Steaua Roşie, iunie 1978 (Anul 30, nr. 128-153)

1978-06-01 / nr. 128

LA 1 IUNIE, CU TREI LUNI MAI DF.VRF.ME­DIXÎT A FOST PREVĂZUT INIŢIAL Se încheie prima etapă de majorare a retribuţiei Începînd cu data de 1 iunie se aplică majorarea retribuţiei personalului muncitor din in­dustria cooperatistă, din gospo­dăria comunală, de locuinţe şi alte prestări de servicii nepro­ductive, din circulaţia mărfuri­lor, din învăţămînt, cultură, ar­tă, presă, editură, cinematogra­fie, cultură fizică, din uniuni, asociaţii şi celelalte activităţi care nu sunt nominalizate. O­­dată cu aceasta se încheie pri­ma etapă de majorare a retri­buţiei prevăzute pe anul 1978, cu trei luni mai devreme decit a fost prevăzut iniţial. Prin re­­eşalonarea majorării retribuţiei prevăzute pentru etapa I 1978 în sensul încheierii acestei eta­pe la data de 1 iunie, faţă de 1 septembrie cum se stabilise iniţial — măsură hotărîtă de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din iniţiativa to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, oamenii muncii obţin 2 miliarde lei în plus peste cele 40 de mi­liarde lei cit totalizează fondul de majorare suplimentară a re­tribuţiilor în actualul cincinal. De subliniat că în acest cincinal retribuţia nominală va fi majo­rată cu 40—42 la sută, ceea ce înseamnă că, în condiţiile creş­terii indicelui general al pre­ţurilor şi tarifelor pînă la circa 6 la sută, retribuţia reală va marca o creştere de 32 la sută, în loc de 18—20 la sută cit era prevăzut iniţial. De la 1 iunie, odată cu încheierea primei eta­pe de majorare, creşterea retri­buţiei tarifare nete a oamenilor muncii este de 15,9—19,2 la su­tă, u­rmind ca în 1980, pe an­samblul cincinalului, creşterea retribuţiei reale să ajungă la 32 la sută, avînd în vedere că în­­cepind din anul viitor se va trece la cea de-a doua etapă de majorare a retribuţiilor. Manifestîndu-şi recunoştinţa profundă faţă de partid pentru grija permanentă acordată bu­năstării poporului, oamenii muncii din judeţul nostru — români, maghiari, germani — sînt conştienţi că măsurile lua­te de conducerea partidului pen­tru creşterea mai rapidă şi mai accentuată faţă de cum era pre­văzut în planul cincinal, a ve­niturilor tuturor categoriilor de personal muncitor, sunt rodul succeselor obţinute în creşterea avuţiei ţării, a venitului naţio­nal, al forţei şi vitalităţii econo­miei noastre socialiste, al spiri­tului patriotic ce însufleţeşte ac­tivitatea creatoare a tuturor oa­menilor muncii, indiferent de naţionalitate, pentru realizarea exemplară a măreţelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale par­tidului. De aceea, peste tot unde se creează avuţia naţională, oa­menii muncii, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, îşi concentrează puternic forţele pentru a obţine maximum de randament şi eficienţă în munca lor. Concomitent, în con­cordanţă cu creşterea însemnată a veniturilor populaţiei, se ac­ţionează pentru dezvoltarea pro­ducţiei mărfurilor de consum şi a prestărilor de servicii, pentru perfecţionarea activităţii comer­ciale şi de servire a populaţiei. Cu convingerea fermă că spo­rind neîncetat avuţia patriei şi venitul naţional asigurăm con­diţiile creşterii nivelului de trai, să facem totul, la locurile noastre de muncă, p­entru a ob­ţine noi şi importante succese în toate domeniile construcţiei socialiste, asigurînd înaintarea hotărită a patriei pe culmile inalte ale progresului şi civili­zaţiei socialiste! P. POPSOR noifTAKi om nuri jSwir. min-vi / OROÁNÁL COkHTtmut JUD£Ţ£AN MUR£Ş AL PCT. S/ AL CONSILIULUI POPULAR J­/D£Ţ£AN | Anul XXX. Nr. 128 (6.269) | Joi, 1 iunie 1978 4 pagini, 30 de bani Decizia nr. 209/1978 a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Mureş Comitetul executiv al Consi­liului popular al județului Mu­reş, Avînd în vedere prevederile Legii nr. 6/ 1974 privind principa­lele atribuţii ale consiliilor popu­lare în domeniul agriculturii, In scopul executării în cel mai dcurt timp a lucrărilor de însă­­mînţare, plantare, întreţinere a culturilor, recoltarea şi depozita­rea furajelor şi folosirea raţio­nală a păşunilor. In temeiul dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 57/1968, de orga­nizare şi funcţionare a consilii­lor populare, decide: ART. 1. — Comitetele și birou­rile executive ale consiliilor populare ale municipiilor, orașe­lor și comunelor vor lua măsuri de mobilizare a cooperatorilor, a mecanizatorilor, a tuturor lo­cuitorilor satelor la executarea lucrărilor agricole, pe bază de programe concrete de lucru pe fiecare zi. Conducerile colective ale uni­tăților agricole socialiste vor stabili lucrările ce trebuie exe­cutate de către fiecare fermă, brigadă, echipă, muncitor sau co­operator, precum și lucrările pe fiecare agregat din dotarea sec­ției S.M.A. şi a celor din pro­prietatea unității. Comandamentele comunale vor analiza și urmări zilnic modul cum se îndeplinesc programele de activitate stabilite pe fiecare unitate agricolă cooperatistă și întreprindere agricolă de stat. ART. 2. — în următoarele 5—6 zile se vor lua măsuri pen­tru însămînţarea şi plantarea tu­turor suprafeţelor de teren ca­lamitate şi neînsămînţate, res­­pectîndu-se întocmai programul stabilit de Direcţia generală pen­tru agricultură şi industrie ali­mentară. Odată cu executarea lucrărilor de întreţinere conducerile de u­­nităţi vor asigura tuturor coo­peratorilor seminţe de porumb, fasole, castraveţi şi altele, pen­tru completarea tuturor goluri­lor pe suprafeţele parţial cala­mitate. In vederea urgentării lucrări­lor de pregătire, de însămînţare şi salvare a unor culturi se vor nominaliza formaţiuni de lucru pentru fiecare tarla în parte, ca­re vor executa lucrările de eli­minare a băltirilor şi a excesu­lui de umiditate. (Continuare in pag. a 4-a) PE ŞANTIERUL SPITALULUI CLINIC Posibilităţile de reducere a duratei de execuţie se cer valorificate fără întîrziere După o perioadă destul de în­delungată de activitate mai len­tă determinată de unele priori­tăţi pe şantierele de construcţii de locuinţe, lucrările Spitalului clinic din Tg.-Mureş au reve­nit în actualitate. Termenul de dare în folosinţă s-a prelungit pînă la 31 decembrie 1979, dar timpul se scurge repede, iar constructorii trebuie să-şi pună cu toată seriozitatea problema I. CISMA­S (Continuare în pag. a 4-a) Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in ţări socialiste din Asia­­ Strălucită confirmare a politicii partidului şi statului nostru de întărire a prieteniei şi colaborării cu ţările socialiste, de promovare a înaltelor idealuri ale păcii Cu sentimente de aleasă dra­goste şi stimă, de profundă sa­tisfacţie şi mîndrie patriotică, întregul nostru popor a urmărit cu viu interes desfăşurarea vi­zitei prieteneşti întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în R.P. Chineză, R.P.D. Coreeană, R.S. Vietnam, R.D.P. Laos şi Kampuchea Democrată, vizită care a marcat momente de ex­cepţională însemnătate în întă­rirea şi dezvoltarea relaţiilor frăţeşti cu partidele şi popoarele ţărilor socialiste din Asia, pe care le-au vizitat. Oamenii muncii din judeţul Mureş — români, maghiari, ger­mani — împreună cu întregul popor dau o înaltă apreciere şi îşi exprimă în cuvinte calde via lor satisfacţie pentru modul strălucit în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a contribuit la afirmarea tot mai viguroasă a politicii de conlucrare strânsă cu toate statele socialiste. In te­legrame şi scrisori, comuniştii, colectivele de oameni ai muncii dau expresie vibrantei lor ade­ziuni. In telegrama colectivului Combinatului chimic Tîrnăveni se subliniază: „Primirea deose­bit de călduroasă ce vi s-a făcut în ţările vizitate, manifestările de înaltă stimă şi preţuire, re­cunoaşterea Dumneavoastră ca unul din marii lideri politici ai lumii contemporane, ne-au pro­dus un sentiment de adîncă sa­tisfacţie. Exprimîndu-ne înalta apreciere pentru rezultatele vi­(Continuare în pag. a 2-a) 1 iunie, Ziua internaţională pentru apărarea copilului CÎNTEC AL LUMII In conştiința umanităţii, u­­niversul copilăriei se asocia­ză firesc întotdeauna inocen­ţei, purităţii, farmecului, can­dorii, fanteziei. Copiii? Un cîmp de flori peste care se cerne lin o ploa­ie de lumină binefăcătoare, în care popoarele de pe meri­dianele pămîntului au aşezat gîngurit şi emoţie, zimbete şi soare, sensul perpetuării, pre­zent şi viitor, surîs şi spe­ranţă. Speranţă! Norilor ameninţă­tori li se opune de fiecare da­tă imaginea copilului cu po­rumbelul alb în palme, ca un apel la meditaţie întru pacea omenirii. Fără acea flacără — nou-născutul — prin care re­­naştem, pămîntul n-ar mai a­­vea sens. De la un pol la al­tul, copiii sînt numiţi cintec al luminii, floare a pămintu­­lui, rază de gînd bun, bucurie a vieţii. Pe glia moşilor şi strămoşilor noştri, in­pulsa­ţiile de zîmbet pentru inima ţării, cultul pentru copil l-am aşezat alături de cultul eroi­lor neamului şi al muncii. Privim copiii şi ne vedem viitorul intr-un urcuş conti­nuu în cintecul luminii. Gin­­dul şi preocuparea pentru co­pilăria senină sunt perpetue la noi ca şi adevărul exprimat poetic: ţara noastră e trăire! Grădiniţele, creşele şi cămi­nele timpului cu cel mai ma­re număr de preşcolari din istoria României, grija parti­dului faţă de cei mai tineri cetăţeni ai ţării, pentru crea­rea unor cadre cu pregătire specială, respectul pentru va­lorile materiale, morale şi spi­rituale ale neamului, sunt tre­cute in beneficiul tuturor ce­lor aflaţi printre eroii poveş­tilor despre Prîslea cel Voi­nic, Neghiniţă, Făt-Frumos şi Ileana Cosînzeana... In Ce­tatea soarelui şi luminii, in clinchetul de clopoţei, peste zavistie, bogăţii, împărăţiile care se duc, peste împlinire şi bucurie, peste port şi grai, un curcubeu cuprinde toate florile pămîntului. Copiii lumii înconjoară, ţi­­nîndu-se de mîini, globul pă­­mîntesc!­ lazar lAdariu In consiliul intercooperatist Itîciu Se intensifică lucrările de întreţinere a culturilor şi de recoltare a furajelor Cu tot timpul instabil, ţăranii cooperatori din cooperativele a­­gricole ce alcătuiesc consiliul in­­tercooperatist Rîciu ca şi mecani­zatorii, au făcut totul pentru a se adapta la condiţiile mai puţin favorabile lucrărilor agricole. Dintre toate culturile, în a­­tenţia cooperatorilor a stat şi stă cea a sfeclei de zahăr. Comanda­mentele agricole comunale au a­­tras în cîmp un număr mare de ţărani cooperatori la răritul sfe­clei. Este şi firesc deoarece în cele 8 cooperative agricole ce alcătuiesc consiliul intercoopera­­tist Rîciu, sfecla de zahăr este cultivată pe 1.400 ha. Numai timpul instabil i-a împiedicat pe cooperatorii din Pogăceaua, Şincai şi Rîciu să nu încheie răritul sfeclei pe suprafeţele de care dispun (200—300 hectare). Având o suprafaţă mai mică cu sfeclă, cooperativa agricolă din Voiniceni a terminat prima pe acest consiliu răritul. Deşi s-a lucrat în condiţii mai grele, mul­tă umiditate, în unităţile amin­tite ca şi în altele, ţăranii coo­peratori au insistat asupra res­pectării unei densităţi optime a plantelor, a calităţii muncii de­puse. Cu totul sub posibilităţi s-a acţionat în cooperativele a­­gricole din Ulieş, Săbed şi Ce­­uaş unde răritul sfeclei este ră­mas în urmă. La ordinea zilei se numără şi prăşitul porumbului. Cultura se întinde pe o suprafaţă de 2.619 hectare. Cu toate greutăţile pro­vocate de timpul neprielnic din luna mai, mecanizatorii au exe­cutat praşila I mecanică pe o su­prafaţă de 300 hectare iar coo­peratorii pe cea manuală pe 510 hectare. Şi la cultura porumbu­lui cea mai avansată este coo­perativa agricolă din Rîciu. Me­canizatorii Gavrilă Apofăian şi Andrei Novoi din secţia condusă de Ioan Botoşei au cele mai bu­ne realizări la prăşit. Pentru ca întreţinerea culturilor să se facă la timp şi cu răspundere, la ni­velul consiliului intercooperatist au fost constituite 78 de echipe mixte de ţărani cooperatori şi mecanizatori şi alte 46 formaţii de mecanizatori. Ploile au favorizat şi creşterea culturilor furajere. In scopul bunei desfăşurări a acestei im­portante acţiuni, în consiliul in­tercooperatist au fost constituite patru formaţii care şi-au început activitatea la cooperativele agri­cole din Voiniceni, Şincai, Pogă­ceaua şi Ulieş, urmînd ca după încheierea în 4—5 zile a însilo­­zărilor timpurii să fie redistri­buite în alte unităţi din consi­liu. In vederea asigurării unor furaje de calitate, în prima eta­pă sunt în curs de conservare sub formă de semifin peste 8.300 tone de diverse nutreţuri, din care s-au realizat cca. 300 tone. De asemenea, în scopul asigură­rii lucrărilor în flux, pe lingă fiecare formaţie de mecanizatori au fost repartizate cîte o asis­tenţă tehnică, deservite de meca­nici cu experienţă ca Ovidiu Velchereî», Mircea Costin, Gheor­­ghe­­Şiesu şi Ioan Badea. REMUS CAMPEAN

Next