Steaua Roşie, februarie 1978 (Anul 30, nr. 26-49)
1978-02-01 / nr. 26
OSGAN AL cmnnuiu/ JU0£Ţ£AN MUMS Al P.C.8. Șl Al CONSILIUM POPOIAA JUD£Ţ£AN Anul XXX, Nr. 26 TEHNOLOGIILE PERFECŢIONATE RIDICĂ NIVELUL CALITĂŢII Activitatea pe care lucrătorii Fabricii de construcţii metalice şi articole de cauciuc Luduş au desfăşurat-o anul trecut constituie un adevărat model de angajare în muncă pentru îndeplinirea sarcinilor cincinalului revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, concretizată în depăşirea productivităţii muncii cu 22,2 la sută, a beneficiului cu 17 la sută, în reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă cu 26 lei. Avînd drept punct de plecare pentru 1978 asemenea cote de exigenţă, colectivului acestei fabrici îi revin sarcini deosebite, ce pot fi atinse numai prin concentrarea, mai mult decit pina admn, a atenţiei generale spre laturile calitative ale activităţii. Noua calitate despre care vorbim nu se referă doar la execuţia unui produs, ci ea este mult mai cuprinzătoare, multiplă, alimentîndu-se din înnoirile radicale ce vor cuprinde toate compartimentele activităţii colectivului, unde munca proprie de creaţie şi spiritul gospodăresc deţin rolul preponderent. Activitatea noastră din acest început de an este marcată de o serie de îmbunătăţiri pe care le considerăm absolut necesare pentru a realiza acest salt al calităţii, ne spune şeful de secţie, ing. Grigore Berbecaru. Am trecut la reorganizarea unor procese tehnologice şi locuri de muncă, la modernizarea instalaţiilor şi utilajelor, de pe urma cărora vom obţine în scurt timp ridicarea nivelului general al activităţii noastre. Aşezarea, pe baze moderne, a liniilor de la I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 4-a) De la 1 februarie Noi detaşamente de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei Incepînd de azi, 1 februarie, noi detaşamente de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei: personalul muncitor din transporturi (inclusiv transportul orăşenesc), din industria pielăriei, blănăriei şi încălţămintei, din industria sticlăriei, porţelanului şi faianţei, precum şi cel din telecomunicaţii. Conform prevederilor Decretului Consiliului de Stat privind reeşalonarea pe ramuri şi activităţi a majorării retribuţiei prevăzute pentru etapa I 1978, adoptat pe baza hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în sensul ca prima etapă de majorare a retribuţiilor să se încheie la 1 iunie 1978, faţă de 1 septembrie 1978 cum era prevăzut iniţial, personalul muncitor din industria sticlăriei, porţelanului şi faianţei, precum şi cel din telecomunicaţii beneficiază de majorarea retribuţiilor cu patru luni mai devreme faţă de cum era prevăzut iniţial. — Ce înseamnă aceasta pentru oamenii muncii, pentru familiile lor? — Aceasta înseamnă în primul rînd — ne răspunde tovarăşul Rozsa Ioan, director adjunct al întreprinderii de sticlărie şi faianţă din Sighişoara — o grăitoare mărturie a grijii deosebite a partidului şi statului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, faţă de om, de bunăstarea întregului popor. După cum se ştie, Programul de creştere a nivelului de trai în anii 1970—1980, adoptat de Conferinţa Naţională a partidului, prevede ca retribuţia nominală netă să crească în acest cincinal cu 10,3 la sută, în care nu e inclus impozitul, retribuţia medie reală urmînd să sporească în acest fel, pînă în 1980, comparativ cu anul 1975, cu 32,3 la sută, față de 18— 22 la sută cît era prevăzut în planul cincinal sau de 18—20 la sută prevăzut în Directivele Congresului al XI-lea. Interlocutorul ne-a furnizat numeroase date ilustrînd sporurile de venituri pe care le realizează personalul muncitor din întreprindere prin majorarea mai accentuată a retribuţiei şi prin devansarea cu 4 luni a aplicării majorării. Retribuţia tarifară lunară a unui şlefuitor categoria 3/111, de pildă, creşte de la 1 februarie cu 268 lei, ceea ce înseamnă că toţi şlefuitorii din această categorie, realizează, fără a socoti sporul de vechime, prin devansarea aplicării majorării cu 4 luni, un venit suplimentar de aproape 1.100 lei. Retribuţia cuptorurilor încărcători (cat. 2/NI), creşte de la 1.398 lei la lună la 1.642 lei, a lăcătuşilor mecanici (6/B), de la 1.831 lei la 2.162 lei, a controlorilor de calitate (cat. 2/III), de la 1.413 lei la 1.663 lei la lună. In telecomunicaţii, de asemenea, personalul muncitor beneficiază de majorarea retribuţiei cu 4 luni mai devreme faţă de cum a fost prevăzut iniţial. In acest sector, despre sporurile de venituri de care beneficiază oamenii muncii am primit amănunte de la tovarăşa Mărioara Bota, economistă la Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii. „Electromecanicii, încadraţi în categoria a IV-a, de pildă, beneficiază de o majorare a retribuţiilor de aproape 270 lei la lună. Avînd în vedere că majorarea se aplică cu 4 luni mai devreme faţă de cum era prevăzut iniţial, fără a socoti sporul de vechime, care creşte şi el, această categorie de oameni ai muncii realizează in 1 luni un venit suplimentar de 1.080 lei“. In toate aceste patru sectoare de activitate, în care se aplică majorarea începînd de azi, oamenii muncii îşi manifestă dragostea şi recunoştinţa faţă de partid, angajîndu-se să răspundă prin fapte de muncă grijii ce se acordă în ţara noastră bunăstării omului. Colectivul întreprinderii de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, de pildă, s-a angajat să dea în acest an patriei suplimentar 400.000 bucăţi de articole din faianţă, un milion sticle ambalaj, să economisească materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia electrică. I. PASCU Bucuria ultimii creatoare Act etic, creaţia este cel mai frumos gest pe care-l face omul pentru semenii săi, pentru ţară, pentru progresul general. Nimic nu e mai plăcut şi mai potrivit firii omeneşti decit bucuria şi satisfacţia muncii, a creaţiei. Asemenea stări sunt trăite, la temperatura înaltelor comandamente sociale, şi de tînărul colectiv al atelierului de proiectare constructivă condus de inginerul Traian Tarnav- DORIN BORDA (Continuare în pag. a 4-a) Electricienii automaticii Kedves Alexandru şi Takacs Ioan surprinşi de aparatul de fotografiat împreună cu proiectantul principal Pompiliu Baciu (de la stingă la dreapta) în timpul unei operațiuni tehnice îndeplinite prin colaborare tovărășească. Vedere din cartierul „1818“ din Tirgu-Mureș. Adunări generale în S.M.A. Sporirea recoltelor depinde de exigenţa muncii fiecărui mecanizator La sfîrşitul săptămînii trecute a avut loc la Gheorghe Doja adunarea generală a oamenilor muncii de la S.M.A. Ungheni, la care au participat toţi mecanizatorii şi mecanicii de întreţinere de la cele 7 secţii de mecanizare aparţinătoare precum şi lucrătorii de la atelierul central. Din darea de seamă prezentată de ing. Jenikovszky László, directorul S.M.A. Ungheni, ilustrată cu grafice de producţie la fiecare indicator de plan, a reieşit că datorită muncii sîrguincioase desfăşurate de întreg colectivul, planul de venituri a fost realizat în proporţie de 104 la sută. Cu cele mai bune rezultate se înscriu secţiile de mecanizare din: Ungheni care şi-a realizat planul în proporţie de 129 la sută, Vidrasău — 125 la sută şi Gheorghe Doja — 114 la sută. Ca urmare a lucrărilor de calitate efectuate de către mecanizatori în anul trecut s-a obţinut la nivelul S.M.A. cea mai mare producţie de grîu şi sfeclă de zahăr de pînă acum, culturi la care planul a fost depăşit cu 209 kg grîu la ha, şi respectiv 5.250 kg sfeclă de zahăr la ha. La cultura porumbului realizările sunt sub nivelul planului cu 424 kg la ha. La cultura griului cu cele mai bune rezultate se numără secţiile de mecanizare din: Ungheni cu o producţie medie la ha de 4.265 kg, Vidrasău 3.816 kg şi Gheorghe Doja cu 3.311 kg. La sfecla de zahăr producţiile cele mai mari au fost realizate de secţiile de mecanizare din: Ungheni — 35.730 kg la ha, Corneşti — 35.000 kg la ha şi Cerghid — 33.400 kg la ha. La cultura porumbului singura secţie care şi-a realizat planul de producţie este secţia din Crăciuneşti cu 3.274 kg la ha, iar cele din Ungheni cu 3.344 kg la ha şi Gheorghe Doja cu 2.956 kg la ha s-au apropiat de cifrele planificate. Cu cele mai slabe rezultate se numără secţiile din Tirimia la cultura griului şi porumbului, cele din Cerghid şi Corneşti la porumb şi Gheorghe Doja la sfecla de zahăr. Pe lingă realizările bune obţinute în anul 1977 atît darea de seamă cît şi participanţii la discuţii au scos în evidenţă şi minusurile. Astfel, producţiile puteau fi mai mari dacă fiecare mecanizator ar fi executat numai lucrări de calitate şi la timp, dacă sistema de maşini din dotare ar fi fost folosită mai eficient, încă mai sunt multe lipsuri in privința disciplinei, unii meca- V. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) EVENIMENTELE LUNII IANUARIE 1978 Pentru întregul nostru popor, pentru oamenii muncii de pe străbunele plaiuri ale Mureşului, evenimentul jubiliar al aniversarii a 60 de ani de viaţă şi a peste 45 de ani de activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu va rămîne întipărit în conştiinţe şi inimi ca unul din evenimentele de cald şi vibrant umanism ale începutului de an, ca o aleasă pagină în cronica anului 1978 al istoriei neamului. Pătrunşi de sentimente de adînc patriotism, de profundă stimă şi preţuire faţă de fiul ridicat din rîndul acestui minunat popor, apreciem că aniversarea din ianuarie a fost o manifestare de amploare populară care a adus sărbătoare în inimile noastre ale tuturor, devenind practic sărbătoarea partidului, a comuniştilor, a întregii noastre naţiuni. Vibrantele manifestări au culminat cu festivităţile de la Sala Palatului Republicii, în cadrul cărora tovarăşului Nicolae ÎN AJUTORUL PROPAGANDISTULUI Ceauşescu i-a fost conferit pentru a doua oară Titlul de Onoare Suprem de „Erou al Republicii Socialiste România“ şi Ordinul „Victoria Socialismului“. Aducînd omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu, poporul şi-a exprimat dragostea neţărmurită faţă de conducătorul strîns legat de mase, şi-a dovedit puternica adeziune şi ataşamentul lui fierbinte la politica internă şi externă a partidului, unitatea şi coeziunea sa de nezdruncinat în jurul partidului, a secretarului său general. Intr-o unanimă şi profundă apreciere a activităţii sale revoluţionare, oamenii,munici, şi-au exprimat satisfacţia pentru marile înfăptuiri socialiste, pentru transformările adîllci care au schimbat din temelie chipul ţării, asigurînd bunăstarea şi fericirea milioanelor de oameni ai muncii din ţara noastră. In cuvântul rostit la adunarea festivă consacrată aniversării a 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate revoluţionară, tovarăşul Nicolae Ceauşescu remarca: „Manifestările ce au avut loc în aceste zile privind persoana mea le consider adresate partidului nostru comunist, al cărui soldat credincios am fost. (Continuare in pag. a 4-a)