Steaua Roşie, august 1978 (Anul 30, nr. 180-205)

1978-08-01 / nr. 180

încheierea vizitei tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Tulcea Tovarăşul Nicolae Ceauş­es­cu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Sociialiste România, şi-a încheiat duminică, 30 iulie, vizita de lucru în judeţul Tul­cea. Secretarul general al partidu­lui a fost însoţit în această vi­zită de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Manea Mănescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Paul Ni­­culescu, Virgil Trofin, Teodor Coraan, Richard Winter. Populaţia localităţilor aflate de o parte şi de alta a braţului Sulina, străbătut de nava pre­zidenţială „Miha­i Viteazul“ de la Crişan la Isaccea, a întâmpi­nat trecerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat cu urale şi ovaţii, expresie a sentimentelor de dragoste şi stimă, de­ recunoştinţă profundă pe care le nutresc cei ce mun­cesc şi trăiesc pe aceste melea­guri faţă de partid şi secreta­rul său general, pentru grija statornică de a asigura judeţu­lui Tulcea o dezvoltare econo­­m­ico-socială rapidă. Pe faleza portului Tulcea se aflau la trecerea navei mii de locuitori ai oraşului — reprezen­tanţi ai colectivelor de muncă cu care secretarul general al partidului a purtat sîmbătă un fructuos dialog de lucru, ai per­sonalului muncitor din institu­ţiile municipiului, precum şi tu­rişti veniţi la odihnă în acest frumos colţ de ţară. Ei au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o en­tuziastă manifestare, dînd expre­sie aceloraşi sentimente de dra­goste şi stimă cu care i-au în­conjurat pe tot parcursul vizi­tei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu prietenie, de la bor­dul navei, acestei emoţionante manifestaţii făcute de populaţia oraşului dunărean. Nava prezidenţială şi-a conti­nuat apoi drumul pînă la Isac­cea. La coborîrea pe cheiul por­tului, în ovaţiile locuitori­lor oraşului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu deosebit respect de reprezentan­ţii organelor locale de partid şi de stat. O gardă militară, alcătuită din marinari, membri ai gărzilor patriotice şi ai formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, a prezentat o­­norul. S-a intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Secretarul general a­l partidu-­­­lui a fost invitat apoi în faţa machetelor de sistematizare a oraşului Isaccea, prevăzut să de­vină în viitorii ani un centru industria­l -agrar. Gazdele înfăţi­şează programul de dezvoltare urbanistică, care prevede con­struirea a 250 de apartamente în acest cincinal şi a altor 400 în cincinalul viitor. Totodată, se prezintă amplasamentul unor unităţi industriale care vor con­feri localităţii atributele unui centru economic important al a­­cestei zone. Analizînd machetele expuse, concepţia avută în vedere de e­­dilii oraşului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut revizuirea şi îmbunătăţirea amplasamentului viitoarelor construcţii de locuin­ţe, astfel incit să se poată fo­losi avantajele vecinătăţii cu Dunărea. In acest scop, s-a in­dicat ca noile blocuri să fie ri­dicate în partea sudică a oraşu­lui, unde se deschide o frumoa­să perspectivă spre fluviu, iar arhitecţii să acorde toată aten­ţia ridicării unor ansambluri moderne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a luat apoi rămas bun de la membrii Comitetului judeţean de partid, de la ceilalţi repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. In numele comuniştilor, al în­tregii populaţii a judeţului, pri­mul secretar al Comitetului ju­deţean Tulcea al P.C.R. a adre­sat tovarăşului Nicolae Ceauşescu calde mulţumiri pentru noua vi­zită întreprinsă în judeţ, asigu­­rîndu-i că, la fel ca şi pînă a­­cum, organele şi organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii tulceni vor fi la înălţimea răs­punderilor din amplul program de ridicare economico-socială a acestor meleaguri, că vor face totul pentru înfăptuirea sarcini­lor ce le revin din hotărîrile Congresului al XI-lea şi Confe­rinţei Naţionale ale partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat succese tot mai mari lo­cuitorilor judeţului în materiali­zarea acestor angajamente, în uralele şi aplauzele mulţi­mii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au urcat in elicopterul prezi­denţial, îndreptîndu-se spre sta­ţiunea Neptun. Anul XIIX. Nr. 180 (6.321) | Marți, 1 august 1978 | 4 pagini, 30 de bani Săptămină de maximă intensitate la recoltarea griului • SECERIŞUL GRIULUI EFECTUAT IN PROPORTIE DE 73 LA SUTA IN I.A.S. SI 32 LA SUTA ÎN C.A.P. • DUMINICA, GRIUL A FOST RECOLTAT DE PE 3.000 HECTARE • PESTE 500 DE COMBINE IN LANURI • IN C.A.P. AU MAI RAMAS DE RE­COLTAT PESTE 41.000 HECTARE. După o săptămî­­nă în care s-a pu­tut lucra din plin, perioadă cînd s-au pus la punct toa­te aspectele tehni­ce şi organizato­rice, pe parcursul căreia ne-au sosit din judeţele Ilfov, Tulcea şi Olt pes­te 300 de combi­ne, iată-ne în faţa unei noi săptă­­mîni în care tre­buie acţionat cu maximă intensita­te la recoltarea griului. Şi aceas­ta deoarece pînă ieri griul în jude­ţul nostru a fost recoltat în pro­porţie de 73 la su­tă în I.A.S. şi 32 la sută în C.A.P. Intrucit griul mai trebuie recoltat in cooperativele a­­gricole de pe mai bine de 41.000 hectare, coman­damentele agricole municipale, orăşeneşti şi comunale trebuie să acţioneze mai prompt în or­ganizarea bună a muncii, asigu­rarea unor condiţii din cele mai bune pentru funcţionarea irepro­şabilă a combinelor, a tuturor mijloacelor de transport ce le de­servesc astfel incit totul să fie făcut în flux, operativ şi de bu­nă calitate. După cum se vede şi din har­ta alăturată, rezultate mai bune la secerişul griului sunt înregis­trate în consiliile intercoopera­­tiste din Iernut, Tîrnăveni, Bah­nen,­­Acăţari, Sărmaşu şi Balâu­­şeri, ale căror realizări depăşesc media judeţului la recoltări. Din­tre cooperativele agricole cele mai avansate la seceriş sunt cele din Coroisînmărtin (78 la sută), Cheţani (72 la sută), Cuci (56 la sută) şi altele. DUMINICA S-a LUCRAT DIN PLIN LA SECERIŞ In I.A.S. s-a muncit cu inten­sitate, ceea ce a permis ca recol­tarea griului să avanseze mult, în întreprinderile agricole de stat Seuca, Sîncrai şi Batoş sece­rişul este pe terminate. După cum aprecia tovarăşul inginer Mircea Cherebeţiu, directorul trustului, recoltarea griului în I.A.S. se va încheia în următoa­­rele 2—3 zile. Ca urmare a bu­­▼ nei organizări a muncii, dumini­că au încheiat recoltarea griului fermele din Seuca şi Băgaciu de la I.A.S. Seuca, conduse de ing. REMUS CÂMPEAN (Continuare in pag. a 3-a) SITUAŢIA RECOLTĂRII GRIULUI IN PROCENTE PE CONSUM IN­TERCOOPERA­TIS­TE Evenimentele lunii iulie 1978 Buna pe care am încheiat-o se înscrie in cronica actualităţii interne prin evenimente de o excepţională însemnătate politi­că şi practică în continuarea procesului de dezvoltare a au­­toconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, de perfecţionare a laturilor calitative ale întregii activităţi economico-sociale. Lucrările Plenarei C.C. al P.C.R., care a adoptat proiectul planului naţional unic de dez­voltare econom­ico-socială pe a­­nii 1979—198­1 şi proiectul bu­getului de stat pe anul 1979, ca şi Sesiunea M­a­rii Adunări Na­ţionale, care a adoptat Legea privind conducerea unităţilor de stat. Legea pentru modifica­rea şi completarea Legii pri­vind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii şi Legea cu privire la asigurarea sănătăţii populaţiei, au pus în evidenţă preocuparea partidului nostru pentru întărirea autoconducerii muncitoreşti, pentru sporirea permanentă a avuţiei naţionale, baza creşterii nivelului de trai ai a poporului. C­uvîntarea rostită de tovară­şul Nicolae Ceauşescu la înche­ierea plenarei, a pus în eviden­ţă direcţiile de acţiune şi mă­surile pe care sunt chemate să le iniţieze toate organizaţiile de partid, toate colectivele pentru organizarea superioară a mun­cii, pentru trecerea din semes­trul II al anului 1978 la intro­ducerea şi urmărirea noilor in­dicatori economici — producţia netă şi fizică, în corelaţie direc­tă cu beneficiile. Totodată s-a accentuat necesitatea mobiliză­rii oamenilor muncii, în "calita­tea lor de proprietari şi produ- ÎN AJUTORUL PROPAGANDISTULUI catari, la îndeplinirea calitativă a planului naţional unic, la ac­ţiunea de transformare a canti­tăţii într-o nouă calitate. Un puternic stimulent în a­­ceastă direcţie îl constituie înal­tele distincţii înmînate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu la în­cheierea lucrărilor M.A.N . unor organizaţii judeţene de partid, consilii populare, unităţi econo­mice, de cercetare şi proiecta­re, pe baza rezultatelor obţinu­te în întrecerea pe 1977. Intre acestea şi-au înscris numele I R.E Mureş, care a primit Or­dinul Muncii clasa a Il-a, iar Staţiunea de cercetări zootehni­ce Tirgu-Mu­reş, Ordinul Mun­cii clasa a IlI-a, în acelaşi context al preocu­părilor pentru perfecţionarea mecanismului economico-finan­­ciar şi imprimarea unui nou a­­vînt întrecerii din cel de-al treilea an al cincinalului, se în­scrie şedinţa Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., desfăşurată sub preşedinţia to­varăşului Nicolae Ceauşescu, în cadrul căreia, s-a dezbătut ra­portul cu privire la îndeplinirea planului unic de dezvoltare e­­conomico-socială pe semestrul 1 al anului. Ea a prilejuit relie­farea succeselor obţinute în dez­voltarea forţelor de producţie, în realizarea unei producţii in­dustriale peste plan în valoare de 3,2 miliarde lei, în creşterea suprafeţei totale amenajate pen­tru irigat la 1.908.700 ha, în sporirea veniturilor populaţiei obţinute de la unităţile socialis­te, în primul semestru cu 13,2 la sută faţă de perioada cores­punzătoare a anului 1977. Potrivit orientărilor stabilite de Comitetul Politic Executiv în etapa următoare, se impune rea­lizarea producţiei fizice planifi­cate, recuperarea rapidă a res­tanţelor la investiţii şi punerea în funcţiune la termen a capaci­tăţilor economice, funcţionarea la întregul potenţial a obiective­lor existente, perfecţionarea pr­ GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 4-a) În întîm­­pinarea marii sărbători CU ANGAJAMENTUL ÎNDEPLINIT Printre angajamentele asumate în acest an în întrecerea socia­listă ce se desfăşoară la între­prinderea chimică „Prodcomplex“ din Tg.-Mureş se află la loc de frunte economisirea unor canti­tăţi importante de materiale, e­­nergie electrică şi combustibil. Acţionînd cu spirit gospodăresc pentru reducerea consumurilor specifice şi valorificarea superi­oară a materialelor şi deşeurilor, colectivul unităţii raportează că în perioada trecută din acest an a înscris in contul economiilor 25,3 tone de metal, 212.000 kWh energie electrică şi 1.322 tone combustibil convenţional , la ultimele două realizîndu-şi anga­jamentul anual. PRODUSE NOI ŞI REPROIECTATE Corespunzător sarcinilor stabi­lite pentru acest cincinal cu pri­vire la diversificarea producţiei şi lărgirea gamei sortimentale, colectivul de specialişti ai între­prinderii ,,Electromureş“ din Tg.­­Mureş desfăşoară o susţinută ac­tivitate pe această temă. Astfel, în prima jumătate a acestui an ponderea produselor noi şi mo­dernizate prin reproiectare a a­­juns la 46 la sută. Printre cele mai importante produse asimi­late se numără: maşina de căl­cat cu rulou, fierul de călcat cu regulator şi umidificator lip ,,Tropic“, cuvertura şi covoraşul electric, prăjitorul de pîine, ele­mentele încălzitoare pentru nave, precum şi un mare număr de conductori electrici, dintre care amintim: cablul pentru ascensoa­re şi cablul cu 27 de conductori. Adunări generale ale oamenilor muncii O cerinţă mereu actuală: folosirea deplină a capacităţii forţei de muncă şi a parcului de utilaje Reprezentanţii oamenilor mun­cii de la Trustul de construcţii­­Fontaj Mureş, întruniţi în adu­narea generală, au analizat în­­tr-un spirit de înaltă exigenţă şi responsabilitate bilanţul primu­lui semestru din acest an, au stabilit măsurile cele mai po­trivite şi eficiente prin care să poată îndeplini sarcinile impor­tante ce le revin în perioada următoare Conştienţi de marea răspun­dere şi de contribuţia ce trebuie să şi-o aducă la înfăptuirea po­liticii partidului şi statului nos­tru de dezvoltare în ritm înalt economico-socială a întregii ţări, participanţii la adunare au relie­fat că puternicul detaşament de oameni ai muncii de la această mare unitate de construcţii din judeţ a înregistrat o serie de realizări semnificative faţă de perioada corespunzătoare a anu­lui trecut, în condiţiile in care planul acestui an este deosebit de mobilizator, punînd construc­torii mureşeni în faţa unui exa­men sever. Analiza profundă, la obiect, a pus în evidenţă cu vigoare e­­xistenţa, totodată, a unor nea­junsuri — obiective şi subiecti­ve — care au făcut ca raportul bilanţier la această adunare să M. BARDASANU (Continuare in pag. a 4-a)

Next