Steaua Roşie, martie 1978 (Anul 30, nr. 50-76)
1978-03-15 / nr. 62
nOLlTAftt 0IN rOAT( TARItt, VNiri-YA / OB&AN AL COBHTimw JUO£T£AN MURISAI fi CR. S/ AL CONSULULUI fiOPULAR JUO£T£AN Anul XXX, nr. 62 (6.203) | Miercuri, 15 martie 1978 | 4 pagini, 30 de bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a participat la Plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, marţi dimineaţa, la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întimpinat cu entuziaste aplauze şi ovaţii, participanţii reafirmînd dragostea şi recunoştinţa fierbinte, devotamentul profund pe care oamenii muncii de naţionalitate maghiară şi germană din ţara noastră le nutresc faţă de partid şi secretarul său general, pentru condiţiile asigurate de a participa efectiv, în condiţii de egalitate, la întreaga viaţă politică, economică şi socială, la conducerea societăţii, de a-şi manifesta plenar capacităţile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismului, pentru locul demn ce-l ocupă în marea şi unita familie a României socialiste la prezidiul şedinţei, alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat loc tovarăşii Virgil Cazacu, Constantin Dăscălescu, Janos Fazekas, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Teonte Răutu, Iosif Ungar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Marin, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Eduard Eisenburger, membru al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, precum şi vicepreşedinţii Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi ai Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană. Au participat, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, artă,şi cultură. în deschiderea şedinţei a luat cuvîntul tovarăşul Ştefan Peteru, care, în numele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, a salutat cu deosebită stimă, cu multă căldură şi bucurie prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu la lucrările plenarei comune a celor două consilii. Au continuat dezbaterile pe marginea expunerilor prezentate în cadrul plenarelor celor două consilii. Au luat cuvîntul tovarăşii Puskas Gheorghe, profesor la institutul medico-farmaceutic diin Tîrgu Mureş, Michael Weber, inginer-şef la întreprinderea „Porţelanul“ din Alba Iulia, Domokos Géza, directorul Editurii „Kriterion“, secretar al Uniunii Scriitorilor, Therese Necsasz, inspector general adjunct la Inspectoratul şcolar al judeţului Timiş, Szabó Béla, strungar la întreprinderea „înfrăţirea“ din Oradea, Paul Mihai Berger, Brigadier la C.A.P. Criş- Daneş, judeţul Mureş. Dancsuly Andrei, profesor la Universitatea ,,Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Josef Eckenreiter, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., şi Majai Adalbert, preşedintele Consiliului judeţean.ilarghita al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. In numele membrilor celor două consilii, al tuturor participanţilor la plenara comună, tovarăşul Ştefan Péterfi a rugat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, să ia cuvîntul. Primit cu cele mai calde sentimente, cu însufleţită bucurie şi profundă satisfacţie, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebită atenţie şi larg interes, cu deplină aprobare, ea fiind subliniată, în repetate rînduri, de prelungi aplauze, urale şi ovaţii. Cuvîntarea se va da publicităţii. In încheierea cuvîntării, participanţii aclamă din nou îndelung, cu înflăcărare, pentru gloriosul Partid Comunist Român, pentru conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru patria comună, liberă, independentă şi înfloritoare — Republica Socialistă, România. Sînt momente care relevă cu puterea adevărului, a celei mai vii realităţi, coeziunea strînsă a oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană în jurul partidului şi al secretarului său general, forţa şi unitatea societăţii noastre socialiste. Şedinţa a fost închisă de tovarăşul Eduard Eisenburger. * * * în deschiderea lucrărilor plenarei comune, tovarăşul Ştefan Péterfi a spus: In numele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană vă salutăm cu deosebită stimă, cu multă căldură şi bucurie. Prezenţa dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la lucrările plenarei comune a celor două consilii reprezintă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului şi statului nostru pentru a asigura participarea efectivă a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, în condiţii de deplină egalitate, la întreaga viaţă politică şi socială a ţării. Permiteţi-ne să vă raportăm că, în cursul zilei de ieri, s-au constituit cele două consilii şi au fost alese, în unanimitate, organele executive — birourile acestora. Participanţii la discuţii şi-au exprimat adînca lor satisfacţie faţă de marile realizări obţinute de oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea partidului, în îndeplinirea obiectivelor social-economice şi au dezbătut pe larg sarcinile care ne revin pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Lucrările plenarelor au evidenţiat faptul că Raportul prezentat de dumneavoastră, la Conferinţa Naţională, documentele adoptate au făcut un cuprinzător bilanţ al succeselor obţinute prin munca eroică a întregului popor şi au jalonat direcţiile fundamentale ale dezvoltării societăţii româneşti în perioada actuală şi în perspectivă. Totodată, în şedinţele plenare a fost exprimată hotărîrea consiliilor, a tuturor oamenilor muncii maghiari şi germani, de a participa, împreună cu întregul popor, cu toate forţele, la realizarea tuturor hotărîrilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului. Participanţii au subliniat cu profundă satisfacţie că rezultatele primilor doi ani ai cincinalului, precum şi obiectivele stabilite pentru anii următori, re-flectă cu pregnanţă justeţea şi realismul politicii partidului de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, de dezvoltare economică armonioasă a tuturor judeţelor, ceea ce asigură baza materială pentru realizarea în fapt a egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, pentru manifestarea şi afirmarea plenară a capacităţilor lor creatoare în sfera producţiei de bunuri materiale, în toate sectoarele de activitate. Plenarele au dat o înaltă apreciere principialităţii consecvente şi modului creator în care Partidul Comunist Român a rezolvat problema naţională, rolului dumneavoastră determinant, de însemnătate excepţională, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în elaborarea şi înfăptuirea politicii naţionale a partidului, care asigură deplina egalitate în drepturi a oamenilor muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, întărirea unităţii şi frăţiei tuturor fiilor ţării. Cele două consilii ale oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană au relevat şi au dat o înaltă apreciere grijii şi preocupărilor dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru continua dezvoltare a democraţiei socialiste în toate sectoarele de activitate, printr-o participare mai activă a maselor la dezbaterea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. In cadrul lucrărilor celor două plenare s-a evidenţiat cu o multitudine de fapte că învăţămîntul în limba maternă, existenţa ziarelor şi revistelor, a programelor de radio şi televiziune, a editurilor, a teatrelor şi a altor instituţii de cultură, constituie factori reali, care concură la educaţia în limba maternă, la păstrarea şi cultivarea tradiţiilor proprii, la dezvoltarea vieţii spirituale a naţionalităţilor conlocuitoare. Totodată, în plenare s-a accentuat necesitatea asigurării unui caracter mai activ şi mai concret întregii activităţi a consiliilor, precum şi cerinţa ca ele să aducă o contribuţie mai substanţială la examinarea, în spiritul politicii partidului, a problemelor care privesc viaţa şi activitatea naţionalităţilor conlocuitoare. Plenarele, exprimînd şi cu acest prilej acordul deplin al oamenilor muncii maghiari şi germani faţă de politica internaţională a partidului şi statului, dau o înaltă apreciere activităţii prodigioase a dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, personalitate proeminentă a lumii contemporane, rolului dumneavoastră decisiv în elaborarea politicii externe a partidului si statului (Continuare in pag. a 4-a) Peisaj nou în cartierul „1848“ din Tîrgu-Mureş Reducerea cu un procent a cheltuielilor de producţie înseamnă în acest an pentru judeţul Mureş economisirea a peste 120 milioane lei! Reducerea cheltuielilor de producţie şi mai cu seamă a celor materiale constituie una din problemele fundamentale ale politicii economice a Partidului Comunist Român. Pe această cale se asigură in bună parte fondurile necesare traducerii în fapte a vastului program de investiţii şi ridicarea nivelului material şi spiritual al populaţiei. în cuvîntarea rostită la Conferinţa Naţională a partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, a arătat: „Trebuie să acordăm toată atenţia reducerii mai accentuate a cheltuielilor de producţie, îndeosebi a cheltuielilor materiale. Programul suplimentar are în vedere ca, pe această cale, să se obţină economii de încă 22 miliarde lei peste prevederile cincinalului — sarcină pe care o considerăm drept minimă — şi trebuie făcut totul ca aceste economii să fie mult mai mari“, în efortul general al întregii economii s-a încadrat şi industria judeţului Mureş. In anul trecut costurile efective de producţie la o mie de lei producţie marfă au fost inferioare celor din 1976 cu 158,4 lei la total şi 109,7 lei la cheltuieli materiale. Un număr important de unităţi şi-au îndeplinit prevederile planului, obţinînd importante economii. Anul 1978 a fost început cu rezultate pozitive de IMATEX, Metalotehnica, Prodcomplex, I.U.P.S. Reghin, întreprinderea de geamuri Tîrnăveni, şi de alte unităţi, unde nivelul cheltuielilor efective a fost inferior celui stabilit în plan. Cu toate acestea, din cele 40 de unităţi raportoare un număr de 14 întreprinderi nu s-au încadrat în prevederile planului, astfel depăşirile costurilor pe judeţ se ridică la 38,6 milioane lei la total şi 30,3 milioane lei la cheltuieli materiale. La toate unităţile unde s-au înregistrat depăşiri în luna ianuarie se impune o analiză temeinică a cauzelor care au determinat această situaţie, pentru identificarea şi punerea în valoare a tuturor rezervelor care pot asigura reduceri importante ale costurilor de producţie. Am semnala aici în primul rînd problema utilizării mai eficiente a maşinilor, utilajelor şi agregatelor. în anul 1977 s-au obţinut succese de seamă pe această linie, fără însă ca rezervele să fie complet epuizate, în luna ianuarie a.c. indicele de folosire a maşinilor-unelte pe ansamblul judeţului a fost de 88,8 la sută, cu abateri de peste şi sub această medie pe întreprinderi. Un indice peste media pe judeţ s-a obţinut la Metalotehnica (89,4 la sută), fapt ce a influenţat pozitiv şi formarea nivelului cheltuielilor de producţie. Este bine cunoscut că utilizarea mai eficientă a capacităţilor de producţie duce la creşterea volumului producţiei materiale, astfel cheltuielile de producţie se repartizează la un volum mai ridicat de produse, ceea ce înseamnă micşorarea costurilor pe unitate de produs. In majoritatea unităţilor se acordă importanţă deosebită problemei gospodăririi raţionale a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei electrice, asigurîndu-se pe această cale reducerea cheltuielilor materiale. în luna ianuarie s-au obţinut unele rezultate pozitive, astfel, la combustibil conventional s-au redus consumurile specifice cu aproape 1.900 urne, ponderea în acest volum avînd o întreprinderea Electrocentrale lernut. întreprinderea de prelucrare a lemnului ILEFOR în acest interval a economisit 150 mc cherestea răşinoase, fapt ce s-a reflectat şi în cheltuielile de producţie. In schimb, la unele materii prime consumurile normate au fost depăşite. Astfel, la energie electrică consumurile efective au fost mai mari cu 2,2 milioane kWh decit cele prevăzute în plan. Este lesne de înţeles că aceasta nu a favorizat reducerea cheltuielilor de producţie la unităţile în cauză. Este bine să reamintim — şi nu trebuie să uităm nici o clipă — că reducerea cheltuielilor de producţie cu numai un proscent pe ansamblul judeţului, înseamnă în acest an economisirea a peste 120 milioane lei. Iată dimensiunile reale ale acestei probleme care, depăşind cadrul întreprinderilor, comportă un interes general pentru întreaga economie naţională, în acest context, sarcina reducerii continue a costurilor de producţie se impune ca o permanenţă în atenţia colectivelor de oameni ai muncii, a organizaţiilor de partid şi conducerilor unităţilor economice. IULIU VERESS directorul Direcţiei judeţene de statistică