Steaua Roşie, aprilie 1978 (Anul 30, nr. 77-102)

1978-04-01 / nr. 77

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE La LM. „Republica“ Reghin Experienţă pozitivă în folosirea fondurilor fixe Creşterea rapidă a eficienţei fondurilor fixe este una din pre­ocupările economice calitative de mare importanţă pentru fiecare întreprindere industrială. Con­ferinţa Naţională a partidului a trasat sarcini precise în acest sens, care impun atenţie cuve­nită din partea colectivelor de oameni ai muncii. La Întreprin­derea metalurgică „Republica “ din Reghin s-au obţinut rezul­tate demne de evidenţiat în pri­vinţa producţiei obţinute la 1.000 lei fonduri fixe. In anul trecut nivelul înregistrat la acest indi­cator a fost de 3.793 lei, fapt ce nu mai are nevoie de explica­ţii în privinţa preocupărilor pen­tru sporirea necontenită a pro­ducţiei realizată cu fondurile fi­xe încredinţate de societate a­­cestui colectiv. Drept urmare, în anul 1978 cu fiecare leu investit se va obţine o producţie în va­loare de 3,88 iei, ceea ce înseam­nă că, cu 1.000 lei fonduri fixe se realizează o producţie de 3.885 iei. Deci, faptele vorbesc de la sine despre nivelul de or­ganizare a activităţii, despre gradul de folosire a capacităţi­lor — suprafeţe de producţie, maşini şi utilaje — care de la o lună la alta rodesc mai bine da­torită iscusinţei şi inteligenţei oamenilor, efortului colectiv de a spori mereu productivitatea muncii. Realizările dobîndite la acest Indicator reprezintă cea mai grăitoare dovadă a felului cum se traduc în viaţă hotărîrile Con­gresului al XI-lea, ale Conferin­ţei Naţionale a partidului de că­tre inimosul colectiv de meta­­lurgişti reghineni. De asemenea, ele evidenţiază nivelul activităţii de partid, a consiliului oameni­lor muncii, atenţia acordata la­turilor calitative în munca pro­ductivă, punîndu-se accent pe in­dicatorii fizici, pe producţia netă care sunt barometrul eficienţei economici* obţinute, a valorii nou create intr-o perioadă de timp. Rezultatele obţinute sunt ur­marea utilizării intensive a su­prafeţelor de producţie, a maşi­nilor şi utilajelor, a reorganiză­rii fluxurilor tehnologice, fapt ce a permis o densitate mai mare a maşinilor în aceeaşi suprafaţă, folosirea spaţiilor mai reduse pentru montajul unor produse sau subansamble, cum sunt pom­pele pentru autovehicule, frânele, diferite accesorii, osiile etc. Fo­losirea utilajelor în trei schim­buri asigură un indice de utiliza­re a acestora cu 0.2 la sută mai mare decit cel înregistrat în a­­nul trecut La turnătoria de fontă (într-o parte a turnătoriei) s-a introdus turnarea fontei cu grafit nodu­lar. Noua tehnologie asigură creşterea valorică a producţiei realizată pe aceeaşi suprafaţă. In acţiunea ce vizează creşterea productivităţii muncii prin spo­­ rirea numărului S.D.V.-urilor, a organizării mai bune a locurilor de muncă este mobilizată marea majoritate a personalului mun­citor. De asemenea, fiecare cadru tehnic răspunde de rezolvarea a una sau două probleme de pro­ducţie, prin care să se înlocuias­că munca manuală cu dispoziti­ve speciale care asigură pe lîngă o înaltă productivitate şi o cali­tate superioară produselor. IO­AN HUSAR In plantaţiile viticole — lucrări operative şi de calitate Odată cu sosirea primăverii plantaţiile viticole cunosc din nou freamătul muncii. Patrimo­niul viticol al judeţului nostru cuprinde 4.110 ha de vii, din care 3.960 ha pe rod, de la ca­re se prevede obţinerea unei producţii medii de 5.640 kg de struguri la hectar. In vederea realizării acestei producţii acum în primăvară sunt prevăzute să se execute ample lucrări de ve­rificare a sistemului de susţine­re, de dezgropare, tăiere şi lega­re a viei, de fertilizare şi pre­gătire a solului cit şi unele tra­tamente contra bolilor şi dăună­torilor. Din informaţiile primite din partea conducerii întreprinderii viei şi vinului Mureş rezultă că aceste lucrări nu au fost declan­şate peste tot la timpul oportun, multe dintre ele fiind întîrziate. Dacă în plantaţiile viticole ale I.A.S. şi ale asociaţiilor economi­ce intercooperatiste viticole, re­cent înfiinţate, lucrările sunt destul de avansate, nu acelaşi lu­cru îl putem spune despre sta­diul lucrărilor în viile C­AP. De exemplu, la C.A.P. Nadeş, Tig­­majidru, Viişoara şi Ideciu nu s-a efectuat încă nici dezgropa­rea viei, nemaivorbind de ce­lelalte lucrări, de tăiere şi le­gare, fapt ce reclamă urgentarea şi încheierea lor până la înmu­gurire. Conducerea întreprinderii recomandă viticultorilor să trea­că suprafeţe cit mai mari de vie la forma semiînaltă, asigu­­rîndu-se astfel o aerisire bună a terenului şi implicit o reducere a umidităţii dintre rînduri, pre­­întîm­pinînd astfel atacul manei. Tot acum în primăvară este re­comandat să se facă o stropire cu polisulfura de bariu în con­centraţie de 6 la sută, in plan­taţiile în care în anul trecut a fost atac puternic de făinare. Paralel cu lucrările amintite, sunt planificate să se planteze în această perioadă 125 ha de viţă de vie în asociaţiile economice intercooperatiste şi 47 ha în I.A.S., lucrare care încă n­u a fost începută in nici o unitate, im­­punîndu-se urgentarea ei. In asociaţia economică Găneşti, după cum am fost informaţi de ing. Teodor Pop, directorul aso­ciaţiei, lucrările sunt destul de avansate. Lucrările de dezgro­pare şi tăiere s-au efectuat pe întreaga suprafaţă de 192 ha, în prezent 250—300 de oameni lu­­crînd la legarea viei. La tăiat s-a urmărit ca pe fiecare butuc de vie sâ se lase în medie cite 50 de ochi pe rod, care să asigure realizarea planului de producţie. De asemenea, pe 45 ha au fost completate golurile cu 5.000 fire de viţă, din care cea mai mare parte în ferma din Crăieşti. De cîteva zile s-a trecut şi la apli­carea îngrăşămintelor chimice, in medie cite 1.000 kg la hectar. Această asociaţie, care se în­tinde pe valea Tîrnavei cuprinde viile modernizate de la Mica, Deal, Deleni, Găneşti şi Crăieşti. In ferma viticolă de la Cră­­ieşti, de 45 ha, am întîlnit peste 50 de viticultori lucrînd la le­garea viei. Şefa fermei, ing. Dob­­­oş Viorica, urmărea îndeaproa­pe lucrările, remarcînd cu satis­facţie că toate celelalte lucrări de dezgropare, tăiere, coopcitul şi revizuirea tutorilor s-au efec­tuat pe întreaga suprafaţă. De asemenea, pe 20 ha au revizuit sistemul de susţinere, iar încer­cuitul şi legatul e efectuat pe circa 15 ha, urmind să încheie şi această lucrare în cîteva zile, după care vor trece la aplicarea îngrăşămintelor chimice, care s-au transportat deja în planta­ţie. Şi aici terenul a fost arat din toamnă, iar după fertilizare vor executa o discuție pentru încorporarea îngrășămintelor în BOl. V. OHZA NOTE Vrînd, nevrînd, participanţi la autocros! Pe o porţiune de vreo doi ki­lometri la ieşirea din Tg.-Mureş spre Reghin (la capătul străzii 7 Noiembrie), şoseaua este atît de deteriorată, are atîtea gropi şi denivelări, incit nici cel mai abil conducător auto nu e în sta­re să-l parcurgă fără să pună la încercare rezistenţa la şocuri a arcurilor maşinii, ca să nu mai vorbim de cea a măruntaielor pasagerilor. Parcă ai fi pe o pistă de.* autocros, pe care, vrînd-nevrînd, trebuie să o treci, dacă ai treabă în direcţia amin­tită. Dificultăţile acestui nedorit autocros sînt amplificate de cir­culaţia intensă de acolo, de un du-te-vrac permanent a nume­roase vehicule cu gabarit depă­şit, de prezenţa, la marginea traseului a unui mare şantier de construcţii. Iată tot atîtea temeinice argu­mente, pentru a se trece de ur­genţă la efectuarea reparaţiilor ce se impun acestei porţiuni de drum, la desfiinţarea crosodro­­mului ce s-a creat acolo. Autocrosul este, fără îndoială, un sport interesant, însă nu pen­tru toată lumea şi nu pe o şo­sea răscirculată! E.­tc. A căra apă cu... ciurul O dîră albă, neîntreruptă de var, începînd de pe str. Cuza Vo­dă, continuînd pe Lungă, marca în după-amiaza zilei de 30 mar­tie, traseul unui mijloc de trans­port, probabil cu destinaţia car­tierul de locuinţe Tudor III. Din­­tr-o autobasculantă improprie pentru transportul unor astfel de materiale, gonind ca un bo­lid, varul curgea ca din ciur, de­­terminînd remarca unui trecă­tor: „Şoferul ăsta se grăbeşte, probabil, să mai ajungă măcar cu atît, cit să mai aibă pentru un perete!“ Nu atentatul la es­tetica străzii ne-a deranjat, ci sfidarea încetăţenitului nostru spirit de economie. Făcînd un sumar calcul, vom ajunge la o concluzie care ne îndreptăţeşte să ne întrebăm şi din buzunarul cui se suportă asemenea pier­deri? Celor ce dirijează astfel de mijloace de transport, e cazul oare sâ le mai amintim că, ori apa în ciur, ori­marul intr-un astfel de mijloc de transport, es­te cam același lucru! L. DARIU MICA PUBLICITATE SCHIMB apartament 2 camere confort I Craiova cu similar Tirgu- Mures. Telefon 3.07.57. (1.763) SCHIMB apartament cu 3 camere, Argeșului 4­4 cu 4 camere în 1 No­iembrie sau Aleea Garpaţi. (1.753) VÎND casă în Sîntana de Mures, 2 camere, cămară, antreu, bucătărie, str. Păstorilor nr. 231. (1.746) VÎND casă cu gaz metan la Sîn­­crai, str. Scurtă I, în spatele I.R.E.M.-ului. (1.754) VÎND Moskvici 408 Tg.-Mureş, str. M. Eminescu nr. 5, telefon 1.56.76. VÎND diferite piese de mobilă, telefon 1.11.95, Tg.-Mureş. (1.762) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de X.F.C. Mureşul, pe nu­mele Böjthe Iulia. O declar nulă. (1.752) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de Electromureş Tg.-Mureş, pe numele Moga Maria. O declar nulă. (1.764) Cu adincă durere anunţăm în­cetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, frate, bunic, unchi, cumnat, văr si prieten COTRUS VASILE in vi­rst­a de 54 ani înmormântarea va avea loc sîmbăta, 1 aprilie 1978, ora 14, la cimitirul Biserica de piatră Tirgu-Mureș. FAMILIA ÎNDOLIATA Soţul, fiica, fratele si cumna­ta, anunţă ca adincă durere În­cetarea din viată a scumpei lor MOLDOVAN ANASTASIA (născută LĂCUSTĂ) in vârstă de 59 ani Înmormântarea simbătă, 1 a­­prilie, ora 14, din str. Sălistei 13. FAMILIA ÎNDOLIATA TRUSTUL DE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE BRAŞOV încadrează imediat personal cu vechime în muncă, pe durată nedeterminată, prin transfer sau la cerere, pentru Grupul de şantiere Harghita, cu sediul în Miercurea Ciuc, str. Petőfi Sándor nr. 37, în funcţia de ŞEF BIROU FINANCIAR Condiţiile de studii şi vechime conform prevederilor Legii nr. 12/1971, iar retribuirea conform prevederilor Decretului nr. 188/1977. Mai încadrează pentru lucrările de instalaţii din Cristuru Secuiesc (la sere, complex avicol, complex pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor): — INSTALATOR TEHNICO-SANITAR — INSTALATOR ÎNCĂLZIRE CENTRALA — ELECTRICIENI — LĂCĂTUŞI MONTĂRI — SUDOR ELECTRIC ŞI DE GAZE Se asigură spaţiu locativ, apartamente in bloc şi garsoniere. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 1 36.34, la sediul Grupului din Miercurea Ciuc şi la sediul Șantierului din orașul Cristuru Secuiesc. COOPERATIVA „MOBILA“ ţ TIRGU-MUREŞ \ str. Buc­­­ului nr. 70, telefon 3.23.87 | încadrează | UN TINKHIGIU \ încadrarea se face conform legilor nr. 12 1971 si nr. 57/1974.­­ Informaţii la telefon 3.23.87. \ DE LA DIRECŢIA SANITARA A JUDEŢULUI MUREŞ In intervalul 1—7 aprilie 1978 se execută vaccinarea şi re­­vaccinarea antipoliomielitică la următoarele grupe de copii: — Primovaccinarea antipoliomielitică a copiilor născuţi intre 1 decembrie 1976 şi 31 ianuarie 1978 — Copiii omi­şi, contraindicaţi sau incomplet vaccinaţi in acţiu­nea de prima vaccin­are antipoliomielitică din anul 1977. — In acelaşi interval se adnv*‹,«:¤-„'-iză re va­ce­in­area I la copiii născuţi intre 1 decembrie 1975 şi 30 noiembrie 1976. Vaccinul antipoliomielitic este produs de Institutul „Dr. I. Cantacu­zino" Bucureşti şi se administrează prin picături luate în gură. Apelăm la părinţii şi aparţinătorii care au copii născuţi în perioadele amintite şi care nu fac parte din colectivităţi să se prezinte la vaccinare atunci cînd sunt chemaţi la dispensarul medical. Copiii care fac parte din colectivităţi (creşe, grădiniţe) vor fi vaccinaţi sau revaccinaţi la unitatea respectivă. Cei care au copii în categoriile amintite şi în perioada 1-7 aprilie se găsesc în judeţul nostru, de asemenea, se vor adresa dispensarului medical unde au domiciliul flotant, pentru a primi vaccinul şi adeverinţa de vaccinare care se va preda la dispensarul unde copilul are domiciliul stabil . OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MUREŞ contractează pentru cazarea turiştilor interni CAMERE LA PARTICULARI domiciliaţi în zona centrală a municipiului Tg.-Mureş Informaţii se primesc la recepţia hotelului Transilvania. SIMBATA. 1 APRILIE TÎRGU-MURES — Arta: Profetul, aurul şi ardelenii. Progresul: San­dokan, tigrul Malaeziei. Select: Pă­mânt fierbinte. Tineretului: Iarna bobocilor. Flacăra: Sandokan, tigrul Malaeziei. Pitic: Ursuleţul zburător; Pic şi Poc învaţă ursul la miere. Bătrânul şi şoarecele. Pic şi Poc, corbul şi vulpea: Căţeluşul ocrotitor. SIGHIŞOARA — Lumina: Fraţii mei, păsări călătoare. REGHIN — Patria: Pelerina roşie. Clubul tineretului: Pasărea albastră. TIRNAVENI — Melodia: Iarba verde de acasă. LU­DUŞ — Flacăra: Aşteptarea. SOVA­­TA — Doina: Aripioară sau picior? Muncitoresc: Trei fraţi în vacanţă. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Linia de Înaltă tensiune. FÎNTI­­NELE — Patria: Fair play. MIER­CUREA NIRAJULUI — Nirajul: Ca­davre de lux. SARMASU — Popu­lar: Judecătorul Fayard zis „şeriful“: Căluţul cocoşat. IERNUT — Lumina: Magnolia înfloreşte din plin. TEATRU TEATRUL DE STAT, secţia româ­nă, ora ÎS,30; Comedia banilor, sec­ţia maghiară, ora ÎS din sala mică). Jurnalul unui nebun, teatrul DE pApuSI, secţia ma­­ghiarâ, ora 10,30; Răţuşca cea utitâ. wmwmmnsm 12.00 — Telex. 12.05 — Curs de limbă spaniolă 12.30 — Roman-foile­­ton. Familia Palliser. reluarea epi­sodului 0. 13.20 — Concert distructiv. 14 io — Un fapt văzut de aproape — reportaj. 14.30 — Agenda cultural-ar­tist*^. 15.00 — Stadion. 16.35 — Clu­bul tineretului. 17.35 — Cîntare omu­lui. 18.10 — Martie 1078 — cronica e­­venimentelor interne şi internaţiona­le. 18.30 — Antologia filmului pen­tru copii şi tineret. Charles Chaplin. 19.30 — TeleJurnal. 19.50 Teleenci­­clopedia. 20.20 — Mari filme western. Premieră TV. Rio Bravo. Producţie a studiourilor americane. 22,35 — în­­tîlnire cu satira şi umorul. 23,05 — Telejurnal. RADIO TG.-MUREŞ 6,06 — in limba română. Radioin­­tîlnire matinală. Muzică. Ce organi­zaţi deseară? — relatare de la Casa de cultură din Tîrnăveni. Omul şi natura — însemnări. 7,00—8,30 — în limba maghiară. Jurnal de dimineaţă. Viaţa şcolii — şcoala vieţii. Reportajul săptâmlnii. Moment poetic. Semafor. Ghid cul­tural-artistic şi turistic. Varietăţi muzicale. 16.30 — In limba română. Agenda actualităţii. Cîntecele dorului — mu­zică populară. 17.60 — Magazin r­­­dio. 18.60—10.30 — In limba maghiari. Știri, 11.» - Caleidoscop. Magică.

Next