Steaua Roşie, septembrie 1978 (Anul 30, nr. 206-231)

1978-09-01 / nr. 206

Anul "xXX^^k­T^06"^6!347)T"TMTM^"TMTMVinerîî""i­"septem­^ 30 de bani Matca inteligenţei colectivului: PRODUCŢIA NETĂ Realizarea unuia dintre indi­catorii de bază la care ne ra­portăm munca — producţia netă — a ocupat mai de mult un loc important în activitatea organizaţiei de partid, a consi­liului oamenilor a­uncii de la I.R.A. Tg.-Mureş. Se cunoaşte, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a insistat în nenumărate rînduri ca în toate unităţile economice să­ se urmărească cu cea mai tare atenţie îndeplinirea aces­tui indicator. Ca urmare a unor acţiuni complexe, politice şi teh­n­ico-organizatorice, în prima lună a semestrului II a.c., la uni­tatea amintită planul producţiei nete a fost depăşit cu 600.000 lei Cum s-a acţionat, care au fost măsurile politico-organizatorice întreprinse pentru ca producţia netă sa capete adevăratul loc de indicator principal al eficienţei muncii colectivului? Sintetizînd răspunsurile şi opiniile formu­late de mai mulţi comunişti — muncitori, maiştri şi cadre de specialişti — am reţinut o idee cu valoare de principiu: orice lucru poate fi început bine şi fi­nalizat la fel dacă toţi cei care concură la înfăptuirea lui acţio­nează în cunoştinţă d­e cauză. Iată de ce, aici la I.R.A. s-a in­sistat, în primul­­rînd, ca în toa­te colectivele (la nivelul forma­ţiilor de lucru, secţii, ateliere) indiferent de locul pe care îl o­­cupă fiecare om al muncii, să se cunoască precis ce înseamnă producţia netă, care sunt factorii care influenţează realizarea ei, mijloacele, căile de sporire. In această acţiune de cunoaş­tere, nici pe departe n-a fost vorba de o dezbatere teoretică, ci de analize pe baza unor e­­xemple concrete, în care s-au explicat elementele­ componente ale producţiei nete, în ultima perioadă s-a trecut la o ampli­ficare a dezbaterilor, introdu­­cînd, mai accentuat, elementele noi care au apărut în legătură cu participarea la beneficii a oamenilor muncii, cu modalită­ţile concrete de repartizare a lor. Servind acelaşi scop, planul unic al întreprinderii prevede o serie de măsuri prin care se ur­măreşte perfecţionarea organiză­rii producţiei şi a muncii, mo­bilizarea cu eficienţă crescută a colectivelor din secţii şi ateliere, stimularea mai puternică a spi­ritului lor de creativitate. Multe dintre aceste măsuri au prins viaţă, regăsindu-se, de exemplu, în luna iulie a.c în reducerea cu 18 lei a cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă, în cadrul cărora cheltuielile materiale pla­nificate au fost­­diminuate cu 17,40 lei. Astfel, se preconizează ca pe întregul an să se obţină o economie de materii prime şi materiale de aproape 1,4 milioa­ne lei. „Era absolut normal — ni s-a spus — ca în timpul aplicării măsurilor aprobate, emanaţie a gîndirii întregului colectiv, să apară propuneri şi soluţii noi, muncitorii dovedind un înalt spirit participativ“. O iniţiativă mai veche, privind recondiţiona­­rea pieselor, a cîştigat noi valen­ţe, un teren mai larg de apli­care. In prezent toate piesele autovehiculelor intrate in repa­raţie sunt cercetate şi verificate cu cea mai mare atenţie şi răs­pundere, iar cele care nu pre­zintă uzuri peste limita admisă sunt trecute în procesul de recon­­diţionare, conferindu-li-se para­metrii calitativi şi funcţionali iniţiali. Din aceeaşi sursă inepuizabilă a gîndirii şi experienţei colecti­ve s-a născut şi noua îmbunătă­ţire tehnologică de reparare pe bandă, în flux continuu, a auto­basculantelor. Eficienţa acestei acţiuni ne-a fost probată tot cu realizările lunii iulie: au fost reparate 60 de maşini, faţă de 10 înainte, ceea ce a făcut ca­­productivitatea muncii calculată la valoarea producţiei nete să se realizeze în proporţie de 103 la sută. Rezultatele obţinute şi expe­rienţa dobândită îndreptăţesc a­­firmaţia că oamenii muncii de la I.R.A. Tg.-Mureş, gândesc şi realizează producţia netă nu nu­mai ca o acumulare cantitativă, ci, în primul rînd, ca una cali­tativă, la nivelul cerinţelor şi exigenţelor puse de conducerea partidului în faţa economiei na­ţionale. M. BARDAŞANU Uft spor de producţie cu 24 la sută mai mare decit capacitatea proiectată Horea de Reghin, şi-a cîştigat un meritat renume şi o aprecie­re unanimă în rîndul consuma­torilor, care o solicită pe întreg parcursul anului, dar mai ales vara cînd, din păcate, mai sînt şi cazuri că nu acoperă cerin­ţele beneficiarilor. Colectivul întreprinderii de bere din Reghin este angajat cu fermitate şi hotărîre pentru sa­tisfacerea acestor cerinţe cres­ein de ale consumatorilor. Despre activitatea depusă în vederea a­­sigurării unei producţii superioa­re cantitativ şi calitativ am dis­cutat cu tovarăşul Mihail Cad­ir, directorul întreprinderii. — Dornic­­ să răspundă cu promptitudine la nevoile pieţii, ale consumatorilor, colectivul nostru s-a angajat cu multă fer­mitate pentru realizarea unei producţii fizice cît mai mari, mai superioară celei stabilite de proiectant in studiul tehnico-e­­conomic. — Ce parametri aţi atins în această privinţă? Consemnat­ele IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Pentru campania, de toamnă îngrăşămintele­­ folosite cît mai eficient! Pe lingă sîmînţa de bună ca­litate, un teren bine pregătit şi fertilizat cu îngrăşăminte orga­nice, un rol deosebit de impor­tant în creşterea producţiei de cereale îl au îngrăşămintele chi­mice. îngrăşămintele chimice a­­plicate corespunzător, în mod uniform pe întreaga suprafaţă, asigură creşteri însemnate­ de re­coltă. Desigur, aplicarea lor nu se face la întîmplare, ci ţinîn­­du-se cont de o serie întreagă de factori. De aceea, programele de fertilizare se întocmesc pentru fiecare parcelă în parte, în func­ţie de potenţialul de producţie natural al solurilor şi de nivelul de producţie stabilit prin plan, astfel încît îngrăşămintele chi­mice să fie folosite cît mai ju­dicios, cît mai eficient. O ce­rinţă evidenţiată de greşelile fă­cute în anii trecuţi de unele u­­nităţi agricole, este stabilirea co­rectă a dozelor de îngrăşăminte, cu corelarea elementelor fertiti­­zante, mai ales a azotului şi fosforului în raportul cunoscut ca optim şi eficient pentru orz şi grîu. Avînd în vedere faptul că pînă la declanşarea însămînţării cul­turilor de toamnă au mai rămas puţine zile, ne-am interesat la Baza de aprovizionare a agri­culturii nr. 26, Tg.-Mureş, des­pre modul în care sunt asigu­rate îngrăşămintele chimice, de măsurile luate pentru impulsio­narea livrării acestora. Ca urmare a eforturilor depuse şi a interesului manifestat­ele că­tre conducerile Direcţiei agrico­le judeţene şi a Bazei de apro­vizionare precum şi a solicitu­dinii de care a dat dovadă con­ducerea C.I.C. Tg.-Mureş, pînă la ora actuală au fost livrate unităţilor din judeţul nostru cir­ca 80—85 la sută din îngraşă­mintele chimice repartizate pen­tru perioada trimestrului III, li­vrările decurgînd în continuare în ritm­ susţinut. Intrucît canti­tatea de îngrăşăminte chimice prevăzută în repartiţii este in­­suficientă, pentru nevoile din actuala campanie de toamnă s-a­ u. ORZ­A (Continuare în pag. a 4-a) Din noua urbanistică a Reghinului Viabilă pri­u noile apartamente Ritmul accelerat al con­strucţiilor de locuinţe — con­cretizat în noile ansambluri şi cartiere apărute în locali­tăţile judeţului — a pus in faţa unităţilor producătoare de mobilă sarcini şi cerinţe tot mai mari. Asigurarea unor produse de mobilier în con­cordanţă cu gusturile cumpă­rătorilor şi cu dimensiunile noilor apartamente a preocu­pat în acest an intr-o măsură sporită, colectivul Cooperati­vei meşteşugăreşti „Tehno­­lemn“ din Tîrnăveni. Activi­tatea de cercetare şi creaţie a specialiştilor de aici s-a ma­terializat în noua familie a garniturii de mobilă denumită „Julia“, destinată fondului pieţii. încă în această lună, septembrie, prima variantă — din cele 6—7 preconizate a se realiza — va fi prezentă in magazinele comerţului din judeţ. Compusă din mobilier pentru dormitor şi bucătărie, noua garnitură întrunește ca­lități superioare funcționale și estetice. Adunările şi conferinţele de dări de seamă * * şi alegeri - eveniment important in organizaţiile de Cruce Roşie Punînd omul în centrul poli­ticii partidului şi statului, Pro­gramul P.C.R., aprobat de cel de-al XI-lea Congres, a stabilit principalele direcţii privind dez­voltarea activităţii medicale pre­ventive, ridicarea nivelului de cultură sanitară a populaţiei şi ridicarea nivelului de viaţă a po­porului. La realizarea acestor o­­biective prin forme şi mijloace specifice, o contribuţie însemna­tă îşi aduce şi organizaţia de Cruce Roşie. O puternică înrîurire asupra creşterii şi perfecţionării celor peste 850 de organizaţii de Cruce Roşie din judeţul nostru o exer­cită sarcina trasată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al partidului, la Conferinţa Naţională din decembrie 1977, de a transforma cantitatea într-o nouă calitate, condiţie hotărî­­toare pentru progresul patriei noastre. Comisiile noastre de Cruce Roşie urmăresc în per­manenţă , sub conducerea or­ganelor şi organizaţiilor de par­tid, îmbunătăţirea întregii activi­tăţi, folosind în acest scop forme şi metode de muncă eficiente. In acest context se vor desfă­şura adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri, care vor avea loc în perioada 1—30 septembrie 1978, în organi­zaţiile de Cruce Roşie din ate­liere, secţii, sate, unităţi agrico­le socialiste, şcoli, întreprinderi, instituţii, institute de învăţă­­mînt superior, cartiere, pe comu­ne, precum şi conferinţele comi­siilor de Cruce Roşie la nivelul oraşelor, municipiilor şi judeţu­lui ce se vor desfăşura în pe­rioada 9 octombrie — 9 noiem­brie 1978. Ele constituie un bun prilej pentru a face o temeinică analiză, la fiecare nivel, asupra activităţii desfăşurate de la ul­timele alegeri şi pînă în pre­zent, de a stabili măsuri pentru îmbunătăţirea muncii de viitor. Adunările şi conferinţele tre­buie să aprecieze în mod realist modul cum comisiile de Cruce Roşie au reuşit să aplice în via­ţă sarcinile ce le-au revenit din hotărîrile partidului, din rezo­luţiile Congresului Crucii Roşii, din planul unic de educaţie sa­nitară şi din propriile hotărîri. Este necesar ca în perioada de pregătire şi ţinere a adună­rilor şi conferinţelor organizaţii­le de Cruce Roşie să intensifice munca de propagandă şi educa­ţie sanitară, să organizeze acţi­uni educativ-sanitare variate ce­rute de localitatea respectivă unde medicii şi cadrele medii să vorbească oamenilor pe înţelesul lor despre prevenirea şi comba­terea unor maladii. Aceste adu­nări trebuie să se desfăşoare în­ VVALTER IOSIF şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comisiei judeţene de Cruce Roşie Mureş (Continuare în pag. a 4-a) Care sunt perspectivele aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe? Întrebarea am adresat-o to­varăşului Dumitru Lacatiş, di­rector adjunct al întreprinderii judeţene legume şi fructe. Inter­locutorul ne informează că pla­nul de desfacere pe acest an, corespunzător măsurilor stabili­te de conducerea partidului pen­tru creşterea veniturilor şi a nivelului de trai al oamenilor muncii, este foarte mare. Cu toate acestea, pe primul semes­tru sarcinile au fost realizate, desfăcîndu-se un volum de le­gume şi fructe mai mare cu peste un milion lei faţă de prevederi şi cu peste 10 milioa­ne lei mai mare ca în perioada corespunzătoare a anului trecut. — In acest trimestru, în schimb, respectiv în lunile iulie şi au­gust — continuă interlocutorul — n-am reuşit să realizăm pla­nul şi ca atare să asigurăm sa­tisfacerea deplină a solicitărilor populaţiei. Aceasta se datoreş­­­­te în primul rînd condiţiilor nu tocmai favorabile ale acestui an pentru producţia de legume, 13 majoritatea legumelor fiind în­­tîrziată maturizarea, la unele producţia fiind mică. Greutăţi întîmpinăm cu asigurarea vi­­netelor, roşiilor şi ardeilor în cantităţile solicitate de popu­laţie. — Spuneaţi că în primele două luni din acest trimestru n-aţi realizat sarcinile de plan la desfacere. Aveţi totuşi magazine care nu numai că realizează planul, dar îl depăşesc lună de lună. — Da, avem unităţi, unele din cele mai mari, care prin preocupările gestionarilor, în primul rînd, sînt în permanen­ţă bine aprovizionate, asigurînd atît satisfacerea solicitărilor populaţiei, cît şi realizarea pla­nului. In această privinţă pe primul loc se situează magazi­nul „Fortuna“ din cartierul Mu­reşeni, gestionar loan Iosif, ma­gazinul nr. 5 din Piaţa de zi de pe strada Cuza Vodă, gestionar Gligor Iosif, în ultima perioadă magazinul nr. 1, gestionar Lu­­creţia Micu, magazinele 33 (ges­tionar loan Potor), nr. 18, ges­tionare László Elisabeta şi Ko­vács Iordana, nr. 16 gestionară Orbán E.) şi altele. — Ce promiteţi în continuare populaţiei? — Ne străduim să asigurăm cantităţi cît mai mari de legume şi fructe atît pentru aprovizio­narea curentă, cît şi pentru a­­provizionarea de toamnă-iarnă. Pe plan local, asigurăm, la ni­velul solicitărilor, aproviziona­rea cu rădăcinoase, cu varză, precum şi cu prune, mere şi pere. Avînd în vedere recolta bună de struguri, vom pune la dispoziţia populaţiei peste 3.000 tone. Acţionăm pe toate căile să asigurăm, prin mutaţii din alte judeţe şi produsele de care nu dispunem în cantităţi sufi­ciente, cum sunt de pildă, roşiile, ardeii şi vinetele. In unităţile de desfacere a legumelor şi fructelor, ca şi în alte unităţi comerciale, retribui­rea se face pe baza unor procen­te de bază. Contribuie oare a­­cest sistem, aşa cum se aplică, la creşterea cointeresării lucră­torilor în sporirea volumului desfacerilor? Punem întrebarea întrucît am aflat că procentul la 1.000 lei desfacere diferă de la un magazin la altul, fiind n­­vers proporţional cu volumul desfacerilor. Or, pentru a vinde un vagon de legume sau fructe aceeaşi muncă se depune la fie­care unitate. N-ar fi rău dacă s-ar studia această problemă şi s-ar aplica cît mai just retribuţia, pentru ca aceasta să ducă într­­adevăr la creşterea cointeresării în­ aprovizionarea unităţilor. P. POPŞOR

Next