Steaua Roşie, iulie 1978 (Anul 30, nr. 154-179)
1978-07-01 / nr. 154
Anul XXX. Nr. 154 (6.295) | Sîmbătă, 1 iulie 1978 | 4 pagini, 30 de bani Producţia şi piaţa — izvorul temelor de cercetare tehnologică aplicativă — Prin ce căi şi mijloace acţionează colectivul laboratorului de cercetări pentru traducerea în viaţă a importantelor obiective cuprinse în planul cincinalului revoluţiei tehnicoştiinţifice, de transformare a cantităţii într-o nouă calitate? Interlocutorul nostru, ing. Csorvasy Iosif, şeful laboratorului de cercetări tehnologice al Intreprinderii „Electromureş“ din Tîrgu-Mureş, ne răspunde: — Colectivul laboratorului nostru a avut şi are ca direcţie de bătaie elaborarea de tehnologii noi, perfecţionarea celor existente precum şi reducerea importului de maşini tehnologice şi aparate de măsură. Deci, se înţelege că noi ne ocupăm de cercetarea aplicativă cu efecte directe şi imediate în producţie, ceea ce ne obligă să ţinem pasul cu cerinţele pieţii interne şi externe, ale cărei pretenţii iesc de la un an la altul. — Cum procedaţi pentru a spunde cît mai fidel acestor rinţe şi mai ales celei care reprezintă scopul final — eficienţa economică? — Printr-un studiu atent al pieţii interne şi externe, astfel ca planul de producţie să răspundă tocmai acestor cerinţe, nevoilor economiei naţionale şi beneficiarilor de peste hotare. In caz contrar, rişti să nu fi competiv în activitatea de export şi, în final, să nu ai eficienţa cuvenită după munca depusă. — Din cele afirmate am înţeles că aveţi o strînsă colaborare cu producţia. — Da, aşa este. Producţia ţrează de fapt problemele de cercetare, ele se nasc jos in atelier, noi le preluăm, le desci■ fim în detaliu pină le aflăm toate necunoscutele. Aşa cum auia mai arătat producţia şi piaţa dau naştere planului de cercetare prin inventarierea, împreună cu conducerile secţiilor, a problemelor tehnologice nerezolvate acolo, jos, în procesul de fabricaţie. — Vă rugăm să concretizaţi. Exemple avem multe, am să mă opresc la cîteva mai semnificative. Pină nu demult, deşeurile metalice de cabluri se recuperau prin arderea părţii izolatoare din mase plastice, necodă care polua atmosfera. In urma elaborării, împreună cu tehnicianul Kovács Ştefan, a unui nou procedeu de recuperare a deşeurilor de cabluri, îmbrăcămintea de masă plastică nu se mai arde ci se granulează şi se separă de firele metalice. Astfel, cele două materiale se reintroduc în circuitul productiv, contribuind la reducerea consumului de materii prime şi obţinerea unei eficienţe economice de 10 milioane lei anual. Procedeul nostru a stîrnit interesul mai multor întreprinderi care şi-au exprimat dorinţa să-l preia spre aplicare. Ing. Vasile Dub a elaborat o nouă tehnologie de sudare a conductorilor de cupru flexibili şi de reparare a izolaţiei, în locul sudurii sau în alte locuri defecte, care pe lîngă îmbunătăţirea calităţii şi mărirea lungimilor de fabricaţie asigură o eficienţă economică de peste un milion lei anual. De asemenea, s-au întocmit şi concretizat studii prin care s-au depistat piesele şi subansamblele cu mare frecvenţă de deteriorare, care au fost reproiectate şi realizate calitativ superior. — Aţi avut cazuri cînd, pentru probleme luate în studiu şi nesoluţionate aţi apelat la institute de cercetare din afară? — Da, am avut şi astfel de cazuri, mai ales în privinţa reducerii importurilor, în care scop am apelat la Institutul de cercetări electronice Bucureşti şi Institutul politehnic Cluj- Napoca, cu care colaborăm foarte bine, mai ales în privinţa realizării de aparate de măsură şi control. Tot la capitolul economii de valută se înscrie şi elaborarea a noii tehnologii de fabricaţie a rezistenţelor în tub metalic cu cuarţ înnobilat, realizare a inginerilor Shule Iosif şi Ioan Toader şi a şefului de atelier Kiss Alexa. Prin această tehnologie se elimină importul de oxid de magneziu cristalin. Consemnat de IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) DOTĂRI PRIN AUTOUTILARE La întreprinderea de pielărie şi mănuşi din Tîrgu-Mureş activitatea de autoutilare reprezintă o componentă directă a sporirii eficienţei economice a întregii activităţi productive. Maşinile, utilajele şi dispozitivele executate cu forţe proprii sunt în aşa fel concepute încât să rezolve problemele de modernizare a produselor, de creştere a productivităţii muncii şi să înlocuiască importurile. Exemplul cel mai grăitor în acest ens sunt utilajele care se reaşează pentru actuala dezvoltare a capacităţilor de producţie care, în bună parte, vor fi dotate cu forţe proprii: maşina hidraulică de finisat piei, pompa cu mare capacitate pentru staţia de epurare, 4 butoaie de tăbăcit şi o serie de piese de schimb pentru maşinii'' de cusut, eliminindu-se astfel importul. Actualitatea în judeţ Oraşul chimiştilor, Tîrnăveni — ne scrie corespondenţa Ana Bucur — poate fi numit şi oraş al florilor. Asta se datoreşte priceperii şi sîrguinţei lucrătorilor de la spaţii şi zone verzi în frunte cu tehnicianul Gheorghe Drăghiţa, care au aşternut adevărate covoare multicolore în parcurile oraşului care în acest an împlineşte 700 de ani de existenţă. Oraşul de pe Tîrnavă poate n-a fost niciodată aşa frumos şi asta se datoreşte faptului că locuitorii săi au fost mereu prezenţi acolo unde era nevoie de o mină de ajutor, iar inscripţiile durate din flori de pricepuţii grădinari, „Tîrnăveni 700“, „R.S.R.“, „P.C.R.“, simbolizează trăinicia izbînzilor care au schimbat în anii noştri din temelie oraşul, devenit al florilor. Noile numere de înmatriculare ale autovehiculelor se produc şi se montează în atelierul cooperativei meşteşugăreşti „Metalul“ de pe str. Livezeni din Tg.-Mureş. Până acum au fost executate cîteva sute de astfel de numere prin metoda presării. Posesorii de maşini sunt programaţi pentru preschimbare de organele de miliţie, iar comanda trebuie făcută personal de posesorii planificaţi şi ca se execută a doua zi. Costul noilor numere este de 48 lei, la care se adaugă 10 lei costul montării noului număr şi 6 lei a demontării vechiului număr. Biblioteca municipală din Sighişoara— ne scrie Corespondentul Vasile Claus — a înregistrat şi în acest an succese demne de reţinut. Are acum înscrişi 3.000 de cititori care au împrumutat în cursul acestui an peste 38.000 de cărţi. Succesele se datoresc şi celor 70 de acţiuni cu cartea organizate în municipiu. Cooperativa de consum comunală din Iernut care asigură aprovizionarea a peste 11.000 de locuitori, dispune acum de 64 de unităţi comerciale. Planul de desfacere prevede o creştere pentru anul în curs de 12 la sută. Sarcinile revenite pe primele 5 luni au fost realizate în proporţie de 104 la sută. Concomitent, lucrătorii cooperativei au asigurat şi valorificarea surplusului de produse agroalimentare de la populație. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU au primit pe amiralul Emilio Eduardo Massera, împreună cu soţia Vineri, 30 iunie, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit, la Snagov, pe amiralul Emilio Eduardo Massera, comandant şef al marinei şi membru al Juntei militare de guvernămînt din Republica Argentina, împreună cu soţia. Cu acest prilej, a continuat dialogul cu privire la dezvoltarea pe multiple planuri a colaborării dintre România şi Argentina, exprimîndu-se hotărîrea de a se aprofunda cooperarea reciproc avantajoasă, de a se iniţia noi acţiuni de interes comun. In timpul întrevederii s-au abordat unele aspecte ale vieţii internaţionale. Oaspetele a dat o înaltă apreciere politicii externe promovate de România, activităţii deosebite desfăşurate de preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea în interesul popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. In cadrul convorbirilor a fost manifestată dorinţa celor două ţări de a intensifica conlucrarea lor în domeniul politicii externe, contribuind la soluţionarea pozitivă a problemelor care confruntă omenirea, la consolidarea păcii, înţelegerii şi cooperării între naţiuni, la promovarea unor relaţii interstatale noi, întemeiate pe egalitate şi echitate, care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor. A fost subliniată de ambele părţi necesitatea intensificării eforturilor tuturor forţelor iubitoare de pace în vederea soluţionării, pe cale politică, a tratativelor, a stărilor conflictuale din Orientul Mijlociu, Africa şi din alte zone ale lumii, cu participarea părţilor direct interesate, fără nici un amestec din afară, respectîndu-se interesele fundamentale ale popoarelor, dreptul lor de a trăi libere şi independente, de a se dezvolta potrivit propriilor lor aspiraţii şi năzuinţe. Totodată, a fost reafirmată hotărîrea României şi Argentinei de a acţiona, atît în cadrul „Grupului celor 77“, cît şi în diferite organisme internaţionale, pentru lichidarea subdezvoltării, pentru edificarea unei noi ordini economice mondiale, care să asigure un progres mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare, promovarea intereselor vitale ale acestora, înfăptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. Prin grădinile de legume Operativitate la lucrările de întreţinere şi la livrarea produselor de sezon O dată cu venirea verii, cînd tot mai multe culturi ajung în faza de maturitate, şi în fermele şi grădinile de legume de pe cuprinsul judeţului nostru, munca a intrat într-o nouă etapă, aceea de recoltare a produselor timpurii şi de însămînţare a culturilor succesive. Raidul anchetă efectuat prin cîteva ferme de pe valea Mureşului — Sînpaul, Cuci şi Bogata, — a surprins tocmai asemenea aspecte. La ferma nr. 6 din Sînpaul a I.P.U.F. Mureşeni, se lucra de zor la recoltarea mazurii. Ing. Szöcs Ladislau, şeful fermei, se afla în tarlaua de unde se recolta producţia de pe primele 10 hectare, din cele 47 ha însămînţate. După cum a intrat în vorbă cu noi, am dedus că era mulţumit, şi era firesc, deoarece fişele de evidenţă indicau o depăşire a planului cu peste 3.000 kg mazăre de calitate la hectar. In lan se acţiona cu o M.R.M., cu o combină de adunat masa verde, şi cîteva remorci. Totul se făcea operativ, în flux, în terenul eliberat de mazăre, mecanizatorii erau în faza de discuiie, urmînd să însămînţeze fasolea pe 8 hectare, iar cooperatoarele să treacă la plantarea verzei de toamnă. Dar la Sînpaul, nu numai mazărea este frumoasă, ci şi cultura roşiilor, a castraveţilor. De pe hectarul unde castraveţii se cultivă sub formă palisată, se prelimină o producţie de 40 tone REMUS CÂMPEAN (Continuare in pag. a 4-a) Adunare festivă dedicată Zilei învăţătorului în sala Palatului culturii din Tîrgu-Mureş a avut loc, ieri dimineaţă, în prezenţa tovarăşului Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, tradiţionala adunare festivă prilejuită de sărbătorirea Zilei învăţătorului. Au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai unor instituţii şi întreprinderi, cadre didactice, invitaţi. Ziua învăţătorului, eveniment cu largi rezonanţe în conştiinţa tuturor cadrelor didactice, a prilejuit organizarea unor asemănătoare adunări festive şi în celelalte oraşe ale judeţului, subliniindu-se şi cu acest prilej, în luările de cuvînt, faptul că urmînd neabătut politica partidului de dezvoltare a învăţămîntului, de integrare a lui cu cercetarea şi producţia, cu practica social-politică, cadrele didactice au obţinut rezultate bune, consacrîndu-şi eforturile, măiestria şi talentul instruirii şi educării în spirit comunist a tinerei generaţii, ridicării nivelului de cultură şi civilizaţie a locuitorilor.*, judeţului. In anul şcolar încheiat, şcolile din judeţul nostru au dat economiei naţionale şi altor domenii de activitate mii de absolvenţi bine pregătiţi, înarmaţi cu temeinice cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice necesare unei rapide integrări în producţie, în activităţi social-utile. Luînd cuvîntul, tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, a transmis felicitări tuturor cadrelor didactice din unităţile de învâţămînt ale judeţului nostru, în numele Comitetului judeţean de partid, pentru bunele rezultate obţinute în nobila muncă de formare şi educare a tinerei generaţii, adresînd apoi îndemnul de a depune şi în viitor eforturi susţinute pentru îndeplinirea sarcinilor calitative pe care le au de înfăptuit în opera de făurire a omului nou, constructor al socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Participanţii la adunare au adresat o telegramă Comitetului Central al partidului, tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu. Un grup de pionieri au prezentat apoi pentru cei prezenţi un mic montaj literar dedicat Zilei învăţătorului, momentpreludiu pentru a doua parte a adunării în care artişti profesionişti şi amatori din municipiul Tîrgu-Mureş au susţinut un frumos spectacol omagial. Aspect din sală