Steaua Roşie, august 1978 (Anul 30, nr. 180-205)

1978-08-01 / nr. 180

în munca politică de la om la om, calitatea producţiei stă pe prim plan Cu fiecare an, la I.P.M. Sport din Reghin, ca dealtfel în toate unităţile economice, ridicarea ni­velului calitativ al produselor a fost şi râmîne una dintre pro­blemele de prim ordin ce figu­rează pe agenda de lucru a orga­nizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, a tuturor factorilor de răspundere. Atenţia acordată creşterii calităţii produselor a fost condiţionată nu numai de exigenţele beneficiarilor, ci şi de faptul că, in anul precedent şi în acesta, în întreprindere s-au calificat peste 400 de tineri, ur­­mînd ca in perioada imediată să se mai califice aproape 200 In acest cadru al pregătirii for­ţei de muncă necesare, calitatea produselor a stat pe prim plan şi ca factor de cultivare a înaltelor răspunderi la tinerii muncitori. In această direcţie organizaţiile de partid, consiliul oamenilor muncii folosesc o diversitate de forme şi mijloace politico-educa­tive pentru mobilizarea tuturor oamenilor la o muncă de calita­te ireproşabilă, pentru combate­rea unor neglijenţe care apar, din cînd în cînd, la un loc de producţie sau altul. Graficele de urmărire a calităţii muncii fie­cărui lucrător existente la fie­care linie de fabricaţie s-au do­vedit deosebit de eficiente. Cu a­­jutorul lor se poate urmări mo­dul în care oamenii îşi materia­lizează calitatea lor de producă­tori ai bunurilor materiale; ele „sugerează“ apoi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, ca­drelor de conducere, ce trebuie să mai întreprindă în cazul unor lucrători care, fie din nepricepe­re, fie din neglijenţă, mai rebu­­tează unele produse sau nu le realizează la indicele de calitate stabilit. O altă metodă ce a fost gene­ralizată de către comunişti la toate locurile de producţie este aceea a controlului în lanţ (au­tocontrolul). Pe fiecare linie de fabricaţie, un rol de seamă în a­­plicarea acestei metode il au muncitorii cu experienţă, care îşi manifestă pe de o parte auto­exigenţă şi în acelaşi timp, sînt e­­xigenţi faţă de muncitorii mai ti­neri, cu mai puţină experienţă şi care, efectiv, mai au nevoie de sprijin in executarea unor o­­peraţii şi faze de lucru. Evident, problema calităţii pro­duselor a fost abordată şi în cadrul adunărilor generale ale organizaţiilor de partid şi U.T.C., în şedinţele lunare ale grupelor sindicale, ea făcînd, de asemenea, obiectul unor dezbateri în învâ­­ţâmîntul politico-ideologic, figu­rează cu pondere în ansamblul propagandei vizuale. Insă ceea ce a dat şi va da dinamism ac­ţiunilor politice amintite, pre­cum şi altora pentru creşterea nivelului calitativ al produselor, este o chemare la întrecere adre­sată luna trecută de organizaţia de partid nr. 2 tuturor comuniş­tilor. Intr-un fel, această chema­re a fost necesară şi binevenită din mai multe puncte de vedere. In primul rînd pentru că în lu­nile trecute din acest an colecti­vul întreprinderii a primit din partea unor beneficiari reclama­ţii cu privire la calitatea necores­punzătoare a unor produse. In al doilea rînd, comuniştii din organizaţia de bază nr. 2 au nu numai experienţă şi rezultate bu­ne în domeniul calităţii, ci şi o serie de iniţiative pentru culti­varea răspunderii colective şi personale faţă de bunul mers al producţiei. In sfîrşit, prin chema­rea respectivă se urmăreşte nu numai latura calitativă a pro­ducţiei, ci şi cum sunt organizate locurile de muncă, ce întreprind membrii şi nemembrii de partid pentru a economisi materii pri­me şi materiale, energie electri­că, pentru a preveni risipa de timp, bani şi muncă. C. CROITORU NEGLIJENȚI SCUMP PLĂTIT! Deși în normele de prevenire a incendiilor ale M.A.I.A., aprobate cu Ordinul 150/1976, la capitolul VI sunt precizate cu claritate re­gulile ce trebuie respectate in depozitele de furaje, întîlnim, destul de des, lucrători din a­­gricultură care încalcă în mod grosolan aceste norme ce atrag după sine pagube enorme, cau­zate de incendii. Iată un caz. La C.A.P. Corneşti, satul Cin­­ta, comuna Crăciuneşti, la data de 28 iulie 1978 în jurul orei 8,40, s-a aprins un depozit de furaje de circa 100 tone de fin, din neglijenţa de care a dat do­vadă şoferul Nagy Arpad care a introdus autocamionul încărcat cu fin sub şopronul de fîn. Da­torită faptului că solul era u­­med, autocamionul s-a împotmo­lit, fapt pentru care şoferul a ambalat motorul. Specificăm că autocamionul nu a fost echipat corespunzător pen­tru transportul furajelor, pe ţea­va de eşapament nu a avut sita corespunzătoare paraseîntei. Cînd a observat şoferul că a incendiat şita de fîn a încercat să stingă focul cu stingătorul cu praf şi bioxid de carbon, dar a­­cesta nu a funcţionat fiind ne­­corespunzător întreţinut. In aju­torul şoferului au sărit încărcă­torii Nagy Arpad şi Virág Antal cu furcile dar nu au reuşit să stingă focul, astfel că în scurt timp incendiul a cuprins întrea­ga şiră de fîn. Incendiul a mis­tuit şira de fîn, aproape tot şo­pronul şi în bună parte autoca­mionul, pagubele cifrîndu-se la sute de m­ii de lei. Ne punem întrebarea: cine va suporta aceste pagube? De bună seamă cei vinovaţi, şi vinovaţi sînt mulţi, începînd cu şoferul şi terminînd cu inginerul şef Ne­mes Arpad şi preşedintele C.A.P. Szekely Gheorghe, răspunzători că recepţia maşinii pentru trans­port cereale şi furaje s-a făcut din birou şi nu de către specia­lişti şi că depozitul nu a fost do­tat corespunzător cu mijloacele iniţiale de stins incendii, iar per­sonalul ce lucra în depozit nu a fost instruit asupra cunoaşterii şi respectării regulilor de pre­venire a incendiilor, într­ucit a doua zi, la data de 29 iulie 1978 s-a incendiat altă şilă de furaje la C.A.P. Pădureni, comuna Gorneşti, atragem aten­ţia şi facem apel la toţi lucrăto­rii din zootehnie să citească şi să respecte cu stricteţe regulile de prevenire a incendiilor în de­pozitele de furaje. Facem apel la conducerile uni­tăţilor agricole ,să doteze depozi­tele de furaje cu mijloace de stins incendii, să le împrejmuias­­că, să le păzească zi şi noapte pentru a preveni izbucnirea fo­cului. lt. col. IOAN CRĂCIUN Grupul de pompieri al judeţului Mureş TELEVIZIUNE 9.00 — Telescoală. 10.00 — Antolo­gia filmului pentru copii si tineret (reluare). 10.55 — In alb si negru. 11.45 — Telex. 16.00 — Telex. 16.05 — Telescoală. 16.35 — Matineu de va­canta. In Mările Sudului (VI). 17.00 — Melodii populare. 17.15 — La vo­lan — emisiune pentru conducăto­­rii auto. 17.30 — Muzica in imagini. 17.50 — Contraste — producţie a stu­diourilor elveţiene. 18.05 — Tribuna TV. 18.25 — Cântarea României. 18.50 — Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 19.20 — 1.001 de seri. 19.30 — Telejurnal. 19.50 — Progra­ RADIO TG.-MUREŞ 6.00 — In limba română. Radio­­întîlnire matinală. 7.00— 8,30 — în limba maghiară Jurnal de dimineaţă. 16,30 — in limba română. Agen­da actualităţii. 17,00 — Teatru la microfon. ..Atenţie la cotitură“, co­medie de Méhes György. 18.00— 19.30 — în limba maghiară. Ştiri. 18.35 — Confesiuni. 19.00 — E­­misiune pentru femei. mul partidului — programul po­porului. 20.15 — Seară de teatru. Neîncredere în Foișor, de Nelu Io­­nescu. 22.00 — Seară de romanțe. 22.20 — Telejurnal. L­ISTA PRIVIND LICEELE DE BAZA. MESERIA ȘI NUMARUL LOCURILOR RAMASE NEOCUPATE DUPĂ PRIMA SESIUNE DE EXAMENE PENTRU CLASA A XI-A DE LICEU, CURS DE ZI, PENTRU ANUL SCOLAR 1978/1979 ȘI PENTRU CARE SE VA ORGANIZA O NOUA SESIUNE DE EXAMENE IN PERIOADA 2—4 SEPTEMBRIE 1978. ÎNSCRIEREA LA EXAMENE SE DES­FĂȘOARĂ IN PERIOADA 25— 30 AUGUST 1978. 8. Liceul agroindustrial — agronom mecanizator română 14 Tîrgu-Mureș , maghiară 31 — zootehnist mecanizator română 17 9. Liceul economic și de drept administrativ — lucrător economist română 5 10. Liceul de matematică-fizica „Al. Papiu Ilarian" Tg.-Mureş — prelucrător prin aşchiere maghiară 4 11. Liceul de matematică-fizicâ — matematică-fizică română 7 „Bolyai Farkas“ Tg.-Mureş — matematică-fizică maghiară 4 — mecanic maşini şi utilaje (cu română 5 program de educaţie fizică) maghiară 4 12. Liceul de ştiinţe ale naturii — electromecanic română 1 „Unirea" Tg.-Mureş — electromecanic maghiară 4 13. Liceul industrial nr. 1 — tricoter confecţii îmbrăcăminte română 10 Sighişoara — mecanic maşini şi utilaje română 2 14. Liceul industrial nr. 2 — prelucrător prin aşchiere română 10 Sighişoara maghiară 3 — mecanic maşini şi utilaje română 16 15. Liceul industrial „Joseph — prelucrător prin aşchiere română 10 Haltrich“ Sighişoara — mecanic maşini şi utilaje română 13 — matematică­ mecanică germană 1 16. Liceul agroindustrial Sighişoara — mecanic agricol română 16 17. Liceul industrial nr. 1 — prelucrător prin așchiere română 6 Reghin — turnător română 6 — turnător maghiară 1 18. Liceul industrial nr. 2 — prelucrător prin așchiere română 1 Reghin — lăcătuș mecanic maghiară 6 19. Liceul industrial nr. 1 — operator chimie anorganică română 16 Tîrnăveni — mecanic mașini și utilaje română 36 — electrician română 33 20. Liceul industrial nr. 2 — electrician română 11 Tîrnăveni — electrician maghiară 3 internă română 1 — matematică-mecanică română 4 21. Liceul industrial Luduș — prelucrător prin așchiere română 30 — electromecanic română 4 — matematică-mecanică română 13 22. Liceul industrial comuna Iernut — mecanic maşini și utilaje română 6 23. Liceul industrial comuna — operator industrializarea Deda lemnului română 14 24. Liceul industrial comuna — operator lianţi și materiale română 8 Sîngeorgiu de Pădure de construcţii maghiară 1 — mecanic maşini şi utilaje română 17 25. Liceul agroindustrial comuna Sârmaşu — mecanic agricol română 21 26. Liceul agroindustrial comuna Miercurea Nirajului — mecanic agricol maghiară 7 27. Liceul agroindustrial comuna — mecanic motoare combustie Nr. Denumirea liceului Limba de Locuri crt-_________și localitatea ______________________1 l­a predare libere 1. Liceul industrial Metaloteh- română 27 nîca (Grupul școlar M.I.U.) — prelucrător prin așchiere maghiară 2 Tîrgu-Mu­reș — electromecanic română 11 2. Liceul industrial Electromu- ■— sculer matriţer română 33 reş Tîrgu-Mureş — mecanic maşini şi utilaje română 28 — electromecanic română 8 3. Liceul industrial nr. 1 Tîrgu-Mureş — mecanic maşini şi utilaje română 17 4. Liceul industrial nr. 2 — operator industrializarea Tîrgu-Mureş lemnului română 40 — mecanic maşini şi utilaje română 32 5. Liceul industrial nr. 3 — prelucrător prin aşchiere maghiară 15 Tîrgu-Mureş — sculer matriţer română 31 — turnător română 18 — turnător maghiară­­ 17 — electrician română 29 6. Liceul industrial nr. 4 — constructor structuri română 63 Tirgu-Mureş maghiară 32 — instalator română 14 — instalator maghiară 7 — mecanic maşini şi utilaje română 14 maghiară 13 7. Liceul industrial nr. 5 — mecanic maşini şi utilaje română 23 Tîrgu-Mureş maghiară 27 — prelucrător prin aşchiere română 33 maghiară 12 Iernut — mecanic maşini şi utilaje română 24 Săptămînă de maximă intensitate (Urmare din pag I) Teodor Pripon, respectiv Virgil Popa, care au obţinut între 4.400 — 4.700 kg grîu la hectar. Dintre combineri s-au evidenţiat Nonic Părău, Vásárhely Em­eric şi Her­man Petru. Realizări semnifica­tive înregistrează şi I.A.S. Sîn­­crai. La ferma de la Valea Rece, condusă de ing. Petru Pop, au fost realizate în medie peste 4.500 kg la hectar. Şi aici combi­­nerii Maxim Cozm­a şi Gyulai Dionisie au cele mai bune reali­zări la seceriş. De remarcat că la nivelul trus­tului mureşean însămînţarea cul­turilor duble a fost efectuată în proporţie de 75 la sută din pre­vederi. Pe mai bine de 1.000 hec­tare a fost extins în ogor pro­priu trifoiul, iar pe alte 600 ha varza furajeră. Şi aici cele mai bune rezultate le au I.A.S. Seu­­ca şi Sîncrai. în cooperativele agricole s-a acţionat cu peste 800 de combi­ne, forţă cu care griul a fost re­coltat de pe 2.682 hectare. Vre­mea fiind frumoasă şi călduroa­să, a permis combinerilor să ac­ţioneze din plin. La cooperativa agricolă din Coroisînmărtin, uni­tate fruntaşă la seceriş, s-a mun­cit cu 9 combine „Gloria“. Peste tot s-au făcut lucrări de calitate. Aurel Şandor, preşedintele C.A.P., cit şi Viorel Petru, inginerul şef al unităţii, au fost mereu în­tre combinerii din secţia condu­să de Teodor Vereş. Pe ansam­blul consiliului intercooperatist Bahnea, din care face parte şi C.A.P. Corpisînmărtin, griul a fost recoltat de pe o suprafaţă de peste 250 hectare. Cu spor s-a acţionat şi în alte cooperative agricole, ca cele din Şincai, Crăieşti-Fărăgău, Sărma­şu, Rîciu, Bogata, Luduş, Zau Voiniceni, Vinători, Miercure, Nirajului, Călugăreni şi altele La C.A.P. Şincai. In lanuri se aflau 9 combine. Inginerul Du­mitru Beraru, Şaiu Petru, pri­marul comunei, Panczel Ludovic şeful secţiei de mecanizare , alţii, urmăreau cu atenţie cali­tatea lucrărilor. Bine s-a acţio­nat şi la balatatul paielor, unde între combine şi presă, este al decalaj doar de o zi. La C.A.P. Crăieşti-Fărăgău în brigada din Lefaia, condusă de Nicolae Forgaciu, au muncit cu­ spor 7 combine. Seara la bilanţ inginera şefă Demeter Elena a declarat fruntaşi pe combineri Simion Gorea, Veres Vasile, Du­mitru Şandor, iar la prese pe Pol Em­il şi Augustin Cătinean Tot ce s-a recoltat a fost opera­tiv transportat din cîmp in ma­gazii. • STEAUA ROSIE PAGINA 3

Next