Steaua Roşie, septembrie 1977 (Anul 29, nr. 206-231)

1977-09-01 / nr. 206

OPGAN AL CQMITVLW JUD£Ţ£AN MUR£Ş AL P. C R. Șl AL CONSMUU/t POPULAR JUDEȚEAN P***^^i Anul XXIX. Nr. 206 (6.037) Joi, 1 septembrie 1977 4 pagini, 30 de bani Constructorii mureşeni acţionează ,î­n concret în lumina sarcinilor trasate de Congresul consiliilor oamenilor muncii La recenta adunare generală a reprezentanţilor oamenilor mun­cii de la Trustul de construcţii­­montaj Mureş, o seamă de con­structori, analizînd în mod critic şi autocritic activitatea desfăşu­rată, subliniind sarcinile impor­tante trasate de Congresul consi­liilor oamenilor muncii, au for­mulat o serie de propuneri care să asigure valorificarea mai bu­nă a potenţialului uman şi teh­nic, creşterea ritmului de exe­cuţie pe fiecare şantier, pentru îndeplinirea planului şi angaja­mentelor asumate pe acest an. Cum au fost materializate a­­ceste sugestii şi care este eficien­ţa lor practică? Tovarăşul Iosif Radvany, secretarul comitetului de partid de la T.C.M., ne rela­tează că, analizindu-se cu toată responsabilitatea propunerile fă­cute, consiliul oamenilor muncii a avut in vedere ca acestea să servească nemijlocit recuperarea rămînerilor în urmă la unele o­­biective, respectarea strictă a termenelor de punere în func­ţiune. „Putem spune că în pe­rioada relativ scurtă ce a trecut de la adunarea generală a oame­nilor muncii, eficienţa măsurilor tehnico-organizatorice începe să se resimtă la toate punctele de lucru. Folosind mai bine, mai productiv timpul de lucru, uti­lajele d­in dotare, întărind ordi­nea pe şantiere, constructorii noştri au înregistrat ritmuri su­perioare de execuţie în cursul lunii august. Totodată, măsurile luate au vizat îmbunătăţirea a­­provizionării tehnico-materiale a şantierelor“. In ce constau aceste măsuri? Avînd în vedere, pe de o parte, gradul ridicat de industrializare ce trebuie atins, iar pe de altă parte, lipsa de capacitate a fa­bricii de prefabricate din Un­­gheni, s-a adoptat o propunere îndrăzneaţă, dar care are sorţi de izbîndă, şi va influenţa favo­rabil aprovizionarea ritmică a punctelor de lucru. Anume, ca la toate staţiile de betoane — deocamdată creîndu-se condiţii corespunzătoare la cele din Sîn­­georgiu de Mureş, Sovata şi Re-*­ghin­a să fie executate un nu­măr de sortimente de prefabri­cate. Se preconizează ca pe a­­ceastă cale să se asigure în acest an cel puţin 3.000 mc prefabri­cate. In privinţa îmbunătăţirii orga­nizării muncii şi conducerii pe şantiere, a asistenţei tehnice de specialitate au fost luate, de a­­semenea, o serie de măsuri. S-a stabilit ca şefii de şantiere şi de loturi, alţi specialişti să-şi pro­grameze astfel activitatea zilni­că încît să fie prezenţi la ace­leaşi obiective sau puncte de la­ M. BARDASANU (Continuare în pag. a 4-a) Competenţă Pînă a ajunge aici, în spec­taculosul univers al halei de îmbuteliere, berea parcurge un drum curios, mai mult pe verticală, întrerupt din cînd în cînd de bazine imense, cu temperaturi scăzute şi con­stante. E o cale exactă, calcu­lată în timp. Şi, în fiece în­căpere, ea împrumută anumi­te arome şi concentraţii. E o circulaţie nevăzută, cunoscută de specialişti, pitită în păien­jenişul de conducte care o transportă dintr-un bazin în altul. E un proces complicat, cu sensibilităţi şi precizii de farmacie. De fapt, peste tot, indiferent la ce etaj te afli, rămîi cu impresia că întreaga întreprindere de bere din Re­ghin e un imens laborator. Curăţenia exemplară face casă bună cu aparatura modernă, iar tablourile de comandă şi vizoarele speciale seamănă mai degrabă cu ale unei cen­trale electrice. Un imens laborator pentru ca berea să întrunească cele mai exigente cerinţe ale con­sumatorului. Oricît de spectaculos pare universul halei de îmbutelie­re automată a produsului fi­nit, gîndul te poartă prin alte hale şi încăperi, la oameni care coordonează şi veghează cu atîta competenţă complica­tul proces tehnologic. E meri­tul lor, al tuturor și al fiecă­ruia în parte că aici, pe ban­dă, ajunge produsul atît de a­ P. GENARU (Continuare în pag. a l-a) Asistenţa tehnică — o problemă cheie a bunei organizări a activităţii Asistenţa tehnică şi de specia­litate completă este grefată în fiecare întreprindere pe schim­bul I. La capătul programului de lucru de dimineaţa, odată cu lucrătorii de la maşini şi insta­laţii părăsesc uzina şi specia­liştii: tehnicieni, ingineri, econo­mişti şi îndeosebi mecano-ener­­geticieni. Aşadar, se pune între­barea: la ce nivel se ridică asis­tenţa tehnică în schimburile de după-masă şi de noapte? Cine repară utilajele căzute accidental din flux sau cine dă muncitori­lor un sfat de înaltă competenţă profesională în soluţionarea unor aspecte dificile ale fabricaţiei a­­părute in acest interval? Desi­­gur, maistrul de schimb este cel care duce greul, cum se spune, dar multitudinea problemelor dintr-un schimb nu poate fi re­zolvată numai de acesta. — Vă asigurăm că la secţia carbid asistenţa tehnică şi de specialitate din schimburile II şi III este abordată cu toată răspunderea — ne informează şeful secţiei carbid, ing. Vasile Cerghizan. Nici nu se poate alt­fel deoarece instalaţiile noastre trebuie să producă la întreaga capacitate, conform programului, atît ziua cit şi noaptea şi pu­tem dovedi că între producţiile schimburilor nu există nici o di­ferenţă. In fond, asistenţa tehni­că este o problemă liheie a bu­nei organizări a producţiei şi a muncii. Cum aţi soluţionat, deci, a­­sistenţa tehnică în cele două schimburi? — Şefii de secţie, de pildă, sunt ingineri de specialitate. Ei sunt completaţi de tehnologi şi specialişti din compartimentul mecano-energetic. Deci, toate la­turile activităţii secţiei dispun de cea mai competentă asistenţă, lor le stau la dispoziţie lucră­tori de ateliere pricepuţi, gata să materializeze operativ soluţii­le date. Este vorba de strungari, umecişti, mecanici şi alţii. Pen­tru a evita folosirea incompletă a capacităţii acestora, i-am cu­prins şi într-un sistem de control care se dovedeşte foarte eficace. Bunăoară, din personalul de a­­sistenţă tehnică am format bri­găzi mixte de control încrucişat din care fac parte: maistrul me­canic, tehnologul şi energeticia­­nul. Le spunem aşa deoarece a­­ceste brigăzi efectuează periodic controale nu la propriul atelier, ci la cele vecine. In felul aces­ta, rînd pe rînd se realizează un control total al modului de des­făşurare a activităţii fiecărui a­­telier. — Ce sarcini au aceste bri­găzi mixte? I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 4-a) Dumitru Gheor­­ghiţă, Hadnagy Mihai, Ioan Mol­dovan, Máthé A­­dalbert, Eugen Ur­­dea şi Mihai So­­neru, fac parte din rândul eviden­ţiaţilor întrecerii socialiste ai secţiei prelucrări mecani­ce de la „Nicova­la“ Sighişoara. Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Braşov a tovarăşului Nicolae Ceau­şescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, astăzi, în jurul orei 16,00, adunarea populară din municipiul Brașov". Piața Teatrului din Tîrgu-Mure­ș. Şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid Ieri, 31 august a.c., a avut loc şedinţa Biroului Comitetului ju­deţean de partid. Analizîndu-se preocuparea organelor şi organi­zaţiilor de partid, a consiliilor oamenilor muncii privind reali­zarea sarcinilor de export pen­tru anul 1977 şi pregătirea con­diţiilor de contractare pentru a­­nul 1978 s-a evidenţiat faptul ca­­organele şi organizaţiile de par­tid, consiliile oamenilor muncii din majoritatea unităţilor au manifestat o preocupare perma­nentă pentru realizarea produc­ţiei destinate exportului. S-a a­­preciat preocuparea constantă a muncitorilor, a specialiştilor din unităţi pentru îndeplinirea pla­nului la export potrivit terme­nelor şi în condiţiile tehnice şi de calitate prevăzute în contrac­tele încheiate cu întreprinderile de comerţ exterior şi beneficia­rii externi. Din analiză a reieşit că pe primele şapte luni ale a­­nului un număr de 30 de unităţi şi-au realizat şi de­păşit planul la total. Planul a fost realizat şi depăşit la unele produse cum sunt: carbid, che­restea fag, mănuşi din piele, sticlărie şi ceramică fină pentru menaj, produse tricotate, fructe proaspete şi conservate prin ste­rilizare, carne de pui, covoare manuale pluşate şi altele. Rezul­tate mai bune în depăşirea sarci­nilor la export au obţinut unită­ţile Ministerului Economiei Fo­restiere şi Materialelor de Con­strucţii, întreprinderea de gea­muri, întreprinderea de sticlărie şi faianţă, I.A.S., „Avicola“, In­dustria laptelui, unităţile indus­triei locale şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Biroul Comitetului judeţean de partid a evidenţiat şi existenţa unor neajunsuri în activitatea în­treprinderilor exportatoare, in­­dicînd în acelaşi timp măsurile ce se impun în vederea înlătură­rii acestora şi pentru îndeplini­rea integrală şi la termen a pla­nului la export de către toate unităţile. In legătură cu pregătirea con­diţiilor de contractare pentru ex­port pe anul 1978 s-a indicat ca toate unităţile să înceapă con­tractările din timp în vederea realizării integrale a planului. In continuarea şedinţei, Biroul Comitetului judeţean de partid a fost informat despre măsurile luate în vederea pregătirii în bune condiţii a noului an de în­­văţămînt politico-ideologic şi a aprobat programul Comitetului judeţean de partid în domeniul învăţămîntului politico-ideologic pe anul 1978. A fost, de aseme­nea, informat despre desfăşura­rea adunărilor generale ale oa­menilor muncii din unităţile eco­nomice, despre stadiul realizării angajamentelor asumate pe anul 1977 şi măsurile ce se impun pentru pregătirea planului pe a­­nul 1978. în cadrul şedinţei au fost prezentate apoi informările cu privire la preocuparea comi­tetelor comunale de partid şi a consiliilor populare comunale Ernel şi Ghindari pentru reali­zarea sarcinilor de plan în pro­fil teritorial pe anul 1977. In încheierea şedinţei sale, Bi­roul Comitetului judeţean de partid a rezolvat unele probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Ieri, 31 august, a avut loc şe­dinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Co­mitetul executiv a analizat mă­surile luate de Inspectoratul şco­lar judeţean şi de comitetele şi birourile executive ale consilii­lor populare municipale, orăşe­neşti şi comunale pentru asigu­rarea condiţiilor necesare deschi­derii în bune condiţiuni a nou­lui an şcolar, în perioada la care se referă analiza, în centrul atenţiei a stat stabilirea judicioasă a reţelei şcolare şi cuprinderea tuturor copiilor de vîrstă şcolară şi pre­şcolară în forme de învăţămînt adecvate, reorganizarea învăţă­­m­întului liceal şi profesional, corespunzător cu programul de măsuri adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1976 şi de Plenara C.C. al P.C.R. din 28—29 iunie a.c., încadrarea şco­lilor cu cadre calificate, asigura­rea bazei materiale corespunză­toare unui învăţămînt modern şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru instruirea practico-productivă a elevilor. Comitetul execu­tiv a stabilit în cadrul şedinţei un şir de mă­suri în vederea eliminării rămî­nerilor în urmă în efectuarea re­paraţiilor capitale la unele şcoli în aşa fel încît toate şcolile să fie pregătite în cele mai bune condiţiuni pentru deschiderea noului an şcolar. S-a indicat ca necesară dotarea corespunzătoare a laboratoarelor, atelierelor şi (Continuare în pag. a 4-a)

Next