Steaua Roşie, octombrie 1978 (Anul 30, nr. 232-257)

1978-10-01 / nr. 232

I Anul XXX. Nr. 232 (6.373) | Duminică, ^octombrie"l978"”'^^^^^^T^ăgînb^^^^bani” Care este stadiul pregătirii producţiei anului 1979? Întrebarea am adresat-o tovarăşului Ioan Antal, directorul în­treprinderii metalurgice „Republica“ din Reghin. „ Acţiunea a început încă la mijlocul anului curent şi se des­făşoară concomitent cu realizarea sarcinilor de producţie ale anu­lui 1978. De fapt, pregătirea u­­nui nou an de fabricaţie se în­trepătrunde cu producţia curen­­tă, se susţine şi se sprijină re­ciproc. — Cum se realizează această fe­ricită imbinare a prezentului cu perspectiva? — Pregătirile fabricaţiei lui ’79, aduc servicii directe şi produc­ţiei curente. Reproiectarea pro­duselor vechi, proiectarea celor noi, au la bază experienţa acu­mulată pînă în acel moment şi din îmbinarea cunoscutului cu ideile proaspete se nasc tehno­logii noi, metode avansate de muncă, care în multe cazuri se aplică imediat în procesul de fabricaţie. — Acest fel de a gindi şi ac­ţiona se impune cu atît mai mult cu cit indicatorii de plan pe anul 1979 sînt foarte mobiliza­tori în condiţiile noului model economic, a autogestiunii şi auto­­conducerii muncitoreşti — care implică responsabilităţi mult mai mari pentru fiecare colectiv, în special pentru reşterea eficien­ţei economice la nivelul exigen­ţelor impuse de indicatorii de bază — producţia netă şi fizică. — Noi acţionăm întocmai şi sîntem convinşi că numai produ­­cînd astfel vom reuşi să îndepli­nim importantele sarcini de plan stabilite pentru 1979, cînd volumul producţiei industriale este cu aproape 20 la sută mai mare decit cel din acest an, cel al producţiei marfă cu 12,9 la sută, al producţiei nete cu 17,7 la sută, iar productivitatea muncii cu 18,7 la sută, în timp ce cheltuielile totale şi materiale la 1.000 de lei producţie marfă sunt prevăzute să scadă mult faţă de actualul nivel. Deci, sarcinile sunt nespus de mobilizatoare şi pentru a le în­deplini e nevoie de acţiune şi gîndire colectivă, care să asigu­re producerea saltului calitativ stabilit de Conferinţa Naţională a partidului în toată activitatea noastră. Şi cum 95 la sută din volumul producţiei anului viitor îl cunoaştem, mai exact spus este nominalizată şi contractată, am trecut cu toate forţele la ac­ţiune, am stabilit termene şi res­ponsabilităţi precise începînd cu fixarea preţurilor, încheierea contractelor şi realizarea S.D.V - urilor, a noilor tehnologii de fa­bricaţie. Produsele noi care re­prezintă circa 20 la sută din to­talul producţiei, sunt lansate în lucru din timp, pentru ca ele să poată fi livrate beneficiarilor încă din prima lună a noului an. — Aţi amintit de tehnologii noi şi de corelarea capacităţilor cu sarcinile de plan ale anului 1979. Aţi putea concretiza cîteva din­tre ele? — In acest sens aş aminti co­relarea capacităţilor de turnare cu capacităţile de elaborare a fontei, unde am avut un loc în­gust. Astfel, începînd cu această lună, vom turna în plus 100 tone de fontă. In vederea realizării saltului calitativ stabilit de do­cumentele de partid, de cincina­lul revoluţiei tehnico-ştiinţifice, ne preocupă foarte mult asigura­rea condiţiilor optime, astfel ca pe poarta întreprinderii să nu mai iasă decît produse de foarte bună calitate. încadrarea în cheltuielile ma­teriale este o altă preocupare de căpătîi a colectivului nostru. Astfel, am trecut la confecţiona­rea ramelor de turnare după configuraţia pieselor, fapt ce va conduce la economisirea a 30 la sută din amestecul de turnare, economie de metal, manoperă, energie electrică, aer comprimat etc. De asemenea, vom realiza o serie de dispozitive şi matriţe care să asigure reducerea adao­sului de prelucrare, în care scop s-a întocmit un program minu­ţios de măsuri. In acest sens merită să amintesc trecerea de la turnarea clasică a unor piese la turnarea in coji de bachelită. Rezultatul: diminuarea preţului de cost cu circa 30 la sută. De asemenea, îmbunătăţirile aduse cricului pentru autoturismul „Dacia“ s-au soldat cu reduceri cu 10 la sută a consumului de metal. Exemple de acest fel sunt multe. , — Despre aprovizionarea teh­­nico-materială ce ne puteţi spu­ne? Corespunde ea cerinţelor, contractele prevăd totul în co­relaţie cu structura producţiei? — Vă pot spune cu certitudine că aprovizionarea tehnico-mate­­rială necesară producţiei semes­trului I este asigurată, ca de altfel şi celelalte condiţii de care depinde îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan încă din pri­ma lună a anului 1979 Consemnat: IOAN HUSAR lucrările agricole nu pot fi oprite după fiecare strop de ploaie f­ ­­rec­ven­te și persistente, ploile încep să facă multe clipe grele lucrătorilor din agricultură. Dar, pentru că toamna e mai multă muncă decit oricînd, lucrările a­­gricole nu pot fi oprite după fie­care strop de ploaie. Acest lu­cru unii îl înţeleg bine, iar alţii nu. Faptul este oglindit de sta­diul foarte diferit, de la o uni­tate la alta, al strîngerii recol­tei, arăturilor, pregătirii terenului şi însăminţării păioaselor de toamnă. Zilele trecute am fost în mai multe unităţi din consiliul inter­­cooperatist Luduş. Pînă spre prînz timpul a fost bun de lu­cru. Şi nu pot spune că nu s-a lucrat. Peste tot am întîlnit oa­meni ieşiţi în cîmp să scoată sfecla de zahăr şi cartofii, să recolteze tutunul ori legumele din grădini. Secţiile de mecani­zare erau pustii. Pe tractorişti i-am întîlnit la arat, la discuit şi însămînţat, la recoltarea şi insilozarea porumbului. Din cele văzute în cîmp şi din cele ce ne-au spus interlocutorii am desprins hotărîrea oamenilor de a face faţă greutăţilor, de a strînge fără pierderi recolta. O SITU­AŢIE MULŢUMITOARE, CARE PUTEA II FOARTE BUNA Lectura ultimei situaţii ne a­­rată un stadiu mulţumitor, dacă avem în vedere că intervalele de vreme rea au fost aproape egale cu cele de vreme bună. Sfecla de zahăr a fost recoltată de pe o suprafaţă de 335 ha din care au rezultat circa 7.500 tone. Unii conducători ne-au spus că sunt nevoiţi să strunească ritmul recoltării, deoarece nu pot face faţă transportului. Realizările exprimă această realitate: pe cîmp se află aproape 2.000 tone de sfeclă netransportată. Cauza? Nu lucrează zilnic toate mijloa­cele atribuite strintic unităţilor, fie din cauza defecţiunilor, fie a lipsei pieselor de schimb sau a combustibilului, cît şi datorită dirijării lor în altă parte. La cartofii de toamnă, din 278 ha s-au recoltat 178 ha. Şi aici nu atît scoaterea, cît transportul constituie o problemă, deoarece din 2.840 tone de cartofi recol­taţi numai 1.365 tone erau transportate. Se lucrează susţinut şi pe fron­tul însămînţărilor. Loliumul a fost semănat pe întreaga supra­faţă de 340 ha, orzul şi orzoaica pe 814 ha din 1.350 ha prevă­zute. In ultimele zile toate uni­tăţile au trecut şi la semănatul griului. Faptul că în unele uni­tăţi lucrările sunt mai avansate — la Luduş, Grindeni, Cecălaca etc. — constituie o dovadă că situaţia de ansamblu putea să fie nu numai mulţumitoare, ci chiar foarte bună. INGINERUL — PE FLUXUL TEHNOLOGIEI GRIULUI Sub ameninţarea ploii, mecani­zatorii din Cheţani continuau pregătirea terenului şi însămîn­­ţarea culturilor de toamnă. In­ginerul şef Emil Marian recu­noaşte că rezultatele nu sunt co­respunzătoare, dar face totul, împreună cu mecanizatorii, să recupereze întîrzierea. La orz, din 200 ha au fost însămînţate 170 ha, două maşini lucrînd a­­cum la însămînţarea ultimelor suprafeţe. Din discuţiile avute aici am reţinut că se face totul pentru o înaltă calitate pe în­treg fluxul tehnologic al griu­lui. Inginerul şef a fost absolvit de alte sarcini în această pe­rioadă, locul lui permanent este alături de mecanizatori la arat, fertilizat, la pregătirea patului germinativ şi la semănat. Pen­tru o corectă desfăşurare a lu­crărilor au fost alcătuite 3 for­maţii speciale de mecanizare: M. BELDEANU (Continuare în pag. a 4-a) Coloane de elevi pe arcada Batoşului Astăzi, printre prunii şi me­rii imensei plantaţii de pe dea­lurile satului Vila (comuna Batoş) coloane zgomotoase de elevi coboară pentru ultima oară din şirul de urcuşuri al celor două săptămîni de prac­tică. Careul festiv este organi­zat în curtea fermei nr. 2 Vila a I.A.S. Batoş. Vor urma aici cuvintări scurte şi sincere, de o parte elevi şi profesori, de cealaltă şefi de ferme, condu­cerea I.A.S., brigadieri, Zi de bilanţ, zi de răboj, în care vor fi reţinute cu satisfacţie doar lucrurile bune: folosul muncii celor 1.100 de elevi de la Grupul şcolar Electromu­­reş din Tg.-Mureş in ajutorul pe care l-au dat, la culesul re­coltei de fructe, „iaseului“ din Batoş. Pe scurt: peste 850 to­ne de mere şi peste 650 tone prune culese, transportate şi sortate. Au fost şi zile ploioase în care s-a lucrat mai mult la sortat, au fost şi zile record în care, de pildă, echipele de care răspundeau cadrele di­dactice Alexandru Manole şi Dumitru Şut au depăşit cu mult norma de 26­ lăzi de prune pentru un elev, recol­­tindu-se 34 şi, respectiv, 38 de lăzi. Noroc că nu plouă, işi ziceau oamenii, şi remorci­le I.A.S. nu mai pridideau cu transportatul. In urmă cu trei zile, însoţiţi pe rind de directorii şcolii, Pompiliu Preda şi Constantin Goia, şi mai apoi de inginerul Tiberiu Zbircea, directorul I.A.S., aveam să urmărim la lucru echipele de elevi condu­se de Szász Zoltán, Dorin Pop, Tănase Coprean, Nicolae Cris­tea, Rafila Silvaş, Dumitru Şut şi Alexandru Manole, să notăm faptul că volumul de lucru îl depăşeşte pe-al unor muncitori, după chiar spusele tovarăşului director Tiberiu Zbircea, deosebit de mulţumit, de altfel, de treaba pe care au făcut-o elevii. Am stat de vorbă cu mulţi dintre ei, din­tre eroii acestor bogate zile de la Vila şi am aflat că o tabără de practică productivă poate fi şi este un lucru şi plăcut şi mai puţin plăcut, nu uşor, dar totul este să nu te crispezi şi să înţelegi rostul tău în această situaţie şi cu tinereţea, elanul şi robuste­ţea celor cîţiva ani pes­te 10 să-ţi faci datoria, aşa cum au înţeles şi şi-au făcut-o elevii Grupului şcolar Elec­­tromureş. Conducerea I.A.S. a întreprins tot ce i-a stat în putinţă pentru a asigura ele­vilor condiţii de ... masă şi casă. Mişcare consistentă, servită din abundenţă, pe ca­re responsabila cantinei, to­varăşa Farr Rozina şi cele 30 de ajutoare începeau s-o pre­gătească pe la 4 dimineaţa şi primele ... preparative pentru a doua zi se sfîrşeau pe la ora 23. Dormitoarele sînt or­donate şi confortabile, apă caldă există, şi discotecă a­­proape în fiecare seară, şi fo­curi de tabără, şi o duminică sportivă, şi entuziasm, entuzi­asm tineresc cu care se poa­te face mult. Peste un sfert din producţia plantaţiei din Vila a fost re­coltată. Vor urma alte serii şi cadrul va fi acelaşi, rezul­tatele pe măsură. DORU MUREŞAN ... .... — EVENIMENTELE LUNII SEPTEMBRIE 1978 In cronica actualităţii interne, luna septembrie este marcată de un susţinut dialog de lucru al secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii, cu conducă­torii organelor locale de partid şi de stat, cu specialişti din ju­deţele Vrancea, Brăila, Caraş- Severin şi Cluj. Prin întreaga lor desfăşurare, vizitele au prile­juit o nouă şi elocventă mani­festare a unităţii şi coeziunii În­tregii noastre naţiuni în jurul forţei politice călăuzitoare — Partidul Comunist Român, în cadrul întîlnirilor cu oame­nii muncii, secretarul general al partidului nostru a accentuat necesitatea ca toate colectivele să aşeze pe prim plan producţia netă, valoarea nou creată, indi­cator de bază al fiecărei unităţi economice, înfăptuirea autocon­­ducerii şi autogestiunii muncito­reşti. Cu o mare forţă de convingere a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cerinţa sporirii con­tinue a producţiei de înaltă ca­litate, a venitului naţional, a a­vuţiei obşteşti, temelia trainică a realizării programului de creştere mai accentuată a nive­lului de trai al poporului. Ca o „prioritate a priorităţi­lor“ a fost evidenţiată necesitatea creşterii puternice a eficienţei economice în toate unităţile pro­ductive, astfel incit să se reali- In ajutorul propagandistului zeze amplificarea substanţială a volumului producţiei nete, a va­lorii nou create. In acelaşi context al preocupă­rilor partidului nostru pentru per­fecţionarea organizării şi condu­cerii politice a întregii vieţi e­­conomice, sociale şi educative se înscrie şi Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. în care s-a analizat modul de realizare a planului de dezvoltare economi­­co-socială pe acest an şi măsu­rile ce se impun pentru îndepli­nirea tuturor prevederilor pe ur­mătoarele trei luni şi în anul viitor. S-au analizat, de asemenea, rezultatele din agricultură, mo­dul cum se desfăşoară campania de toamnă şi pregătirea recoltei viitoare. In cuvîntarea rostită la Con­sfătuire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat succesele obţinute în cele trei trimestre, punînd în faţa conducerii jude­ţelor, a ministerelor, a unităţilor economice, într-un cuvînt a tu­turor oamenilor muncii, proble­mele realizării în cele mai bune condiţii a prevederilor planului pe 1978, asigurînd baza produc­ţiei celui de-al 4-lea an al cinci­nalului, în condiţiile economisirii tuturor resurselor materiale, al gospodăririi exigente a materi­ilor prime, energiei şi combusti­bilului, combătîndu-se cu toată intransigenţa risipa. Ţinind seama că de­punerea In funcţiune la termen a noilor obiective depinde producţia in anii următori ai cincinalului, se­(Continuare în pag. a 4-a)

Next