Steaua Roşie, iunie 1978 (Anul 30, nr. 128-153)
1978-06-01 / nr. 128
LA 1 IUNIE, CU TREI LUNI MAI DF.VRF.MEDIXÎT A FOST PREVĂZUT INIŢIAL Se încheie prima etapă de majorare a retribuţiei Începînd cu data de 1 iunie se aplică majorarea retribuţiei personalului muncitor din industria cooperatistă, din gospodăria comunală, de locuinţe şi alte prestări de servicii neproductive, din circulaţia mărfurilor, din învăţămînt, cultură, artă, presă, editură, cinematografie, cultură fizică, din uniuni, asociaţii şi celelalte activităţi care nu sunt nominalizate. Odată cu aceasta se încheie prima etapă de majorare a retribuţiei prevăzute pe anul 1978, cu trei luni mai devreme decit a fost prevăzut iniţial. Prin reeşalonarea majorării retribuţiei prevăzute pentru etapa I 1978 în sensul încheierii acestei etape la data de 1 iunie, faţă de 1 septembrie cum se stabilise iniţial — măsură hotărîtă de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, oamenii muncii obţin 2 miliarde lei în plus peste cele 40 de miliarde lei cit totalizează fondul de majorare suplimentară a retribuţiilor în actualul cincinal. De subliniat că în acest cincinal retribuţia nominală va fi majorată cu 40—42 la sută, ceea ce înseamnă că, în condiţiile creşterii indicelui general al preţurilor şi tarifelor pînă la circa 6 la sută, retribuţia reală va marca o creştere de 32 la sută, în loc de 18—20 la sută cit era prevăzut iniţial. De la 1 iunie, odată cu încheierea primei etape de majorare, creşterea retribuţiei tarifare nete a oamenilor muncii este de 15,9—19,2 la sută, urmind ca în 1980, pe ansamblul cincinalului, creşterea retribuţiei reale să ajungă la 32 la sută, avînd în vedere că începind din anul viitor se va trece la cea de-a doua etapă de majorare a retribuţiilor. Manifestîndu-şi recunoştinţa profundă faţă de partid pentru grija permanentă acordată bunăstării poporului, oamenii muncii din judeţul nostru — români, maghiari, germani — sînt conştienţi că măsurile luate de conducerea partidului pentru creşterea mai rapidă şi mai accentuată faţă de cum era prevăzut în planul cincinal, a veniturilor tuturor categoriilor de personal muncitor, sunt rodul succeselor obţinute în creşterea avuţiei ţării, a venitului naţional, al forţei şi vitalităţii economiei noastre socialiste, al spiritului patriotic ce însufleţeşte activitatea creatoare a tuturor oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, pentru realizarea exemplară a măreţelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. De aceea, peste tot unde se creează avuţia naţională, oamenii muncii, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, îşi concentrează puternic forţele pentru a obţine maximum de randament şi eficienţă în munca lor. Concomitent, în concordanţă cu creşterea însemnată a veniturilor populaţiei, se acţionează pentru dezvoltarea producţiei mărfurilor de consum şi a prestărilor de servicii, pentru perfecţionarea activităţii comerciale şi de servire a populaţiei. Cu convingerea fermă că sporind neîncetat avuţia patriei şi venitul naţional asigurăm condiţiile creşterii nivelului de trai, să facem totul, la locurile noastre de muncă, pentru a obţine noi şi importante succese în toate domeniile construcţiei socialiste, asigurînd înaintarea hotărită a patriei pe culmile inalte ale progresului şi civilizaţiei socialiste! P. POPSOR noifTAKi om nuri jSwir. min-vi / OROÁNÁL COkHTtmut JUD£Ţ£AN MUR£Ş AL PCT. S/ AL CONSILIULUI POPULAR J/D£Ţ£AN | Anul XXX. Nr. 128 (6.269) | Joi, 1 iunie 1978 4 pagini, 30 de bani Decizia nr. 209/1978 a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Mureş Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Mureş, Avînd în vedere prevederile Legii nr. 6/ 1974 privind principalele atribuţii ale consiliilor populare în domeniul agriculturii, In scopul executării în cel mai dcurt timp a lucrărilor de însămînţare, plantare, întreţinere a culturilor, recoltarea şi depozitarea furajelor şi folosirea raţională a păşunilor. In temeiul dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 57/1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, decide: ART. 1. — Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare ale municipiilor, orașelor și comunelor vor lua măsuri de mobilizare a cooperatorilor, a mecanizatorilor, a tuturor locuitorilor satelor la executarea lucrărilor agricole, pe bază de programe concrete de lucru pe fiecare zi. Conducerile colective ale unităților agricole socialiste vor stabili lucrările ce trebuie executate de către fiecare fermă, brigadă, echipă, muncitor sau cooperator, precum și lucrările pe fiecare agregat din dotarea secției S.M.A. şi a celor din proprietatea unității. Comandamentele comunale vor analiza și urmări zilnic modul cum se îndeplinesc programele de activitate stabilite pe fiecare unitate agricolă cooperatistă și întreprindere agricolă de stat. ART. 2. — în următoarele 5—6 zile se vor lua măsuri pentru însămînţarea şi plantarea tuturor suprafeţelor de teren calamitate şi neînsămînţate, respectîndu-se întocmai programul stabilit de Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară. Odată cu executarea lucrărilor de întreţinere conducerile de unităţi vor asigura tuturor cooperatorilor seminţe de porumb, fasole, castraveţi şi altele, pentru completarea tuturor golurilor pe suprafeţele parţial calamitate. In vederea urgentării lucrărilor de pregătire, de însămînţare şi salvare a unor culturi se vor nominaliza formaţiuni de lucru pentru fiecare tarla în parte, care vor executa lucrările de eliminare a băltirilor şi a excesului de umiditate. (Continuare in pag. a 4-a) PE ŞANTIERUL SPITALULUI CLINIC Posibilităţile de reducere a duratei de execuţie se cer valorificate fără întîrziere După o perioadă destul de îndelungată de activitate mai lentă determinată de unele priorităţi pe şantierele de construcţii de locuinţe, lucrările Spitalului clinic din Tg.-Mureş au revenit în actualitate. Termenul de dare în folosinţă s-a prelungit pînă la 31 decembrie 1979, dar timpul se scurge repede, iar constructorii trebuie să-şi pună cu toată seriozitatea problema I. CISMAS (Continuare în pag. a 4-a) Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in ţări socialiste din Asia Strălucită confirmare a politicii partidului şi statului nostru de întărire a prieteniei şi colaborării cu ţările socialiste, de promovare a înaltelor idealuri ale păcii Cu sentimente de aleasă dragoste şi stimă, de profundă satisfacţie şi mîndrie patriotică, întregul nostru popor a urmărit cu viu interes desfăşurarea vizitei prieteneşti întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în R.P. Chineză, R.P.D. Coreeană, R.S. Vietnam, R.D.P. Laos şi Kampuchea Democrată, vizită care a marcat momente de excepţională însemnătate în întărirea şi dezvoltarea relaţiilor frăţeşti cu partidele şi popoarele ţărilor socialiste din Asia, pe care le-au vizitat. Oamenii muncii din judeţul Mureş — români, maghiari, germani — împreună cu întregul popor dau o înaltă apreciere şi îşi exprimă în cuvinte calde via lor satisfacţie pentru modul strălucit în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a contribuit la afirmarea tot mai viguroasă a politicii de conlucrare strânsă cu toate statele socialiste. In telegrame şi scrisori, comuniştii, colectivele de oameni ai muncii dau expresie vibrantei lor adeziuni. In telegrama colectivului Combinatului chimic Tîrnăveni se subliniază: „Primirea deosebit de călduroasă ce vi s-a făcut în ţările vizitate, manifestările de înaltă stimă şi preţuire, recunoaşterea Dumneavoastră ca unul din marii lideri politici ai lumii contemporane, ne-au produs un sentiment de adîncă satisfacţie. Exprimîndu-ne înalta apreciere pentru rezultatele vi(Continuare în pag. a 2-a) 1 iunie, Ziua internaţională pentru apărarea copilului CÎNTEC AL LUMII In conştiința umanităţii, universul copilăriei se asociază firesc întotdeauna inocenţei, purităţii, farmecului, candorii, fanteziei. Copiii? Un cîmp de flori peste care se cerne lin o ploaie de lumină binefăcătoare, în care popoarele de pe meridianele pămîntului au aşezat gîngurit şi emoţie, zimbete şi soare, sensul perpetuării, prezent şi viitor, surîs şi speranţă. Speranţă! Norilor ameninţători li se opune de fiecare dată imaginea copilului cu porumbelul alb în palme, ca un apel la meditaţie întru pacea omenirii. Fără acea flacără — nou-născutul — prin care renaştem, pămîntul n-ar mai avea sens. De la un pol la altul, copiii sînt numiţi cintec al luminii, floare a pămintului, rază de gînd bun, bucurie a vieţii. Pe glia moşilor şi strămoşilor noştri, inpulsaţiile de zîmbet pentru inima ţării, cultul pentru copil l-am aşezat alături de cultul eroilor neamului şi al muncii. Privim copiii şi ne vedem viitorul intr-un urcuş continuu în cintecul luminii. Gindul şi preocuparea pentru copilăria senină sunt perpetue la noi ca şi adevărul exprimat poetic: ţara noastră e trăire! Grădiniţele, creşele şi căminele timpului cu cel mai mare număr de preşcolari din istoria României, grija partidului faţă de cei mai tineri cetăţeni ai ţării, pentru crearea unor cadre cu pregătire specială, respectul pentru valorile materiale, morale şi spirituale ale neamului, sunt trecute in beneficiul tuturor celor aflaţi printre eroii poveştilor despre Prîslea cel Voinic, Neghiniţă, Făt-Frumos şi Ileana Cosînzeana... In Cetatea soarelui şi luminii, in clinchetul de clopoţei, peste zavistie, bogăţii, împărăţiile care se duc, peste împlinire şi bucurie, peste port şi grai, un curcubeu cuprinde toate florile pămîntului. Copiii lumii înconjoară, ţinîndu-se de mîini, globul pămîntesc! lazar lAdariu In consiliul intercooperatist Itîciu Se intensifică lucrările de întreţinere a culturilor şi de recoltare a furajelor Cu tot timpul instabil, ţăranii cooperatori din cooperativele agricole ce alcătuiesc consiliul intercooperatist Rîciu ca şi mecanizatorii, au făcut totul pentru a se adapta la condiţiile mai puţin favorabile lucrărilor agricole. Dintre toate culturile, în atenţia cooperatorilor a stat şi stă cea a sfeclei de zahăr. Comandamentele agricole comunale au atras în cîmp un număr mare de ţărani cooperatori la răritul sfeclei. Este şi firesc deoarece în cele 8 cooperative agricole ce alcătuiesc consiliul intercooperatist Rîciu, sfecla de zahăr este cultivată pe 1.400 ha. Numai timpul instabil i-a împiedicat pe cooperatorii din Pogăceaua, Şincai şi Rîciu să nu încheie răritul sfeclei pe suprafeţele de care dispun (200—300 hectare). Având o suprafaţă mai mică cu sfeclă, cooperativa agricolă din Voiniceni a terminat prima pe acest consiliu răritul. Deşi s-a lucrat în condiţii mai grele, multă umiditate, în unităţile amintite ca şi în altele, ţăranii cooperatori au insistat asupra respectării unei densităţi optime a plantelor, a calităţii muncii depuse. Cu totul sub posibilităţi s-a acţionat în cooperativele agricole din Ulieş, Săbed şi Ceuaş unde răritul sfeclei este rămas în urmă. La ordinea zilei se numără şi prăşitul porumbului. Cultura se întinde pe o suprafaţă de 2.619 hectare. Cu toate greutăţile provocate de timpul neprielnic din luna mai, mecanizatorii au executat praşila I mecanică pe o suprafaţă de 300 hectare iar cooperatorii pe cea manuală pe 510 hectare. Şi la cultura porumbului cea mai avansată este cooperativa agricolă din Rîciu. Mecanizatorii Gavrilă Apofăian şi Andrei Novoi din secţia condusă de Ioan Botoşei au cele mai bune realizări la prăşit. Pentru ca întreţinerea culturilor să se facă la timp şi cu răspundere, la nivelul consiliului intercooperatist au fost constituite 78 de echipe mixte de ţărani cooperatori şi mecanizatori şi alte 46 formaţii de mecanizatori. Ploile au favorizat şi creşterea culturilor furajere. In scopul bunei desfăşurări a acestei importante acţiuni, în consiliul intercooperatist au fost constituite patru formaţii care şi-au început activitatea la cooperativele agricole din Voiniceni, Şincai, Pogăceaua şi Ulieş, urmînd ca după încheierea în 4—5 zile a însilozărilor timpurii să fie redistribuite în alte unităţi din consiliu. In vederea asigurării unor furaje de calitate, în prima etapă sunt în curs de conservare sub formă de semifin peste 8.300 tone de diverse nutreţuri, din care s-au realizat cca. 300 tone. De asemenea, în scopul asigurării lucrărilor în flux, pe lingă fiecare formaţie de mecanizatori au fost repartizate cîte o asistenţă tehnică, deservite de mecanici cu experienţă ca Ovidiu Velchereî», Mircea Costin, GheorgheŞiesu şi Ioan Badea. REMUS CAMPEAN