Steaua Roşie, august 1978 (Anul 30, nr. 180-205)
1978-08-01 / nr. 180
în munca politică de la om la om, calitatea producţiei stă pe prim plan Cu fiecare an, la I.P.M. Sport din Reghin, ca dealtfel în toate unităţile economice, ridicarea nivelului calitativ al produselor a fost şi râmîne una dintre problemele de prim ordin ce figurează pe agenda de lucru a organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, a tuturor factorilor de răspundere. Atenţia acordată creşterii calităţii produselor a fost condiţionată nu numai de exigenţele beneficiarilor, ci şi de faptul că, in anul precedent şi în acesta, în întreprindere s-au calificat peste 400 de tineri, urmînd ca in perioada imediată să se mai califice aproape 200 In acest cadru al pregătirii forţei de muncă necesare, calitatea produselor a stat pe prim plan şi ca factor de cultivare a înaltelor răspunderi la tinerii muncitori. In această direcţie organizaţiile de partid, consiliul oamenilor muncii folosesc o diversitate de forme şi mijloace politico-educative pentru mobilizarea tuturor oamenilor la o muncă de calitate ireproşabilă, pentru combaterea unor neglijenţe care apar, din cînd în cînd, la un loc de producţie sau altul. Graficele de urmărire a calităţii muncii fiecărui lucrător existente la fiecare linie de fabricaţie s-au dovedit deosebit de eficiente. Cu ajutorul lor se poate urmări modul în care oamenii îşi materializează calitatea lor de producători ai bunurilor materiale; ele „sugerează“ apoi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, cadrelor de conducere, ce trebuie să mai întreprindă în cazul unor lucrători care, fie din nepricepere, fie din neglijenţă, mai rebutează unele produse sau nu le realizează la indicele de calitate stabilit. O altă metodă ce a fost generalizată de către comunişti la toate locurile de producţie este aceea a controlului în lanţ (autocontrolul). Pe fiecare linie de fabricaţie, un rol de seamă în aplicarea acestei metode il au muncitorii cu experienţă, care îşi manifestă pe de o parte autoexigenţă şi în acelaşi timp, sînt exigenţi faţă de muncitorii mai tineri, cu mai puţină experienţă şi care, efectiv, mai au nevoie de sprijin in executarea unor operaţii şi faze de lucru. Evident, problema calităţii produselor a fost abordată şi în cadrul adunărilor generale ale organizaţiilor de partid şi U.T.C., în şedinţele lunare ale grupelor sindicale, ea făcînd, de asemenea, obiectul unor dezbateri în învâţâmîntul politico-ideologic, figurează cu pondere în ansamblul propagandei vizuale. Insă ceea ce a dat şi va da dinamism acţiunilor politice amintite, precum şi altora pentru creşterea nivelului calitativ al produselor, este o chemare la întrecere adresată luna trecută de organizaţia de partid nr. 2 tuturor comuniştilor. Intr-un fel, această chemare a fost necesară şi binevenită din mai multe puncte de vedere. In primul rînd pentru că în lunile trecute din acest an colectivul întreprinderii a primit din partea unor beneficiari reclamaţii cu privire la calitatea necorespunzătoare a unor produse. In al doilea rînd, comuniştii din organizaţia de bază nr. 2 au nu numai experienţă şi rezultate bune în domeniul calităţii, ci şi o serie de iniţiative pentru cultivarea răspunderii colective şi personale faţă de bunul mers al producţiei. In sfîrşit, prin chemarea respectivă se urmăreşte nu numai latura calitativă a producţiei, ci şi cum sunt organizate locurile de muncă, ce întreprind membrii şi nemembrii de partid pentru a economisi materii prime şi materiale, energie electrică, pentru a preveni risipa de timp, bani şi muncă. C. CROITORU NEGLIJENȚI SCUMP PLĂTIT! Deși în normele de prevenire a incendiilor ale M.A.I.A., aprobate cu Ordinul 150/1976, la capitolul VI sunt precizate cu claritate regulile ce trebuie respectate in depozitele de furaje, întîlnim, destul de des, lucrători din agricultură care încalcă în mod grosolan aceste norme ce atrag după sine pagube enorme, cauzate de incendii. Iată un caz. La C.A.P. Corneşti, satul Cinta, comuna Crăciuneşti, la data de 28 iulie 1978 în jurul orei 8,40, s-a aprins un depozit de furaje de circa 100 tone de fin, din neglijenţa de care a dat dovadă şoferul Nagy Arpad care a introdus autocamionul încărcat cu fin sub şopronul de fîn. Datorită faptului că solul era umed, autocamionul s-a împotmolit, fapt pentru care şoferul a ambalat motorul. Specificăm că autocamionul nu a fost echipat corespunzător pentru transportul furajelor, pe ţeava de eşapament nu a avut sita corespunzătoare paraseîntei. Cînd a observat şoferul că a incendiat şita de fîn a încercat să stingă focul cu stingătorul cu praf şi bioxid de carbon, dar acesta nu a funcţionat fiind necorespunzător întreţinut. In ajutorul şoferului au sărit încărcătorii Nagy Arpad şi Virág Antal cu furcile dar nu au reuşit să stingă focul, astfel că în scurt timp incendiul a cuprins întreaga şiră de fîn. Incendiul a mistuit şira de fîn, aproape tot şopronul şi în bună parte autocamionul, pagubele cifrîndu-se la sute de mii de lei. Ne punem întrebarea: cine va suporta aceste pagube? De bună seamă cei vinovaţi, şi vinovaţi sînt mulţi, începînd cu şoferul şi terminînd cu inginerul şef Nemes Arpad şi preşedintele C.A.P. Szekely Gheorghe, răspunzători că recepţia maşinii pentru transport cereale şi furaje s-a făcut din birou şi nu de către specialişti şi că depozitul nu a fost dotat corespunzător cu mijloacele iniţiale de stins incendii, iar personalul ce lucra în depozit nu a fost instruit asupra cunoaşterii şi respectării regulilor de prevenire a incendiilor, întrucit a doua zi, la data de 29 iulie 1978 s-a incendiat altă şilă de furaje la C.A.P. Pădureni, comuna Gorneşti, atragem atenţia şi facem apel la toţi lucrătorii din zootehnie să citească şi să respecte cu stricteţe regulile de prevenire a incendiilor în depozitele de furaje. Facem apel la conducerile unităţilor agricole ,să doteze depozitele de furaje cu mijloace de stins incendii, să le împrejmuiască, să le păzească zi şi noapte pentru a preveni izbucnirea focului. lt. col. IOAN CRĂCIUN Grupul de pompieri al judeţului Mureş TELEVIZIUNE 9.00 — Telescoală. 10.00 — Antologia filmului pentru copii si tineret (reluare). 10.55 — In alb si negru. 11.45 — Telex. 16.00 — Telex. 16.05 — Telescoală. 16.35 — Matineu de vacanta. In Mările Sudului (VI). 17.00 — Melodii populare. 17.15 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 17.30 — Muzica in imagini. 17.50 — Contraste — producţie a studiourilor elveţiene. 18.05 — Tribuna TV. 18.25 — Cântarea României. 18.50 — Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 19.20 — 1.001 de seri. 19.30 — Telejurnal. 19.50 — Progra RADIO TG.-MUREŞ 6.00 — In limba română. Radioîntîlnire matinală. 7.00— 8,30 — în limba maghiară Jurnal de dimineaţă. 16,30 — in limba română. Agenda actualităţii. 17,00 — Teatru la microfon. ..Atenţie la cotitură“, comedie de Méhes György. 18.00— 19.30 — în limba maghiară. Ştiri. 18.35 — Confesiuni. 19.00 — Emisiune pentru femei. mul partidului — programul poporului. 20.15 — Seară de teatru. Neîncredere în Foișor, de Nelu Ionescu. 22.00 — Seară de romanțe. 22.20 — Telejurnal. LISTA PRIVIND LICEELE DE BAZA. MESERIA ȘI NUMARUL LOCURILOR RAMASE NEOCUPATE DUPĂ PRIMA SESIUNE DE EXAMENE PENTRU CLASA A XI-A DE LICEU, CURS DE ZI, PENTRU ANUL SCOLAR 1978/1979 ȘI PENTRU CARE SE VA ORGANIZA O NOUA SESIUNE DE EXAMENE IN PERIOADA 2—4 SEPTEMBRIE 1978. ÎNSCRIEREA LA EXAMENE SE DESFĂȘOARĂ IN PERIOADA 25— 30 AUGUST 1978. 8. Liceul agroindustrial — agronom mecanizator română 14 Tîrgu-Mureș , maghiară 31 — zootehnist mecanizator română 17 9. Liceul economic și de drept administrativ — lucrător economist română 5 10. Liceul de matematică-fizica „Al. Papiu Ilarian" Tg.-Mureş — prelucrător prin aşchiere maghiară 4 11. Liceul de matematică-fizicâ — matematică-fizică română 7 „Bolyai Farkas“ Tg.-Mureş — matematică-fizică maghiară 4 — mecanic maşini şi utilaje (cu română 5 program de educaţie fizică) maghiară 4 12. Liceul de ştiinţe ale naturii — electromecanic română 1 „Unirea" Tg.-Mureş — electromecanic maghiară 4 13. Liceul industrial nr. 1 — tricoter confecţii îmbrăcăminte română 10 Sighişoara — mecanic maşini şi utilaje română 2 14. Liceul industrial nr. 2 — prelucrător prin aşchiere română 10 Sighişoara maghiară 3 — mecanic maşini şi utilaje română 16 15. Liceul industrial „Joseph — prelucrător prin aşchiere română 10 Haltrich“ Sighişoara — mecanic maşini şi utilaje română 13 — matematică mecanică germană 1 16. Liceul agroindustrial Sighişoara — mecanic agricol română 16 17. Liceul industrial nr. 1 — prelucrător prin așchiere română 6 Reghin — turnător română 6 — turnător maghiară 1 18. Liceul industrial nr. 2 — prelucrător prin așchiere română 1 Reghin — lăcătuș mecanic maghiară 6 19. Liceul industrial nr. 1 — operator chimie anorganică română 16 Tîrnăveni — mecanic mașini și utilaje română 36 — electrician română 33 20. Liceul industrial nr. 2 — electrician română 11 Tîrnăveni — electrician maghiară 3 internă română 1 — matematică-mecanică română 4 21. Liceul industrial Luduș — prelucrător prin așchiere română 30 — electromecanic română 4 — matematică-mecanică română 13 22. Liceul industrial comuna Iernut — mecanic maşini și utilaje română 6 23. Liceul industrial comuna — operator industrializarea Deda lemnului română 14 24. Liceul industrial comuna — operator lianţi și materiale română 8 Sîngeorgiu de Pădure de construcţii maghiară 1 — mecanic maşini şi utilaje română 17 25. Liceul agroindustrial comuna Sârmaşu — mecanic agricol română 21 26. Liceul agroindustrial comuna Miercurea Nirajului — mecanic agricol maghiară 7 27. Liceul agroindustrial comuna — mecanic motoare combustie Nr. Denumirea liceului Limba de Locuri crt-_________și localitatea ______________________1 la predare libere 1. Liceul industrial Metaloteh- română 27 nîca (Grupul școlar M.I.U.) — prelucrător prin așchiere maghiară 2 Tîrgu-Mureș — electromecanic română 11 2. Liceul industrial Electromu- ■— sculer matriţer română 33 reş Tîrgu-Mureş — mecanic maşini şi utilaje română 28 — electromecanic română 8 3. Liceul industrial nr. 1 Tîrgu-Mureş — mecanic maşini şi utilaje română 17 4. Liceul industrial nr. 2 — operator industrializarea Tîrgu-Mureş lemnului română 40 — mecanic maşini şi utilaje română 32 5. Liceul industrial nr. 3 — prelucrător prin aşchiere maghiară 15 Tîrgu-Mureş — sculer matriţer română 31 — turnător română 18 — turnător maghiară 17 — electrician română 29 6. Liceul industrial nr. 4 — constructor structuri română 63 Tirgu-Mureş maghiară 32 — instalator română 14 — instalator maghiară 7 — mecanic maşini şi utilaje română 14 maghiară 13 7. Liceul industrial nr. 5 — mecanic maşini şi utilaje română 23 Tîrgu-Mureş maghiară 27 — prelucrător prin aşchiere română 33 maghiară 12 Iernut — mecanic maşini şi utilaje română 24 Săptămînă de maximă intensitate (Urmare din pag I) Teodor Pripon, respectiv Virgil Popa, care au obţinut între 4.400 — 4.700 kg grîu la hectar. Dintre combineri s-au evidenţiat Nonic Părău, Vásárhely Emeric şi Herman Petru. Realizări semnificative înregistrează şi I.A.S. Sîncrai. La ferma de la Valea Rece, condusă de ing. Petru Pop, au fost realizate în medie peste 4.500 kg la hectar. Şi aici combinerii Maxim Cozma şi Gyulai Dionisie au cele mai bune realizări la seceriş. De remarcat că la nivelul trustului mureşean însămînţarea culturilor duble a fost efectuată în proporţie de 75 la sută din prevederi. Pe mai bine de 1.000 hectare a fost extins în ogor propriu trifoiul, iar pe alte 600 ha varza furajeră. Şi aici cele mai bune rezultate le au I.A.S. Seuca şi Sîncrai. în cooperativele agricole s-a acţionat cu peste 800 de combine, forţă cu care griul a fost recoltat de pe 2.682 hectare. Vremea fiind frumoasă şi călduroasă, a permis combinerilor să acţioneze din plin. La cooperativa agricolă din Coroisînmărtin, unitate fruntaşă la seceriş, s-a muncit cu 9 combine „Gloria“. Peste tot s-au făcut lucrări de calitate. Aurel Şandor, preşedintele C.A.P., cit şi Viorel Petru, inginerul şef al unităţii, au fost mereu între combinerii din secţia condusă de Teodor Vereş. Pe ansamblul consiliului intercooperatist Bahnea, din care face parte şi C.A.P. Corpisînmărtin, griul a fost recoltat de pe o suprafaţă de peste 250 hectare. Cu spor s-a acţionat şi în alte cooperative agricole, ca cele din Şincai, Crăieşti-Fărăgău, Sărmaşu, Rîciu, Bogata, Luduş, Zau Voiniceni, Vinători, Miercure, Nirajului, Călugăreni şi altele La C.A.P. Şincai. In lanuri se aflau 9 combine. Inginerul Dumitru Beraru, Şaiu Petru, primarul comunei, Panczel Ludovic şeful secţiei de mecanizare , alţii, urmăreau cu atenţie calitatea lucrărilor. Bine s-a acţionat şi la balatatul paielor, unde între combine şi presă, este al decalaj doar de o zi. La C.A.P. Crăieşti-Fărăgău în brigada din Lefaia, condusă de Nicolae Forgaciu, au muncit cu spor 7 combine. Seara la bilanţ inginera şefă Demeter Elena a declarat fruntaşi pe combineri Simion Gorea, Veres Vasile, Dumitru Şandor, iar la prese pe Pol Emil şi Augustin Cătinean Tot ce s-a recoltat a fost operativ transportat din cîmp in magazii. • STEAUA ROSIE PAGINA 3