Steaua Roşie, septembrie 1978 (Anul 30, nr. 206-231)
1978-09-01 / nr. 206
Anul "xXX^^kT^06"^6!347)T"TMTM^"TMTMVinerîî""i"septem^ 30 de bani Matca inteligenţei colectivului: PRODUCŢIA NETĂ Realizarea unuia dintre indicatorii de bază la care ne raportăm munca — producţia netă — a ocupat mai de mult un loc important în activitatea organizaţiei de partid, a consiliului oamenilor auncii de la I.R.A. Tg.-Mureş. Se cunoaşte, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a insistat în nenumărate rînduri ca în toate unităţile economice să se urmărească cu cea mai tare atenţie îndeplinirea acestui indicator. Ca urmare a unor acţiuni complexe, politice şi tehnico-organizatorice, în prima lună a semestrului II a.c., la unitatea amintită planul producţiei nete a fost depăşit cu 600.000 lei Cum s-a acţionat, care au fost măsurile politico-organizatorice întreprinse pentru ca producţia netă sa capete adevăratul loc de indicator principal al eficienţei muncii colectivului? Sintetizînd răspunsurile şi opiniile formulate de mai mulţi comunişti — muncitori, maiştri şi cadre de specialişti — am reţinut o idee cu valoare de principiu: orice lucru poate fi început bine şi finalizat la fel dacă toţi cei care concură la înfăptuirea lui acţionează în cunoştinţă de cauză. Iată de ce, aici la I.R.A. s-a insistat, în primulrînd, ca în toate colectivele (la nivelul formaţiilor de lucru, secţii, ateliere) indiferent de locul pe care îl ocupă fiecare om al muncii, să se cunoască precis ce înseamnă producţia netă, care sunt factorii care influenţează realizarea ei, mijloacele, căile de sporire. In această acţiune de cunoaştere, nici pe departe n-a fost vorba de o dezbatere teoretică, ci de analize pe baza unor exemple concrete, în care s-au explicat elementele componente ale producţiei nete, în ultima perioadă s-a trecut la o amplificare a dezbaterilor, introducînd, mai accentuat, elementele noi care au apărut în legătură cu participarea la beneficii a oamenilor muncii, cu modalităţile concrete de repartizare a lor. Servind acelaşi scop, planul unic al întreprinderii prevede o serie de măsuri prin care se urmăreşte perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, mobilizarea cu eficienţă crescută a colectivelor din secţii şi ateliere, stimularea mai puternică a spiritului lor de creativitate. Multe dintre aceste măsuri au prins viaţă, regăsindu-se, de exemplu, în luna iulie a.c în reducerea cu 18 lei a cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă, în cadrul cărora cheltuielile materiale planificate au fostdiminuate cu 17,40 lei. Astfel, se preconizează ca pe întregul an să se obţină o economie de materii prime şi materiale de aproape 1,4 milioane lei. „Era absolut normal — ni s-a spus — ca în timpul aplicării măsurilor aprobate, emanaţie a gîndirii întregului colectiv, să apară propuneri şi soluţii noi, muncitorii dovedind un înalt spirit participativ“. O iniţiativă mai veche, privind recondiţionarea pieselor, a cîştigat noi valenţe, un teren mai larg de aplicare. In prezent toate piesele autovehiculelor intrate in reparaţie sunt cercetate şi verificate cu cea mai mare atenţie şi răspundere, iar cele care nu prezintă uzuri peste limita admisă sunt trecute în procesul de recondiţionare, conferindu-li-se parametrii calitativi şi funcţionali iniţiali. Din aceeaşi sursă inepuizabilă a gîndirii şi experienţei colective s-a născut şi noua îmbunătăţire tehnologică de reparare pe bandă, în flux continuu, a autobasculantelor. Eficienţa acestei acţiuni ne-a fost probată tot cu realizările lunii iulie: au fost reparate 60 de maşini, faţă de 10 înainte, ceea ce a făcut caproductivitatea muncii calculată la valoarea producţiei nete să se realizeze în proporţie de 103 la sută. Rezultatele obţinute şi experienţa dobândită îndreptăţesc afirmaţia că oamenii muncii de la I.R.A. Tg.-Mureş, gândesc şi realizează producţia netă nu numai ca o acumulare cantitativă, ci, în primul rînd, ca una calitativă, la nivelul cerinţelor şi exigenţelor puse de conducerea partidului în faţa economiei naţionale. M. BARDAŞANU Uft spor de producţie cu 24 la sută mai mare decit capacitatea proiectată Horea de Reghin, şi-a cîştigat un meritat renume şi o apreciere unanimă în rîndul consumatorilor, care o solicită pe întreg parcursul anului, dar mai ales vara cînd, din păcate, mai sînt şi cazuri că nu acoperă cerinţele beneficiarilor. Colectivul întreprinderii de bere din Reghin este angajat cu fermitate şi hotărîre pentru satisfacerea acestor cerinţe cresein de ale consumatorilor. Despre activitatea depusă în vederea asigurării unei producţii superioare cantitativ şi calitativ am discutat cu tovarăşul Mihail Cadir, directorul întreprinderii. — Dornic să răspundă cu promptitudine la nevoile pieţii, ale consumatorilor, colectivul nostru s-a angajat cu multă fermitate pentru realizarea unei producţii fizice cît mai mari, mai superioară celei stabilite de proiectant in studiul tehnico-economic. — Ce parametri aţi atins în această privinţă? Consemnatele IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Pentru campania, de toamnă îngrăşămintele folosite cît mai eficient! Pe lingă sîmînţa de bună calitate, un teren bine pregătit şi fertilizat cu îngrăşăminte organice, un rol deosebit de important în creşterea producţiei de cereale îl au îngrăşămintele chimice. îngrăşămintele chimice aplicate corespunzător, în mod uniform pe întreaga suprafaţă, asigură creşteri însemnate de recoltă. Desigur, aplicarea lor nu se face la întîmplare, ci ţinîndu-se cont de o serie întreagă de factori. De aceea, programele de fertilizare se întocmesc pentru fiecare parcelă în parte, în funcţie de potenţialul de producţie natural al solurilor şi de nivelul de producţie stabilit prin plan, astfel încît îngrăşămintele chimice să fie folosite cît mai judicios, cît mai eficient. O cerinţă evidenţiată de greşelile făcute în anii trecuţi de unele unităţi agricole, este stabilirea corectă a dozelor de îngrăşăminte, cu corelarea elementelor fertitizante, mai ales a azotului şi fosforului în raportul cunoscut ca optim şi eficient pentru orz şi grîu. Avînd în vedere faptul că pînă la declanşarea însămînţării culturilor de toamnă au mai rămas puţine zile, ne-am interesat la Baza de aprovizionare a agriculturii nr. 26, Tg.-Mureş, despre modul în care sunt asigurate îngrăşămintele chimice, de măsurile luate pentru impulsionarea livrării acestora. Ca urmare a eforturilor depuse şi a interesului manifestatele către conducerile Direcţiei agricole judeţene şi a Bazei de aprovizionare precum şi a solicitudinii de care a dat dovadă conducerea C.I.C. Tg.-Mureş, pînă la ora actuală au fost livrate unităţilor din judeţul nostru circa 80—85 la sută din îngraşămintele chimice repartizate pentru perioada trimestrului III, livrările decurgînd în continuare în ritm susţinut. Intrucît cantitatea de îngrăşăminte chimice prevăzută în repartiţii este insuficientă, pentru nevoile din actuala campanie de toamnă s-a u. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) Din noua urbanistică a Reghinului Viabilă priu noile apartamente Ritmul accelerat al construcţiilor de locuinţe — concretizat în noile ansambluri şi cartiere apărute în localităţile judeţului — a pus in faţa unităţilor producătoare de mobilă sarcini şi cerinţe tot mai mari. Asigurarea unor produse de mobilier în concordanţă cu gusturile cumpărătorilor şi cu dimensiunile noilor apartamente a preocupat în acest an intr-o măsură sporită, colectivul Cooperativei meşteşugăreşti „Tehnolemn“ din Tîrnăveni. Activitatea de cercetare şi creaţie a specialiştilor de aici s-a materializat în noua familie a garniturii de mobilă denumită „Julia“, destinată fondului pieţii. încă în această lună, septembrie, prima variantă — din cele 6—7 preconizate a se realiza — va fi prezentă in magazinele comerţului din judeţ. Compusă din mobilier pentru dormitor şi bucătărie, noua garnitură întrunește calități superioare funcționale și estetice. Adunările şi conferinţele de dări de seamă * * şi alegeri - eveniment important in organizaţiile de Cruce Roşie Punînd omul în centrul politicii partidului şi statului, Programul P.C.R., aprobat de cel de-al XI-lea Congres, a stabilit principalele direcţii privind dezvoltarea activităţii medicale preventive, ridicarea nivelului de cultură sanitară a populaţiei şi ridicarea nivelului de viaţă a poporului. La realizarea acestor obiective prin forme şi mijloace specifice, o contribuţie însemnată îşi aduce şi organizaţia de Cruce Roşie. O puternică înrîurire asupra creşterii şi perfecţionării celor peste 850 de organizaţii de Cruce Roşie din judeţul nostru o exercită sarcina trasată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la Conferinţa Naţională din decembrie 1977, de a transforma cantitatea într-o nouă calitate, condiţie hotărîtoare pentru progresul patriei noastre. Comisiile noastre de Cruce Roşie urmăresc în permanenţă , sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, îmbunătăţirea întregii activităţi, folosind în acest scop forme şi metode de muncă eficiente. In acest context se vor desfăşura adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri, care vor avea loc în perioada 1—30 septembrie 1978, în organizaţiile de Cruce Roşie din ateliere, secţii, sate, unităţi agricole socialiste, şcoli, întreprinderi, instituţii, institute de învăţămînt superior, cartiere, pe comune, precum şi conferinţele comisiilor de Cruce Roşie la nivelul oraşelor, municipiilor şi judeţului ce se vor desfăşura în perioada 9 octombrie — 9 noiembrie 1978. Ele constituie un bun prilej pentru a face o temeinică analiză, la fiecare nivel, asupra activităţii desfăşurate de la ultimele alegeri şi pînă în prezent, de a stabili măsuri pentru îmbunătăţirea muncii de viitor. Adunările şi conferinţele trebuie să aprecieze în mod realist modul cum comisiile de Cruce Roşie au reuşit să aplice în viaţă sarcinile ce le-au revenit din hotărîrile partidului, din rezoluţiile Congresului Crucii Roşii, din planul unic de educaţie sanitară şi din propriile hotărîri. Este necesar ca în perioada de pregătire şi ţinere a adunărilor şi conferinţelor organizaţiile de Cruce Roşie să intensifice munca de propagandă şi educaţie sanitară, să organizeze acţiuni educativ-sanitare variate cerute de localitatea respectivă unde medicii şi cadrele medii să vorbească oamenilor pe înţelesul lor despre prevenirea şi combaterea unor maladii. Aceste adunări trebuie să se desfăşoare în VVALTER IOSIF şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comisiei judeţene de Cruce Roşie Mureş (Continuare în pag. a 4-a) Care sunt perspectivele aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe? Întrebarea am adresat-o tovarăşului Dumitru Lacatiş, director adjunct al întreprinderii judeţene legume şi fructe. Interlocutorul ne informează că planul de desfacere pe acest an, corespunzător măsurilor stabilite de conducerea partidului pentru creşterea veniturilor şi a nivelului de trai al oamenilor muncii, este foarte mare. Cu toate acestea, pe primul semestru sarcinile au fost realizate, desfăcîndu-se un volum de legume şi fructe mai mare cu peste un milion lei faţă de prevederi şi cu peste 10 milioane lei mai mare ca în perioada corespunzătoare a anului trecut. — In acest trimestru, în schimb, respectiv în lunile iulie şi august — continuă interlocutorul — n-am reuşit să realizăm planul şi ca atare să asigurăm satisfacerea deplină a solicitărilor populaţiei. Aceasta se datoreşte în primul rînd condiţiilor nu tocmai favorabile ale acestui an pentru producţia de legume, 13 majoritatea legumelor fiind întîrziată maturizarea, la unele producţia fiind mică. Greutăţi întîmpinăm cu asigurarea vinetelor, roşiilor şi ardeilor în cantităţile solicitate de populaţie. — Spuneaţi că în primele două luni din acest trimestru n-aţi realizat sarcinile de plan la desfacere. Aveţi totuşi magazine care nu numai că realizează planul, dar îl depăşesc lună de lună. — Da, avem unităţi, unele din cele mai mari, care prin preocupările gestionarilor, în primul rînd, sînt în permanenţă bine aprovizionate, asigurînd atît satisfacerea solicitărilor populaţiei, cît şi realizarea planului. In această privinţă pe primul loc se situează magazinul „Fortuna“ din cartierul Mureşeni, gestionar loan Iosif, magazinul nr. 5 din Piaţa de zi de pe strada Cuza Vodă, gestionar Gligor Iosif, în ultima perioadă magazinul nr. 1, gestionar Lucreţia Micu, magazinele 33 (gestionar loan Potor), nr. 18, gestionare László Elisabeta şi Kovács Iordana, nr. 16 gestionară Orbán E.) şi altele. — Ce promiteţi în continuare populaţiei? — Ne străduim să asigurăm cantităţi cît mai mari de legume şi fructe atît pentru aprovizionarea curentă, cît şi pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă. Pe plan local, asigurăm, la nivelul solicitărilor, aprovizionarea cu rădăcinoase, cu varză, precum şi cu prune, mere şi pere. Avînd în vedere recolta bună de struguri, vom pune la dispoziţia populaţiei peste 3.000 tone. Acţionăm pe toate căile să asigurăm, prin mutaţii din alte judeţe şi produsele de care nu dispunem în cantităţi suficiente, cum sunt de pildă, roşiile, ardeii şi vinetele. In unităţile de desfacere a legumelor şi fructelor, ca şi în alte unităţi comerciale, retribuirea se face pe baza unor procente de bază. Contribuie oare acest sistem, aşa cum se aplică, la creşterea cointeresării lucrătorilor în sporirea volumului desfacerilor? Punem întrebarea întrucît am aflat că procentul la 1.000 lei desfacere diferă de la un magazin la altul, fiind nvers proporţional cu volumul desfacerilor. Or, pentru a vinde un vagon de legume sau fructe aceeaşi muncă se depune la fiecare unitate. N-ar fi rău dacă s-ar studia această problemă şi s-ar aplica cît mai just retribuţia, pentru ca aceasta să ducă întradevăr la creşterea cointeresării în aprovizionarea unităţilor. P. POPŞOR