Steaua Roşie, decembrie 1977 (Anul 29, nr. 284-310)

1977-12-01 / nr. 284

Rezultate semnificative la export Distingerea cu medalia de aur a tractorului articulat fo­restier „T.A.F.-650“ la Tîrgul internaţional de la Zagreb a însemnat un puternic stimu­lent moral pentru întregul colectiv al Întreprinderii de utilaje şi piese de schimb din Reghin. Succesul a făcut sa crească hotărîrea în muncă pentru realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor în condiţii de înaltă calitate. Rezultatele obţinute la ni­velul celor 11 luni sînt edifi­catoare în acest sens, dînd po­sibilitatea ca anul 1977 să se încheie cu un bilanţ pozitiv, cu un spor de 10 milioane lei la producţia industrială şi cu peste 7,3 milioane lei valută la indicatorul de export la care planul anual s-a reali­zat cu multe zile în urmă. Important de subliniat este faptul că sporurile de pro­ducţie se datoresc creşterii productivităţii muncii care, pe un lucrător, este cu 5.900 lei mai mare decît cea prevă­zută în plan. 700.000 de articole din faianţă peste plan l La întreprinderea de sti­clărie şi faianţă din Sighişoa­ra se desfăşoară o amplă în­trecere socialistă în cinstea Conferinţei Naţionale a parti­dului. Rezultatul ei este mar­cat de însemnate sporuri de producţie obţinute la fiecare loc de muncă. La nivelul în­treprinderii cele 11 luni în­cheiate se prezintă cu depă­şiri importante care, împreu­nă cu cele din luna decem­brie, asigură realizarea în a­­nul 1977 a unei producţii in­dustriale suplimentare de pes­te 7 milioane lei şi, respectiv, de 6 milioane lei la producţia marfă, concretizată printre al­tele în 700.000 bucăţi articole din faianţă. nOLITAitt m rturt rjmt. vmTi­vt / organ al cmunutw judeţean mureş al pcr. şi al consiliului popular judeţean rAmi! XXIX Nr. 284 (6.115) Joi, 1 decembrie 197­4 pagini, 30 de bani In întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului Succesele forestierilor Odată cu sosirea iernii munca forestierilor este mai aspră, im­­punind eforturi mai mari atît în exploatare cit și in transportul lemnului la sectoarele de prelu­crare. Avînd în vedere acest fapt, colectivul Sectorului de ex­ploatare a lemnului din Lunca Bradului s-a pregătit cu multă atenț­ie pentru iarnă. Referindu-se la pregătirile amintite, Horvath Iosif, şeful de sector, ne spunea: „Oricît de mari vor fi zăpada şi frigul, noi ne-am pregătit in aşa fel incit să realizăm planul şi angajamentele în fiecare lună“. încă in lunile precedente s-au adus pe rămpile de încărcare 15.000 mc buşteni care asigură realizarea planului pe trimestrul­­ 1978 şi un transport ritmic con­form graficului stabilit. Astfel, în trimestrul IV din acest an s-a scos şi depozitat pe lămpi masa lemnoasă din locurile înde­părtate, greu accesibile pe tim­pul iernii, cînd activitatea de exploatare se restrînge in par­chetele mai apropiate unde se poate lucra şi în condiţiile unei zăpezi mai mari. încă în prima parte a lunii noiembrie erau in­stalate deja trei funiculare pa­sagere F.P.U.-500 şi în curs de montare altele două, care proba­bil la această dată sunt aproape terminate. , S-a acţionat cu hotărîre şi res­ponsabilitate în vederea asigură­rii unor bune condiţii de cazare şi hrană pentru muncitorii fo­restieri. S-au construit două ca­bane noi, iar cele vechi s-au re­parat. De asemenea, s-au luat măsuri pentru îmbunătăţirea transportului muncitorilor la parchete, în care sens au fost unele neajunsuri care in mare parte s-au rezolvat. Anul curent, al doilea din ac­tualul cincinal, se va încheia cu un bilanţ pozitiv, in care se vor contabiliza însemnate sporuri de producţie. Dealtfel, de vreo patru ani, colectivul sectorului din Lunca Bradului se menţine in fruntea întrecerii organizate la nivel de întreprindere şi, după cum se prezintă situaţia realiză­rilor, are toate şansele să cîşti­­ge întrecerea şi în acest an. Există condiţii certe ca sporu­rile de producţie obţinute pina in prezent să se menţină şi la fine­le anului: 2.700.000 lei la produc­ţia globală, 5­6.000 lei la cea de marfă, iar la producţia fizică IO­AN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Sesiunea de constituire a Consiliului popular al municipiului Târgu-Mureş Ieri a avut loc sesiunea de con­stituire a Consiliului popular al municipiului Tg.-Mureş. La lu­crările sesiunii a participat tova­răşul Ioan Florea, prim-secretar al Comitetului judeţean de par­tid, preşedintele Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular ju­deţean. După validarea mandate­lor, cei 55 de deputaţi în consi­liul popular municipal, aleşi la 20 noiembrie, au depus jurămîn­­tul de credinţă şi devotament fa­ţă de Republica Socialistă Ro­mânia. In continuare, consiliul popular a ales comitetul execu­tiv format din 15 membri. Pre­şedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al muni­cipiului Tg.-Mureş a fost ales tovarăşul Ironim Buda, prim-se­cretar al Comitetului municipal de partid. In funcţia de prim­­vicepreşedinte a fost ales tovară­şul Sütő Andrei, iar de vicepre­şedinţi tovarăşii Floarea Ispas, Hideg Tiberiu, secretari ai Co­mitetului municipal de partid, şi Ioan Făgărăşan. După alegere, membrii comitetului executiv au depus jurămîntul de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. In continuare Consiliul popular municipal a a­­les 5 comisii permanente, pe ra­muri şi domenii de activitate. In cadrul ultimului­­punct din ordinea de zi, a fost adoptat pla­nul de măsuri îmbunătăţit cu privire la realizarea sarcinilor economico-sociale pe perioada 1978—1980- De aici se dirijează Instalaţiile întreprinderii de producere a nutreţurilor combinate Iernut Cotele anului 1978 VENITURILE TOTALE REALE ale­ POPULAȚIEI NIJ/ PRODUCTIVITATEA MUNCII în --------­INDUSTRIA / \ REPUBLI- (A O fl\ °anA (1 U H ) 1 DECEMBRIE 1918 - MĂREAU ZI a împlinirii uitatii statale An de an, ziua de 1 Decembrie 1918 rememorează procesul com­plex şi de durată, care a stator­nicit pentru totdeauna visul ge­neraţiilor de luptători pentru in­dependenţă şi unitate, al acelora care au văzut apropiindu-se ziua cînd Transilvania va părăsi oco­lul vulturului heraldic al monar­hiei habsburgice şi se va uni cu patria mamă, pentru a cuprinde în aceleaşi margini de hotar, toa­te ramurile poporului român. 1 Decembrie 1918 încununa astfel aspiraţiile de veacuri ale mişcă­rii pentru unitate şi independen­ţă, ale luptei pentru păstrarea limbii, fiinţei de neam şi naţio­nale, din timpuri străvechi în ca­re cnezatele şi voievodatele ro­mâneşti îşi înscriau istoria pe teritoriul patriei, în care voievozi şi domni cu nume de rezonanţă, ca Mircea cel Bătrîn, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare o­­preau puhoaiele vrăjmaşe la gra­niţele ţării, dovedind Europei că la Dunărea de Jos poporul ro­mân îşi defineşte singur soarta şi viitorul său politic. Mihai, su­pranumit cel Viteaz, continuînd aceste pilde eroice, întruchipează prin mintea sa ageră şi sabia vi­tează, vechiul stat al Daciei, uni­­ficînd pentru contemporani ca şi pentru conştiinţa urmaşilor, cele trei Ţări Româneşti. 1 Decembrie 1918 se revendică în istorie şi în procesul formării naţiunii române şi a conştiinţei sale, trăieşte prin ideologia ilu­ministă a Şcolii ardelene, răzbate prin revoluţia naţională din 1821 şi se afirmă puternic în viaţa po­litică a sud-estului Europei, prin revoluţia română din 1848. Pro­gramele revoluţionare, exprimînd sentimentele maselor populare de o parte şi de alta a Carpaţi­­lor, sintetizează ideile libertăţii, unităţii şi independenţei, în for­ma modernă, definitivă,, pe care se va înălţa şi se va alcătui „vii­torul fericit al României întregi“. Unirea Principatelor Române în 1859, cîştigarea independenţei de stat a României In 1877, sînt paşi hotărîtori şi esenţiali atît în definirea structurii statului na­ţional unitar român, cit şi în îm­plinirea trăsăturilor conştiinţei naţionale, care potenţează la rin­­dul său gîndurile şi sentimentele desăvîrşirii unităţii, pornite şi statuate pe temeliile fireşti şi a­­dînci ale tradiţiilor istorice. Soli­daritatea naţională se manifestă puternic după 1877 prin mişca­rea politică, cultural-naţională a societăţilor ştiinţifice sau cultu­rale, a partidelor politice, a pre­sei de diferite orientări atît din România liberă cît şi din Tran­silvania şi Bucovina. Toate aduc la cunoştinţa popoarelor Europei dorinţa poporului român de au­todeterminare, de existenţă uni­tară liberă şi independentă în condiţii de deplină suveranitate statală şi politică. Dorinţa de unire nu a putut fi împiedicată nici de politica de asuprire naţională, nici de pri­mul război mondial dezlănţuit de puterile imperialiste care în afa­ra dorinţei lor de a-şi extinde sfera şi influenţa politică asupra altor popoare, încercau să zdro­bească mişcările sociale şi deo­potrivă mişcările naţionale ale naţiunilor asuprite de imperiile multinaţionale, naţiuni dornice să trăiască în cadre statale inde­pendente şi suverane. Războiul, contrar previziunilor marilor pu­teri europene a dus la şubrezi­­rea regimurilor autoritare, la prăbuşirea monarhiilor multina­ţionale. Anul 1917 consemnează primul stat al acestui proces şi în acelaşi timp, victoria primei revoluţii proletare care va in­fluenţa lupta revoluţionară a po- VASILE DOBRESCU (Continuare in pag. a 2-a) . AZI ÎNCEPE CEA DE-A VII-A EDIŢIE A CICLULUI DE MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCA­TIVE, CULTURAL-ARTISTICE ŞI ŞTIINŢIFICE „Pe Mureş şi pe Tîrnave“ încadrate organic în cea de-a doua ediţie a Festivalu­lui naţional „Cîntarea Româ­niei“, manifestările politico­­educative, cultural-artistice şi ştiinţifice „Pe Mureş şi pe Tîrnave", încep azi şi vor du­ra pînă la sfîrşitul lunii de­cembrie. Desfăşurată sub egida Con­siliului judeţean de educaţie politică şi cultură socialistă, a Comitetului judeţean de cul­tură şi educaţie socialistă şi a Comisiei judeţene pentru­­ răspîndirea cunoştinţelor şti­­inţifice şi tehnice din cadrul Consiliului judeţean al F.U.S., acţiunea cuprinde următoare­le manifestări de amploare: „Zilele cărţii social-politice“ (1 —10 decembrie); „Decada mu­zeelor judeţului Mureş“ (10— 19 decembrie); „Decada ştiin­ţei şi tehnologiei“ (10—20 de­cembrie); „Zilele universităţi­lor cultural-ştiinţifice“ (20—31 decembrie) şi „Festivalul fil­mului la sate“ (4—30 decem­brie). Simpozioanele, dezbaterile, ciclurile de expuneri pe di­verse teme ale ştiinţei, artei, tehnicii şi culturii, intîlnirile cu membrii brigăzilor ştiinţi­fice, cu oameni de ştiinţă şi cultură, cursurile universită­ţilor cultural-ştiinţifice, pre­cum şi acţiunile organizate cu cartea, filmul, în muzee, şcoli ş.a., vor contribui la lărgirea orizontului de cultură gene­rală şi profesională al oame­nilor muncii, la educaţia lor politică, juridică, patriotică, ştiinţifică, moral-cetăţenească, etică şi estetică. Variatele acţiuni organizate sub îndrumarea directă a con­siliilor locale de educaţie po­litică şi cultură socialistă la care-şi aduc contribuţia Insti­­tuţiile de artă şi cultură, or­ganele şi organizaţiile sindi­cale, de tineret, femei, coope­ratiste, Instituţiile de învăţă­­­mânt, unităţile economice şi alţi factori educaţionali, dedi­cate Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român, vor contribui la intensificarea întregii activităţi politico-edu­cative şi cultural-artistice în judeţul nostru. KAPUS IOAN secretarul Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice Astăzi, la ora 18, la librăria „Universala“ din Tg.-Mureş a­­re loc, în cadrul „Zilelor căr­ţii social-politice", o întilnire la care Bitay Ödön, redactor la Editura Politică, va prezen­ta cartea „întilnire la Tg.­­Mureş“ de dr. Turzal Maria, cercetător ştiinţific principal.

Next