Steaua Roşie, septembrie 1978 (Anul 30, nr. 206-231)

1978-09-01 / nr. 206

în comuna Ruşii-Munţi , întărirea numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid — o preocupare constantă Creşterea rolului, influenţei şi capacităţii de mobilizare a or­ganizaţiilor de partid, presupune o preocupare continuă pentru întărirea lor numerică şi calita­tivă. In această privinţă comite­tul comunal şi organizaţiile de partid din comuna Ruşii-Munţi au dobîndit o experienţă demnă de relevat. In ultimii ani to­ate organizaţiile de bază au crescut şi s-au întărit considerabil, de­venind o forţă activă, dinamică în viaţa economico-socială a co­munei.­­ Noi am abordat problema primirii de noi membri nu ca un scop în sine, ci în contextul preocupărilor privind perfecţio­narea şi îmbunătăţirea calitativă a întregii noastre activităţi, pentru creşterea rolului şi influ­enţei comuniştilor în toate dome­niile vieţii economice şi sociale, ne relatează tovarăşul Ioan Bă­lan, secretarul comitetului comu­nal de partid. Pe baza studiilor care au fost elaborate, organiza­ţiile noastre de baza s-au orien­tat, fireşte, spre oamenii care au dovedit o conduită exemplară în muncă, în viaţa socială, ocupîn­­du-se de educarea lor partinică, revoluţionară, de pregătirea lor temeinică în vederea primirii in rîndul comuniştilor. Datorită a­­cestei preocupări, în ultimii ani au fost primiţi în partid nume­roşi ţărani cooperatori şi meca­nizatori din satele Ruşii-Munţi, Morăreni şi Maioreşti, toţi fiind oameni cu o comportare demnă, care se bucură de prestigiu in rîndul consătenilor datorită pri­ceperii, hărniciei şi spiritului lor de răspundere faţă de muncă. De pildă, la ferma de vaci de la C.A.P. Ruşii-Munţi, din 16 îngri­­jitori-mulgători, 12 sunt membri de partid. Succesele înregistrate la ferma de vaci în creşterea producţiei de lapte sunt indiscu­tabil legate de prezenţa şi rolul tot mai activ al comuniştilor. Dar comuniştii se afirmă ca o forţă dinamică şi în cadrul bri­găzilor de cîmp. Militînd pentru întronarea unui climat sănă­tos, de emulaţie, disciplină şi răspundere în muncă, ei au a­­vut un rol activ în mobilizarea ţăranilor cooperatori la efectua­rea în timpul optim a lucrărilor agricole, pentru a smulge pâ­­mîntului recolte cît mai bogate în pofida dificultăţilor provoca­te de vremea instabilă. — Ce rezultate s-au obţinut a­­nul acesta în creşterea numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid? — In primele 7 luni au fost primiţi în partid, în comuna noastră, 11 noi membri, dintre care 9 ţărani cooperatori, un mecanizator şi un lucrător de la P.T.T.R. Din cei 11 noi membri de partid 10 sunt femei. Este un fapt pozitiv, de asemenea, că toate cele 4 organizaţii de bază au primit noi membri. Astfel, organizaţiile din Ruşii-Munţi şi Maioreşti au primit, anul acesta, cîte 4 noi membri, cea din Ma­ioreşti 2, iar cea de la S.M.A. — 1 membru. — Cum se ocupă organizaţiile de bază de pregătirea celor care solicită primirea în partid? — In primul rînd prin munca de la om la om. Membrii birou­rilor organizaţiilor de bază, alţi comunişti cu o bogată experienţă în munca politică desfăşoară in această privinţă o activitate a­­siduă şi constantă. In acelaşi timp, cei ce solicită primirea în partid sunt atraşi, în mod siste­matic, la acţiunile pe care le în­treprind organizaţiile noastre de bază. Astfel, ei au fost cuprinşi în învăţămîntul politico-ideolo­­gic, participă frecvent la adună­rile organizaţiilor de partid, pri­mind chiar diferite sarcini, pe tărîm politic sau profesional, în funcţie de pregătirea şi aptitu­dinile lor. în felul acesta, ei îşi însuşesc, treptat, normele şi principiile statutare, ideologia şi politica partidului, cerinţe esen­ţiale în vederea primirii în rîn­dul comuniştilor. Desfăşurînd, în acest sens, o activitate continuă şi sistematică, organizaţiile noas­tre de partid îşi întăresc necon­tenit rîndurile, afirmîndu-se ca o forţă tot mai activă, mai dina­mică, cu un rol crescînd în con­ducerea şi organizarea vieţii e­­conomice, sociale şi spirituale a comunei N. ŞTEFAN IM ACTUALITATE Recoltarea hameiului In aceste zile paralel cu alte lucrări agricole de sezon, la în­treprinderile agricole de stat din Sighişoara, Albeşti şi Acăţari, este în plină desfăşurare recol­tarea conurilor de hamei. Lu­crarea se efectuează cu mijloa­ce mecanizate cît şi manuale, pe mai bine de 600 ha cultură aflată pe rod. La întreprinderea agricolă de stat din Sighişoara, la fermele din Soromid­ea, Rora, Venchi şi Seleuş, totul se face în flux şi de calitate. Dealtfel, este şi ex­plicabil, deoarece anul trecut I.A.S. Sighişoara a obţinut re­zultate deosebite la cultura ha­meiului, situîndu-se printre uni­tăţile fruntaşe pe ţară. Şi în a­­nul acesta fermele din Seleuş şi Rora se înscriu cu rezultate bune la această valoroasă plan­tă. Ca urmare a rezultatelor bune obţinute în producţie, a expe­rienţei dobîndite, a microclima­tului existent, în prezent ca şi în perspectivă, hameiul va cu­noaşte o largă extindere. Fază de lucru de la recoltarea mecanizată a conurilor de hamei la I.A.S. Sighişoara Odios, hidos, dezgustător! Şi, totuşi, prea puţin pentru a exprima deplina mîhnire ... August 1977. O şcoală ge­nerală din Cluj-Napoca organi­zează o excursie-tabără în mu­nicipiul Tîrgu-Mureş, la care participă şi C..., elevă în cla­sa a IV-a. La 27 august, la Pla­toul Corneşti, trebuia să aibă loc un foc de tabără. C__ se de­părtează de grup, tentată de hintele din preajmă. Se joacă, aşa cum ştie să se joace un co­pil de 10 ani. Este întreruptă de un individ poruncindu-i: „Directorul taberei te-a învoit să mergi cu mine să adunăm lemne“! Un truc pentru un re­cidivist versat. In naivitatea ei, minora C... îl urmează. Ur­mează violul şi ameninţările: „Eu vin de la pîrnaie ... am şi un briceag. Dacă ţipi, ori spui cuiva, te arunc la leii grădinii zoologice“! C... râmîne în pă­dure toată noaptea. Alertă. Se organizează grupe trimise în căutarea ei. Stă ghemuită în­­tr-un tufiş cu spaima în suflet şi mintea răvăşită. Nu răspunde la chemări. De frică. Şi de ru­şine. Groaza o inhibase total. A doua zi dimineaţa, C... se în­toarce în tabără. Cele relatate au efectul unui trăsnet. Răufă­cătorului i se pierde urma. ... 30 aprilie 1978. Minora M .. ., de 12 ani, pleacă în oraş la o îngheţată. Piaţa Trandafi­rilor. In plină zi şi în plin cen­tru este acostată de un tip îm­brăcat şic: costum negru, că­maşă albă, cravată roşie. Bru­net. „Sînt de la televiziune — zice. Vrei să apari pe micul e­­cran? Ştii să cînţi?“ Şi-i notea­ză numele pe o bucată de hîr­­tie. Direcţia — pădurea de la Platoul Corneşti. Aici „reporte­rul televiziunii“ în locul apara- MORALA­ CONDUITA tului de filmat scoate un cuţit. Ameninţări cu moartea. Uluiala minorei este urmată de groază. Plînsete şi implorare. Lacrimile unui copil pot îndupleca pe oricine, numai un suflet negru, înrăit, nu! Abandonată după viol, M .. . cere ajutorul unor oameni de pe strada Negoiu. Internare de urgenţă la Clinica ginecologică. ... Vine şi un moment al a­­devărului şi socotelilor. Acesta a fost la 2 mai 1978. Identifi­carea. Se face legătura între al doilea viol şi primul. Din mul­tele fotografii, minora C ..., a­­dusă din Cluj-Napoca, îl recu­noaşte. Cine-i individul cu por­niri animalice ajuns într-un a­­semenea hal de descompunere morală, la auzul faptelor căruia nu-ţi poţi stăpîni revolta, dez­gustul, furia? Este Iosif Turdan, fiul lui Klara şi Iosif, născut in 1950, necăsătorit, tatăl a trei co­pii minori din relaţii de concu­binaj, fost muncitor necalificat la I.R.A., cu antecedente penale, recidivist, domiciliat în Tg.-Mu­­reş, str. Hunedoara nr. 22, ap. 3. Pentru a completa profilul in­dividului purtînd chipul decă­derii şi degradării morale, este suficient să spicuim din bogata „fişă individuală“ condamnările precedente pentru infracţiuni ca tentativă de viol, uzurparea ca­lităţii oficiale, furt în paguba avutului personal, comise în starea de recidivă postcondam­­natorie, pentru care a mai exe­cutat o pedeapsă de doi ani şi şase luni, fiind pus în libertate condiţionat. Din actul de cle­menţă n-a înţeles însă nimic. In stare de arest, în faţa martori­lor şi dovezilor, invocă alcoolul, periplul bahic, uitînd că bău­tura nu-i o circumstanţă ate­nuantă, ci dimpotrivă, una a­­gravantă. Se revoltă, însă, în faţa actului de acuzare! Pentru gravitatea faptelor, două violuri sub ameninţare şi constrîngere, în şedinţa penală din 24 iulie a.c., se cere o pe­deapsă exemplară, la dozarea ei avîndu-se în vedere că incul­patul este recidivist: 8 ani în­chisoare. Zguduitoarele întim­plări, vieţile răvăşite ale celor două minore, trebuie să consti­tuie un semnal de alarmă pen­tru o bună parte din părinţi. Individul cu deprinderi animali­ce, pîndind din întunecimea şi noroiul unei boli care ucide su­fletul, a agresiunii, omul rău de care amintea minora M___ mai există. Rar, dar mai există, otrăvind aerul curat cu buruia­na crescută din sîmburele neo­meniei, gestului nescuzabil, al degradării şi descompunerii mo­rale. Iar din moment ce mai e­­xistă, copiii trebuie educaţi, in­cit să ştie că pe lingă bine şi frumos, pe pâmînt este încă şi germenele răului, să ştie să evi­te indivizii declasaţi, perverşi, proxeneţi periculoşi. Credulitatea copiilor poate fi uşor folosită şi speculată. Preveniţi, ar putea fi feriţi de asemenea zguduiri şi prăbuşiri, de ambuscări şi traume psihice, de gesturi inca­lificabile, de istorii murdare, ca cea relatată, în care calificati­vele odios, hidos, abject, spun prea puţin pentru a exprima de­plina revoltă şi mîhnire. i.azAr­­Adariu P. S. Avînd în vedere gravi­tatea deosebită a faptelor, gra­dul pericolului social, minorele avînd sub 14 ani, procurorul a cerut recurs, cerînd majorarea pedepsei. Tribunalul judeţean a admis recursul şi în şedinţa pu­blică de ieri (31 august a.c.), Iosif Turdan a fost condamnat la 11 ani închisoare. L. L. • STEAUA ROST? PATTYA •­ în prag de nou an de învăţămînt Şcoala populară de artă Instituţie de învăţămînt ar­tistic, Şcoala populară de artă din Tg.-Mureş, îşi aduce o rea­lă contribuţie la îndrumarea şi pregătirea talentelor, la pregăti­rea permanentă a instructorilor artistici pentru formaţiile de a­­matori de toate genurile. Absol­venţii Şcolii populare de artă şi-au adus şi îşi aduc o contri­buţie importantă la promovarea unui cit mai înalt nivel artistic al formaţiilor amatoare, ei re­­marcîndu-se frecvent cu prilejul confruntărilor judeţene şi repu­blicane. Calitatea procesului de învăţămînt este asigurată de om colectiv didactic cu un înalt ni­vel profesional, cu o apreciabilă experienţă pedagogică. In anul şcolar 1978­—1979, Şcoala populară de artă din Tg.­­Mureş, va funcţiona cu secţiile: muzică, canto­r clasic, popular şi muzică uşoară; pian; vioară; violă; violoncel; contrabas; acor­deon; chitară; instrumente de percuţie; clarinet; taragot; sa­xofon; trompetă); artă dramatică: actorie — secţiile română şi maghiară; regie pentru brigada artistică de agitaţie; arte plas­tice: pictură, grafică, sculptură; coregrafie, dans popular pentru instructori şi interpreţi, dans contemporan­­(modern), balet pentru copii. După cum este binecunoscut, pot participa la e­­xamenul de admitere oameni ai muncii din toate sectoarele de activitate, elevi, studenţi din municipiul Tîrgu-Mureş, şi co­munele din împrejurimi. Este necesar ca toţi cei care participă la examenul de admitere să aibă aptitudini corespunzătoare şi să fie­­ absolvenţi a minimum 8 clase. înscrierile pentru exame­nul de admitere încep la 1 sep­tembrie, iar examenul de admi­tere se va desfăşura în perioada 4—9 septembrie. Pentru discipli­nele canto clasic, pian, vioară, violă violoncel, contrabas, clari­net, trompetă şi balet, taxa de frecvenţă anuală este de 200 lei, iar pentru disciplinele chitară, a­­cordeon, saxofon, instrumente de percuţie, grafică şi pictură, taxa este de 250 lei. Taxa şcolară se percepe numai pentru secţiile interne. Avînd în vedere 42 de între­prinderi şi instituţii din munici­piul Tîrgu-Mureş, profesorii şi conducerea şcolii întreprind în a­­ceste zile o intensă acţiune de depistare a celor care vor să ur­meze cursurile Şcolii populare de artă. Incepînd din anul şcolar ce ur­mează, Şcoala populară de artă din Tîrgu-Mureş, îşi va desfăşura cursurile în clădirea din Piaţa Trandafirilor nr. 5, etajul I (clă­direa Apollo). O foarte bogată activitate se desfăşoară în secţiile externe din judeţ ale Şcolii populare de artă COSMINA ARBORE (Continuare în pag. a 4-a) fu**/ Un tînăr brunet foarte din Sînpaul, înalt și bine legat, bun de muncă, pe un şantier sau într-un C.A.F., a trecut Mureşul înotînd în cîteva „stiluri“. A­­juns pe celălalt mal, îi zice u­­nui consătean, care se întorcea de la coasă: — Auzi, nene Ioane, femeia aia ce spală rufele colea, e le­lea Maria din capul satului Dileuţ? — Ea este, Luţule. De ce în­trebi? — Are o grădină mare cu pe­peni galbeni. Mă duc să fur cîţiva. — Să furi! Cum adică? Ea a muncit toată vara în grădină şi tu care te-ai bălăcit în apă şi te-ai pîrlit la soare, te duci să furi şi să mănînci bucatele al­tuia. Ce zici, e bine? Tînărul n-a mai zis nimic şi a plecat, spre Dileuţ. Nu ştim dacă a intrat sau nu la „recol­tat“ de pepeni. Ştim însă, şi au constatat şi alţii, că oameni ca Luţu, cărora nu le place munca, mai intră pe furiş — ziua sau noaptea — prin grădini cu le­gume şi pomi fructiferi, în la­nurile de porumb, în ogorul cu cartofi şi îşi umplu traista sau sacul şi pleacă încîntaţi de iz­­bînda furtului pe care îl fac. Unor asemenea oameni, care n-au făcut şi nu fac bătături în pal­mă primăvara şi vara la prăşit, nu asudă muncind în cîmp sub dogoarea soarelui, trebuie să li se aplice „recompensele“ pe care le merită. C. CROITORI) V­REMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş, era de 22 de grade. Timpul probabil. Vreme in­stabilă, cu cerul mai mult no­­ros, temporar vor cădea preci­pitaţii sub formă de ploaie şi averse de ploaie, însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la moderat din vest. Tem­peraturile minime vor fi cuprin­se între 9—11 grade, maximele între 20—22 de grade.

Next