Steaua Roşie, februarie 1978 (Anul 30, nr. 26-49)

1978-02-01 / nr. 26

OSGAN AL cmnnuiu/ JU0£Ţ£AN MUMS Al P.C.8. Șl Al CONSILIUM POPOIAA JUD£Ţ£AN Anul XXX, Nr. 26 TEHNOLOGIILE PERFECŢIONATE RIDICĂ NIVELUL CALITĂŢII Activitatea pe care lucrătorii Fabricii de construcţii metalice şi articole de cauciuc Luduş au desfăşurat-o anul trecut consti­tuie un adevărat model de an­gajare în muncă pentru îndepli­nirea sarcinilor cincinalului re­voluţiei ştiinţifice şi tehnice, concretizată în depăşirea produc­tivităţii muncii cu 22,2 la sută, a beneficiului cu 17 la sută, în reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă cu 26 lei. Avînd drept punct de plecare pentru 1978 asemenea cote de exigenţă, colectivului acestei fa­brici îi revin sarcini deosebite, ce pot fi atinse numai prin con­centrarea, mai mult decit pina ad­mn, a atenţiei generale spre laturile calitative ale activităţii. Noua calitate despre care vor­­bi­m nu se referă doar la execu­ţia unui produs, ci ea este mult mai cuprinzătoare, multiplă, a­­limentîndu-se din înnoirile ra­dicale ce vor cuprinde toate compartimentele activităţii co­lectivului, unde munca proprie de creaţie şi spiritul gospodăresc deţin rolul preponderent.­­ Activitatea noastră din a­­cest început de an este marcată de o serie de îmbunătăţiri pe care le considerăm absolut ne­cesare pentru a realiza acest salt al calităţii, ne spune şeful de secţie, ing. Grigore Berbecaru. Am trecut la reorganizarea unor procese tehnologice şi locuri de muncă, la modernizarea instala­ţiilor şi utilajelor, de pe urma cărora vom obţine în scurt timp ridicarea nivelului general al ac­tivităţii noastre. Aşezarea, pe b­aze moderne, a liniilor de la­ I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 4-a) De la 1 februarie Noi detaşamente de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei Incepînd de azi, 1 februarie, noi detaşamente de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei: personalul muncitor din transporturi (inclusiv trans­portul orăşenesc), din industria pielăriei, blănăriei şi încălţămin­tei, din industria sticlăriei, por­ţelanului şi faianţei, precum şi cel din telecomunicaţii. Conform prevederilor Decretului Consiliu­lui de Stat privind reeşalonarea pe ramuri şi activităţi a majoră­rii retribuţiei prevăzute pentru etapa I 1978, adoptat pe baza ho­­tărîrii Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R. în sensul ca prima etapă de majorare a re­tribuţiilor să se încheie la 1 iu­nie 1978, faţă de 1 septembrie 1978 cum era prevăzut iniţial, personalul muncitor din indus­tria sticlăriei, porţelanului şi fa­ianţei, precum şi cel din teleco­municaţii beneficiază de majora­rea retribuţiilor cu patru luni mai devreme faţă de cum era prevă­zut iniţial. — Ce înseamnă aceasta pentru oamenii muncii, pentru familiile lor? — Aceasta înseamnă în primul rînd — ne răspunde tovarăşul Rozsa Ioan, director adjunct al întreprinderii de sticlărie şi fa­ianţă din Sighişoara — o grăi­toare mărturie a grijii deosebite a partidului şi statului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, faţă de om, de bună­starea întregului popor. După cum se ştie, Programul de creş­tere a nivelului de trai în anii 1970—1980, adoptat de Conferinţa Naţională a partidului, prevede ca retribuţia nominală netă să crească în acest cincinal cu 10,3 la sută, în care nu e inclus impo­zitul, retribuţia medie reală ur­­m­înd să sporească în acest fel, pînă în 1980, comparativ cu anul 1975, cu 32,3 la sută, față de 18— 22 la sută cît era prevăzut în pla­nul cincinal sau de 18—20 la sută prevăzut în Directivele Congre­sului al XI-lea. Interlocutorul ne-a furnizat nu­meroase date ilustrînd sporurile de venituri pe care le realizează personalul muncitor din între­prindere prin majorarea mai ac­centuată a retribuţiei şi prin de­vansarea cu 4 luni a aplicării majorării. Retribuţia tarifară lu­nară a unui şlefuitor categoria 3/111, de pildă, creşte de la 1 fe­bruarie cu 268 lei, ceea ce în­seamnă că toţi şlefuitorii din a­­ceastă categorie, realizează, fără a socoti sporul de vechime, prin devansarea aplicării majorării cu 4 luni, un venit suplimentar de aproape 1.100 lei. Retribuţia cup­­torurilor încărcători (cat. 2/NI), creşte de la 1.398 lei la lună la 1.642 lei, a lăcătuşilor mecanici (6/B), de la 1.831 lei la 2.162 lei, a controlorilor de calitate (cat. 2/III), de la 1.413 lei la 1.663 lei la lună. In telecomunicaţii, de aseme­nea, personalul muncitor benefi­ciază de majorarea retribuţiei cu 4 luni mai devreme faţă de cum a fost prevăzut iniţial. In acest sector, despre sporurile de veni­turi de care beneficiază oamenii muncii am primit amănunte de la tovarăşa Mărioara Bota, eco­nomistă la Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii. „Electro­mecanicii, încadraţi în categoria a IV-a, de pildă, beneficiază de o majorare a retribuţiilor de a­­proape 270 lei la lună. Avînd în vedere că majorarea se aplică cu 4 luni mai devreme faţă de cum era prevăzut iniţial, fără a socoti sporul de vechime, care creşte şi el, această categorie de oameni ai muncii realizează in 1 luni un venit suplimentar de 1.080 lei“. In toate aceste patru sectoare de activitate, în care se aplică majorarea începînd de azi, oame­nii muncii îşi manifestă dragos­tea şi recunoştinţa faţă de par­tid, angajîndu-se să răspundă prin fapte de muncă grijii ce se acordă în ţara noastră bunăstă­rii omului. Colectivul întreprin­derii de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, de pildă, s-a angajat să dea în acest an patriei supli­mentar 400.000 bucăţi de articole din faianţă, un milion sticle am­balaj, să economisească materiile prime şi materialele, combustibi­lul şi energia electrică. I­. PASCU Bucuria u­ltimii creatoare Act etic, creaţia este cel mai frumos gest pe care-l fa­ce omul pentru semenii săi, pentru ţară, pentru progresul general. Nimic nu e mai plă­cut şi mai potrivit firii ome­neşti decit bucuria şi satis­facţia muncii, a creaţiei. Ase­menea stări sunt trăite, la temperatura înaltelor coman­damente sociale, şi de tînărul colectiv al atelierului de pro­iectare constructivă condus de inginerul Traian Tarnav- DORIN BORDA (Continuare în pag. a 4-a) Electricienii automaticii Kedves Alexandru şi Takacs Ioan surprinşi de aparatul de fotografiat împreună cu proiectantul principal Pompiliu Baciu (de la stingă la dreapta) în timpul unei operațiuni tehnice îndeplinite prin colaborare tovărășească. Vedere din cartierul „1818“ din Tirgu-Mureș. Adunări generale în S.M.A. Sporirea recoltelor depinde de exigenţa muncii fiecărui mecanizator La sfîrşitul săptămînii trecute a avut loc la Gheorghe Doja a­­dunarea generală a oamenilor muncii de la S.M.A. Ungheni, la care au participat toţi mecaniza­torii şi mecanicii de întreţinere de la cele 7 secţii de mecanizare aparţinătoare precum şi lucrăto­rii de la atelierul central. Din darea de seamă prezenta­tă de ing. Jenikovszky László, directorul S.M.A. Ungheni, ilus­trată cu grafice de producţie la fiecare indicator de plan, a reie­şit că datorită muncii sîrguin­­cioase desfăşurate de întreg co­lectivul, planul de venituri a fost realizat în proporţie de 104 la sută. Cu cele mai bune rezul­tate se înscriu secţiile de meca­nizare din: Ungheni care şi-a realizat planul în proporţie de 129 la sută, Vidrasău — 125 la sută şi Gheorghe Doja — 114 la sută. Ca urmare a lucrărilor de calitate efectuate de către meca­nizatori în anul trecut s-a obţi­nut la nivelul S.M.A. cea mai mare producţie de grîu şi sfeclă de zahăr de pînă acum, culturi la care planul a fost depăşit cu 209 kg grîu la ha, şi respectiv 5.250 kg sfeclă de zahăr la ha. La cultura porumbului realiză­rile sunt sub nivelul planului cu 424 kg la ha. La cultura griului cu cele mai bune rezultate se numără secţiile de mecanizare din: Ungheni cu o producţie me­die la ha de 4.265 kg, Vidrasău 3.816 kg şi Gheorghe Doja cu 3.311 kg. La sfecla de zahăr pro­ducţiile cele mai mari au fost realizate de secţiile de mecani­zare din: Ungheni — 35.730 kg la ha, Corneşti — 35.000 kg la ha şi Cerghid — 33.400 kg la ha. La cultura porumbului singura sec­ţie care şi-a realizat planul de producţie este secţia din Crăciu­­neşti cu 3.274 kg la ha, iar cele din Ungheni cu 3.344 kg la ha şi Gheorghe Doja cu 2.956 kg la ha s-au apropiat de cifrele planifi­cate. Cu cele mai slabe rezultate se numără secţiile din Tirimia la cultura griului şi porumbului, cele din Cerghid şi Corneşti la porumb şi Gheorghe Doja la sfe­cla de zahăr. Pe lingă realizările bune ob­ţinute în anul 1977 atît darea de seamă cît şi participanţii la dis­cuţii au scos în evidenţă şi mi­nusurile. Astfel, producţiile pu­teau fi mai mari dacă fiecare mecanizator ar fi executat numai lucrări de calitate şi la timp, da­că sistema de maşini din dotare ar fi fost folosită mai eficient, încă mai sunt multe lipsuri in privința disciplinei, unii meca- V. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) EVENIMENTELE LUNII IANUARIE 1978 Pentru întregul nostru popor, pentru oamenii muncii de pe străbunele plaiuri ale Mureşului, evenimentul jubiliar al aniversar­­ii a 60 de ani de viaţă şi a peste 45 de ani de activitate re­voluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu va rămîne întipărit în conştiinţe şi inimi ca unul din evenimentele de cald şi vibrant umanism ale începutului de an, ca o aleasă pagină în cronica a­­nului 1978 al istoriei neamului. Pătrunşi de sentimente de a­­dînc patriotism, de profundă sti­mă şi preţuire faţă de fiul ridi­cat din rîndul acestui minunat popor, apreciem că aniversarea din ianuarie a fost o manifesta­re de amploare populară care a adus sărbătoare în inimile noas­tre ale tuturor, devenind practic sărbătoarea partidului, a comu­niştilor, a întregii noastre na­ţiuni. Vibrantele manifestări au cul­minat cu festivităţile de la Sala Palatului Republicii, în cadrul cărora tovarăşului Nicolae ÎN AJUTORUL PROPAGANDISTULUI Ceauşescu i-a fost conferit pen­tru a doua oară Titlul de Onoa­re Suprem de „Erou al Republi­cii Socialiste România“ şi Ordi­nul „Victoria Socialismului“. Aducînd omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu, poporul şi-a exprimat dragostea neţărmurită faţă de conducătorul strîns legat de mase, şi-a dovedit puternica adeziune şi ataşamentul lui fier­binte la politica internă şi ex­ternă a partidului, unitatea şi coeziunea sa de nezdruncinat în­ jurul partidului, a secretarului său general. Intr-o unanimă şi profundă apreciere a activităţii sale revoluţionare, oamenii,mun­i­ci, şi-au exprimat satisfacţia pentru marile înfăptuiri socia­liste, pentru transformările a­­dîllci care au schimbat din teme­lie chipul ţării, asigurînd bună­starea şi fericirea milioanelor de oameni ai muncii din ţara noas­tră. In cuvântul rostit la adunarea festivă consacrată aniversării a 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate revoluţionară, to­varăşul Nicolae Ceauşescu re­marca: „Manifestările ce au a­­vut loc în aceste zile privind persoana mea le consider adresa­te partidului nostru comunist, al cărui soldat credincios am fost. (Continuare in pag. a 4-a)

Next