Steaua Roşie, septembrie 1978 (Anul 30, nr. 206-231)
1978-09-01 / nr. 206
în comuna Ruşii-Munţi , întărirea numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid — o preocupare constantă Creşterea rolului, influenţei şi capacităţii de mobilizare a organizaţiilor de partid, presupune o preocupare continuă pentru întărirea lor numerică şi calitativă. In această privinţă comitetul comunal şi organizaţiile de partid din comuna Ruşii-Munţi au dobîndit o experienţă demnă de relevat. In ultimii ani toate organizaţiile de bază au crescut şi s-au întărit considerabil, devenind o forţă activă, dinamică în viaţa economico-socială a comunei. Noi am abordat problema primirii de noi membri nu ca un scop în sine, ci în contextul preocupărilor privind perfecţionarea şi îmbunătăţirea calitativă a întregii noastre activităţi, pentru creşterea rolului şi influenţei comuniştilor în toate domeniile vieţii economice şi sociale, ne relatează tovarăşul Ioan Bălan, secretarul comitetului comunal de partid. Pe baza studiilor care au fost elaborate, organizaţiile noastre de baza s-au orientat, fireşte, spre oamenii care au dovedit o conduită exemplară în muncă, în viaţa socială, ocupîndu-se de educarea lor partinică, revoluţionară, de pregătirea lor temeinică în vederea primirii in rîndul comuniştilor. Datorită acestei preocupări, în ultimii ani au fost primiţi în partid numeroşi ţărani cooperatori şi mecanizatori din satele Ruşii-Munţi, Morăreni şi Maioreşti, toţi fiind oameni cu o comportare demnă, care se bucură de prestigiu in rîndul consătenilor datorită priceperii, hărniciei şi spiritului lor de răspundere faţă de muncă. De pildă, la ferma de vaci de la C.A.P. Ruşii-Munţi, din 16 îngrijitori-mulgători, 12 sunt membri de partid. Succesele înregistrate la ferma de vaci în creşterea producţiei de lapte sunt indiscutabil legate de prezenţa şi rolul tot mai activ al comuniştilor. Dar comuniştii se afirmă ca o forţă dinamică şi în cadrul brigăzilor de cîmp. Militînd pentru întronarea unui climat sănătos, de emulaţie, disciplină şi răspundere în muncă, ei au avut un rol activ în mobilizarea ţăranilor cooperatori la efectuarea în timpul optim a lucrărilor agricole, pentru a smulge pâmîntului recolte cît mai bogate în pofida dificultăţilor provocate de vremea instabilă. — Ce rezultate s-au obţinut anul acesta în creşterea numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid? — In primele 7 luni au fost primiţi în partid, în comuna noastră, 11 noi membri, dintre care 9 ţărani cooperatori, un mecanizator şi un lucrător de la P.T.T.R. Din cei 11 noi membri de partid 10 sunt femei. Este un fapt pozitiv, de asemenea, că toate cele 4 organizaţii de bază au primit noi membri. Astfel, organizaţiile din Ruşii-Munţi şi Maioreşti au primit, anul acesta, cîte 4 noi membri, cea din Maioreşti 2, iar cea de la S.M.A. — 1 membru. — Cum se ocupă organizaţiile de bază de pregătirea celor care solicită primirea în partid? — In primul rînd prin munca de la om la om. Membrii birourilor organizaţiilor de bază, alţi comunişti cu o bogată experienţă în munca politică desfăşoară in această privinţă o activitate asiduă şi constantă. In acelaşi timp, cei ce solicită primirea în partid sunt atraşi, în mod sistematic, la acţiunile pe care le întreprind organizaţiile noastre de bază. Astfel, ei au fost cuprinşi în învăţămîntul politico-ideologic, participă frecvent la adunările organizaţiilor de partid, primind chiar diferite sarcini, pe tărîm politic sau profesional, în funcţie de pregătirea şi aptitudinile lor. în felul acesta, ei îşi însuşesc, treptat, normele şi principiile statutare, ideologia şi politica partidului, cerinţe esenţiale în vederea primirii în rîndul comuniştilor. Desfăşurînd, în acest sens, o activitate continuă şi sistematică, organizaţiile noastre de partid îşi întăresc necontenit rîndurile, afirmîndu-se ca o forţă tot mai activă, mai dinamică, cu un rol crescînd în conducerea şi organizarea vieţii economice, sociale şi spirituale a comunei N. ŞTEFAN IM ACTUALITATE Recoltarea hameiului In aceste zile paralel cu alte lucrări agricole de sezon, la întreprinderile agricole de stat din Sighişoara, Albeşti şi Acăţari, este în plină desfăşurare recoltarea conurilor de hamei. Lucrarea se efectuează cu mijloace mecanizate cît şi manuale, pe mai bine de 600 ha cultură aflată pe rod. La întreprinderea agricolă de stat din Sighişoara, la fermele din Soromidea, Rora, Venchi şi Seleuş, totul se face în flux şi de calitate. Dealtfel, este şi explicabil, deoarece anul trecut I.A.S. Sighişoara a obţinut rezultate deosebite la cultura hameiului, situîndu-se printre unităţile fruntaşe pe ţară. Şi în anul acesta fermele din Seleuş şi Rora se înscriu cu rezultate bune la această valoroasă plantă. Ca urmare a rezultatelor bune obţinute în producţie, a experienţei dobîndite, a microclimatului existent, în prezent ca şi în perspectivă, hameiul va cunoaşte o largă extindere. Fază de lucru de la recoltarea mecanizată a conurilor de hamei la I.A.S. Sighişoara Odios, hidos, dezgustător! Şi, totuşi, prea puţin pentru a exprima deplina mîhnire ... August 1977. O şcoală generală din Cluj-Napoca organizează o excursie-tabără în municipiul Tîrgu-Mureş, la care participă şi C..., elevă în clasa a IV-a. La 27 august, la Platoul Corneşti, trebuia să aibă loc un foc de tabără. C__ se depărtează de grup, tentată de hintele din preajmă. Se joacă, aşa cum ştie să se joace un copil de 10 ani. Este întreruptă de un individ poruncindu-i: „Directorul taberei te-a învoit să mergi cu mine să adunăm lemne“! Un truc pentru un recidivist versat. In naivitatea ei, minora C... îl urmează. Urmează violul şi ameninţările: „Eu vin de la pîrnaie ... am şi un briceag. Dacă ţipi, ori spui cuiva, te arunc la leii grădinii zoologice“! C... râmîne în pădure toată noaptea. Alertă. Se organizează grupe trimise în căutarea ei. Stă ghemuită într-un tufiş cu spaima în suflet şi mintea răvăşită. Nu răspunde la chemări. De frică. Şi de ruşine. Groaza o inhibase total. A doua zi dimineaţa, C... se întoarce în tabără. Cele relatate au efectul unui trăsnet. Răufăcătorului i se pierde urma. ... 30 aprilie 1978. Minora M .. ., de 12 ani, pleacă în oraş la o îngheţată. Piaţa Trandafirilor. In plină zi şi în plin centru este acostată de un tip îmbrăcat şic: costum negru, cămaşă albă, cravată roşie. Brunet. „Sînt de la televiziune — zice. Vrei să apari pe micul ecran? Ştii să cînţi?“ Şi-i notează numele pe o bucată de hîrtie. Direcţia — pădurea de la Platoul Corneşti. Aici „reporterul televiziunii“ în locul apara- MORALA CONDUITA tului de filmat scoate un cuţit. Ameninţări cu moartea. Uluiala minorei este urmată de groază. Plînsete şi implorare. Lacrimile unui copil pot îndupleca pe oricine, numai un suflet negru, înrăit, nu! Abandonată după viol, M .. . cere ajutorul unor oameni de pe strada Negoiu. Internare de urgenţă la Clinica ginecologică. ... Vine şi un moment al adevărului şi socotelilor. Acesta a fost la 2 mai 1978. Identificarea. Se face legătura între al doilea viol şi primul. Din multele fotografii, minora C ..., adusă din Cluj-Napoca, îl recunoaşte. Cine-i individul cu porniri animalice ajuns într-un asemenea hal de descompunere morală, la auzul faptelor căruia nu-ţi poţi stăpîni revolta, dezgustul, furia? Este Iosif Turdan, fiul lui Klara şi Iosif, născut in 1950, necăsătorit, tatăl a trei copii minori din relaţii de concubinaj, fost muncitor necalificat la I.R.A., cu antecedente penale, recidivist, domiciliat în Tg.-Mureş, str. Hunedoara nr. 22, ap. 3. Pentru a completa profilul individului purtînd chipul decăderii şi degradării morale, este suficient să spicuim din bogata „fişă individuală“ condamnările precedente pentru infracţiuni ca tentativă de viol, uzurparea calităţii oficiale, furt în paguba avutului personal, comise în starea de recidivă postcondamnatorie, pentru care a mai executat o pedeapsă de doi ani şi şase luni, fiind pus în libertate condiţionat. Din actul de clemenţă n-a înţeles însă nimic. In stare de arest, în faţa martorilor şi dovezilor, invocă alcoolul, periplul bahic, uitînd că băutura nu-i o circumstanţă atenuantă, ci dimpotrivă, una agravantă. Se revoltă, însă, în faţa actului de acuzare! Pentru gravitatea faptelor, două violuri sub ameninţare şi constrîngere, în şedinţa penală din 24 iulie a.c., se cere o pedeapsă exemplară, la dozarea ei avîndu-se în vedere că inculpatul este recidivist: 8 ani închisoare. Zguduitoarele întimplări, vieţile răvăşite ale celor două minore, trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru o bună parte din părinţi. Individul cu deprinderi animalice, pîndind din întunecimea şi noroiul unei boli care ucide sufletul, a agresiunii, omul rău de care amintea minora M___ mai există. Rar, dar mai există, otrăvind aerul curat cu buruiana crescută din sîmburele neomeniei, gestului nescuzabil, al degradării şi descompunerii morale. Iar din moment ce mai există, copiii trebuie educaţi, incit să ştie că pe lingă bine şi frumos, pe pâmînt este încă şi germenele răului, să ştie să evite indivizii declasaţi, perverşi, proxeneţi periculoşi. Credulitatea copiilor poate fi uşor folosită şi speculată. Preveniţi, ar putea fi feriţi de asemenea zguduiri şi prăbuşiri, de ambuscări şi traume psihice, de gesturi incalificabile, de istorii murdare, ca cea relatată, în care calificativele odios, hidos, abject, spun prea puţin pentru a exprima deplina revoltă şi mîhnire. i.azArAdariu P. S. Avînd în vedere gravitatea deosebită a faptelor, gradul pericolului social, minorele avînd sub 14 ani, procurorul a cerut recurs, cerînd majorarea pedepsei. Tribunalul judeţean a admis recursul şi în şedinţa publică de ieri (31 august a.c.), Iosif Turdan a fost condamnat la 11 ani închisoare. L. L. • STEAUA ROST? PATTYA • în prag de nou an de învăţămînt Şcoala populară de artă Instituţie de învăţămînt artistic, Şcoala populară de artă din Tg.-Mureş, îşi aduce o reală contribuţie la îndrumarea şi pregătirea talentelor, la pregătirea permanentă a instructorilor artistici pentru formaţiile de amatori de toate genurile. Absolvenţii Şcolii populare de artă şi-au adus şi îşi aduc o contribuţie importantă la promovarea unui cit mai înalt nivel artistic al formaţiilor amatoare, ei remarcîndu-se frecvent cu prilejul confruntărilor judeţene şi republicane. Calitatea procesului de învăţămînt este asigurată de om colectiv didactic cu un înalt nivel profesional, cu o apreciabilă experienţă pedagogică. In anul şcolar 1978—1979, Şcoala populară de artă din Tg.Mureş, va funcţiona cu secţiile: muzică, cantor clasic, popular şi muzică uşoară; pian; vioară; violă; violoncel; contrabas; acordeon; chitară; instrumente de percuţie; clarinet; taragot; saxofon; trompetă); artă dramatică: actorie — secţiile română şi maghiară; regie pentru brigada artistică de agitaţie; arte plastice: pictură, grafică, sculptură; coregrafie, dans popular pentru instructori şi interpreţi, dans contemporan(modern), balet pentru copii. După cum este binecunoscut, pot participa la examenul de admitere oameni ai muncii din toate sectoarele de activitate, elevi, studenţi din municipiul Tîrgu-Mureş, şi comunele din împrejurimi. Este necesar ca toţi cei care participă la examenul de admitere să aibă aptitudini corespunzătoare şi să fie absolvenţi a minimum 8 clase. înscrierile pentru examenul de admitere încep la 1 septembrie, iar examenul de admitere se va desfăşura în perioada 4—9 septembrie. Pentru disciplinele canto clasic, pian, vioară, violă violoncel, contrabas, clarinet, trompetă şi balet, taxa de frecvenţă anuală este de 200 lei, iar pentru disciplinele chitară, acordeon, saxofon, instrumente de percuţie, grafică şi pictură, taxa este de 250 lei. Taxa şcolară se percepe numai pentru secţiile interne. Avînd în vedere 42 de întreprinderi şi instituţii din municipiul Tîrgu-Mureş, profesorii şi conducerea şcolii întreprind în aceste zile o intensă acţiune de depistare a celor care vor să urmeze cursurile Şcolii populare de artă. Incepînd din anul şcolar ce urmează, Şcoala populară de artă din Tîrgu-Mureş, îşi va desfăşura cursurile în clădirea din Piaţa Trandafirilor nr. 5, etajul I (clădirea Apollo). O foarte bogată activitate se desfăşoară în secţiile externe din judeţ ale Şcolii populare de artă COSMINA ARBORE (Continuare în pag. a 4-a) fu**/ Un tînăr brunet foarte din Sînpaul, înalt și bine legat, bun de muncă, pe un şantier sau într-un C.A.F., a trecut Mureşul înotînd în cîteva „stiluri“. Ajuns pe celălalt mal, îi zice unui consătean, care se întorcea de la coasă: — Auzi, nene Ioane, femeia aia ce spală rufele colea, e lelea Maria din capul satului Dileuţ? — Ea este, Luţule. De ce întrebi? — Are o grădină mare cu pepeni galbeni. Mă duc să fur cîţiva. — Să furi! Cum adică? Ea a muncit toată vara în grădină şi tu care te-ai bălăcit în apă şi te-ai pîrlit la soare, te duci să furi şi să mănînci bucatele altuia. Ce zici, e bine? Tînărul n-a mai zis nimic şi a plecat, spre Dileuţ. Nu ştim dacă a intrat sau nu la „recoltat“ de pepeni. Ştim însă, şi au constatat şi alţii, că oameni ca Luţu, cărora nu le place munca, mai intră pe furiş — ziua sau noaptea — prin grădini cu legume şi pomi fructiferi, în lanurile de porumb, în ogorul cu cartofi şi îşi umplu traista sau sacul şi pleacă încîntaţi de izbînda furtului pe care îl fac. Unor asemenea oameni, care n-au făcut şi nu fac bătături în palmă primăvara şi vara la prăşit, nu asudă muncind în cîmp sub dogoarea soarelui, trebuie să li se aplice „recompensele“ pe care le merită. C. CROITORI) VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş, era de 22 de grade. Timpul probabil. Vreme instabilă, cu cerul mai mult noros, temporar vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie şi averse de ploaie, însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la moderat din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 9—11 grade, maximele între 20—22 de grade.