Marţi, 2 august 1977 4 pagini, 30 de bani IILE HOTARITOARE PENTRU ÎNCHEIEREA RECOLTĂRII GRIULUI Potrivit datelor atralizate la estul S.M.A., că la 31 iulie coltarea griului cooperativele­ricole din jude­­l nostru s-a e­­­tuat pe o su­­afaţă de peste 000 ha, adică proporţie de 59 sută. Din harta iiurată reiese naţia secerişu-1 pe consilii in­­■cooperatiste. Dacă timpul în fie ar fi fost ii favorabil şî­rurile nu aşa culcate, reali­­rile la zi ar fi 51 şi mai bune. această situaţie cursul lunii iu- 1 în puţine zile i reuşit ca griul fie recoltat de suprafeţe et­­inse între 3.500—4.000 ha. Avînd de recoltat grîul de pe prafeţe întinse, era şi firesc şi duminică să se lucreze la ceniş. De fapt, ziua a fost tru­­saşă şi călduroasă, ceea ce a nins ca mecanizatorii veniţi n sud, din judeţele Olt, Ilfov Dolj, cît şi­­cei din judeţul stru, să recolteze grîul de pe suprafaţă de 3.123 ha. Acestor iţe, tot duminică, li s-au ajo­­rat peste 54.000 de cooperatori care au participat la cele mei­ diverse lucrări de sezon. Intrînd într-o nouă lună a a­­nului — august — şi odată cu a­­ceasta într-o nouă săptămînă pe care o socotim hotărîtoare pen­tru încheierea secerişului griu­lui, se impune ca peste tot orga­nele şi organizaţiile de partid, comandamentele agricole comu­nale, toate forţele satului să fo­losească din plin fiecare zi şi oră bune de lucru pentru terminarea secerişului! SITUAŢIA RECOLTĂRII GRIULUI Im­nOCENTt ff CONSUM îNmcofrfiuTisrr .A.P. Tg.-Mureş şi C.A.P. Voiniceni au terminat secerişul Primele cooperative agricole , judeţul nostru care au termi­­it recoltarea griului sunt cele n Tîrgu-Mureş şi Voiniceni. La Tîrgu-Mureş, la succesul la­re ne referim, un aport de sea­­ă au adus mai ales mecaniza­torii Petru Chiorean, Székely Andrei pe combine, Ioan Moga pe presă de balotat paiele. La Voiniceni un aport substanţial la recoltare au adus combinere Eu­gen Năznean, Ion Macarie şi Tu­dor Burcea. în întîmpinarea marii sărbători Economii de combustibil şi energie Avînd in vedere că tehnologiile de fabricaţie necesită importante cantităţi de energie electrică şi combustibil, colectivul Fabricii de produse ceramice „Mureşeni“ din Tîrgu-Mureş acordă o atenţie sporită valorificării oricăror căi de diminuare a consumurilor specifice şi evitarea pierderilor, contribuind astfel la reducerea cheltuielilor materiale. Acţiunile multiple întreprinse în acest sens în perioada trecută a anului s-au soldat cu economisirea, faţă de normele de consum stabilite, a 1,24 milioane mc gaz metan și 261 megawați-oră energie elec­trică. Produse noi şi reproiectate In ampla acţiune de introduce­re a progresului tehnic şi moder­nizarea producţiei, la întreprin­derea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara un loc central ocupă asimilarea produselor noi şi re­proiectate. In prima jumătate a anului la secţia faianţă au fost introduse în fabricaţie 25 de ar­ticole de menaj, 7 articole cu glazuri colorate, 6 articole deco­rative. Semnificativ este că aces­te produse s-au bucurat de apre­cierile comerţului şi ale cumpă­rătorilor, deţinînd în prezent o pondere de circa 25 la sută în producţia întreprinderii. Economiile de ţesături se regăsesc în producţia suplimentară Folosirea raţională şi economi­­oasă a materiilor prime şi ma­­nualelor reprezintă o sarcină îrmanentă pentru fiecare co­­ctiv de oameni ai muncii din­dustrie. De felul cum acestea nt gospodărite depinde în bună irte încadrarea în cheltuielile ateruale prevăzute, sporirea lcienţei economice a activităţ­i productive. Documentele Congresului al I-lea şi ale Congresului consi­­ilor oamenilor muncii prevăd ironii concrete în acest sens, temînd în acelaşi timp munci­tă, tehnicienii şi inginerii să­corde o atenţie deosebită redu­­­rii cheltuielilor materiale şi în­­dosebi consumurilor de materii ■ime prin reproiectarea prodii­­lor, îmbunătăţirea tehnologiilor , fabricaţie, utilizarea raţională materialelor etc. La întreprin­dea de confecţii „Mureşul“ din T.­Mureş aceste sarcini de ma­­- răspundere pentru sporirea suitului naţional se află în cen­­ul preocupărilor întregului co­­ctiv. In vederea traducerii lor­­ faptă s-a întocmit un riguros program de măsuri care se a­­plică cu bune rezultate la fiecare loc de muncă. Pentru întregul an 1977 s-a prevăzut să se economi­sească 56.834 mp ţesături dife­rite. Numai în primul semestru s-a înregistrat în contul econo­miilor 84.853 mp ţesături în va­loare de 5.581.000 lei, economii care au o influenţă binefăcătoare asupra cheltuielilor generale şi în special a celor materiale de producţie. De altfel, la aceşti in­dicatori de eficienţă s-au obţi­nut rezultate care onorează în­tregul colectiv al întreprinderii. In cifre absolute ele se prezintă astfel: la o mie de lei producţie marfă cheltuielile totale s-au re­dus cu 14,4 lei, iar cele mate­riale cu 33,4 lei faţă de plan. Succesele arătate vorbesc de la sine despre felul cum s-a ac­ţionat pentru gospodărirea şi fo­losirea raţională a materiilor prime, a ţesăturilor în special. Din şirul de măsuri şi acţiuni a­­plicate în activitatea de zi cu zi la fiecare loc de muncă, am re­ţinut cîteva mai importante: în­cadrarea (croirea) combinată a mărimilor mari şi mici de con­fecţii asigură folosirea raţională a ţesăturilor şi reducerea pier­derilor tehnologice; sortarea ba­­loţilor de material pe lăţimi e­­limină deşeurile provenite din margini, întărind activitatea de recepţie a materiilor prime se evită intrarea în producţie a u­­nor materiale cu defecte, ceea ce influenţează negativ consumu­rile; tiparele pentru materialele auxiliare au fost reproiectate în aşa fel ca să dispară adaosul tehnologic prin croirea fixă a detaliilor, în vederea reducerii sub 10 la sută a pierderilor de material, în sala de croi nu se croieşte nici o piesă pînâ cînd maistrul de schimb nu verifică fiecare deşeu dacă se încadrează în consumul specific dat etc. Din bucăţile mai mici rezulta­te la croire (oricit de exact ar fi aşezate tiparele, nu se pot e­­limina complet deșeurile) se rea­lizează diferite produse cum sunt IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Cartierul Cornişa din Tg.-Mureş La Lunca Bradului UN MODERN COMPLEX COMERCIAL ŞI In centrul civic al comunei Lunca Bradului, cooperaţia de consum a dat în folosinţă, pu­­nînd la dispoziţia populaţiei, un modern şi spaţios complex co­mercial. El cuprinde 4 unităţi, una de desfacere a textilelor, în­călţămintei şi confecţiilor, un magazin alimentar cu autoservi­re, o braserie şi o cofetărie. Prin darea în folosinţă a acestui com­plex, spaţiile în care au funcţio­nat vechile unităţi au fost des­tinate, unele reţelei de desface­re, altele pentru îmbunătăţirea activităţii prestatoare de servicii. ...NOI BLOCURI DE LOCUINȚE In apropierea complexului co­mercial, recent s-a dat în folo-i sinţă un nou bloc de locuinţe, cu 8 apartamente, construit de consiliul popular, din fondurile statului. Sîntem informaţi că în toamna acestui an vor începe lu­crările de construcţie la alte trei blocuri, cu cîte 16 apartamente, cărora li se vor alătura în an­ul viitor altele, ceea ce va contri­bui, pe de o parte, la îmbunătă­ţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii de aici, în ma­joritate forestieri, iar pe de altă parte, la creşterea gradului de urbanizare. Expoziţia bunurilor de consum şi a serviciilor către populaţie Duminică s-a deschis în piaţa de zi din str. 7 Noiembrie din Tîrgu-Mureş, expoziţia bunurilor de consum şi a serviciilor către populaţie. Participă cooperaţia meşteşugărească, cooperaţia de consum şi cooperativele agricole de producţie. Scopul organizării acestei expoziţii este de a popu­lariza produsele şi serviciile a­cestor sectoare, cît şi de a sonda gusturile cumpărătorilor şi bene­ficiarilor. Expoziţia are un ca­racter de prezentare-cumpărare şi contractare şi este organizată pe perioada 1—15 august. Tot­odată, prin organizarea acestei expoziţii se urmăreşte o îmbună­tăţire a activităţii de producţie şi prestaţii de servicii. Carnet cultural Tratînd o problematică deose­bit de actuală, activitatea politi­­co-educativă şi culturală din ora­şul Reghin continuă cu consec­venţă şi in această perioadă es­tivală.­­ Astfel, de curînd a avut loc o dezbatere pe tema „Creşterea suplimentară a productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor materiale de producţie — obiec­tive ale consiliilor oamenilor muncii de la T.C.M., şantierul nr. 4 Reghin — pe linia înfăptui­rilor hotârîrilor primului Con­gres aî consiliilor oamenilor muncii", la care a luat parte nu-»­meroşi constructori. 0 Cadranul politic din săptă­­mîna trecută, de la întreprinde­rea de panificaţie şi morărit, a tratat tema: „Poziţii, iniţiative şi propuneri ale României socia­liste pentru edificarea securităţii şi dezvoltarea cooperării euro­pene“. • La I.M. „Republica“ Reghin a avut loc o întîlnire cu membrii brigăzii ştiinţifice pe tema „Des­pre structura şi evoluţia univer­­sului".

Next