Steaua Roşie, octombrie 1978 (Anul 30, nr. 232-257)
1978-10-01 / nr. 232
I Anul XXX. Nr. 232 (6.373) | Duminică, ^octombrie"l978"”'^^^^^^T^ăgînb^^^^bani” Care este stadiul pregătirii producţiei anului 1979? Întrebarea am adresat-o tovarăşului Ioan Antal, directorul întreprinderii metalurgice „Republica“ din Reghin. „ Acţiunea a început încă la mijlocul anului curent şi se desfăşoară concomitent cu realizarea sarcinilor de producţie ale anului 1978. De fapt, pregătirea unui nou an de fabricaţie se întrepătrunde cu producţia curentă, se susţine şi se sprijină reciproc. — Cum se realizează această fericită imbinare a prezentului cu perspectiva? — Pregătirile fabricaţiei lui ’79, aduc servicii directe şi producţiei curente. Reproiectarea produselor vechi, proiectarea celor noi, au la bază experienţa acumulată pînă în acel moment şi din îmbinarea cunoscutului cu ideile proaspete se nasc tehnologii noi, metode avansate de muncă, care în multe cazuri se aplică imediat în procesul de fabricaţie. — Acest fel de a gindi şi acţiona se impune cu atît mai mult cu cit indicatorii de plan pe anul 1979 sînt foarte mobilizatori în condiţiile noului model economic, a autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti — care implică responsabilităţi mult mai mari pentru fiecare colectiv, în special pentru reşterea eficienţei economice la nivelul exigenţelor impuse de indicatorii de bază — producţia netă şi fizică. — Noi acţionăm întocmai şi sîntem convinşi că numai producînd astfel vom reuşi să îndeplinim importantele sarcini de plan stabilite pentru 1979, cînd volumul producţiei industriale este cu aproape 20 la sută mai mare decit cel din acest an, cel al producţiei marfă cu 12,9 la sută, al producţiei nete cu 17,7 la sută, iar productivitatea muncii cu 18,7 la sută, în timp ce cheltuielile totale şi materiale la 1.000 de lei producţie marfă sunt prevăzute să scadă mult faţă de actualul nivel. Deci, sarcinile sunt nespus de mobilizatoare şi pentru a le îndeplini e nevoie de acţiune şi gîndire colectivă, care să asigure producerea saltului calitativ stabilit de Conferinţa Naţională a partidului în toată activitatea noastră. Şi cum 95 la sută din volumul producţiei anului viitor îl cunoaştem, mai exact spus este nominalizată şi contractată, am trecut cu toate forţele la acţiune, am stabilit termene şi responsabilităţi precise începînd cu fixarea preţurilor, încheierea contractelor şi realizarea S.D.V - urilor, a noilor tehnologii de fabricaţie. Produsele noi care reprezintă circa 20 la sută din totalul producţiei, sunt lansate în lucru din timp, pentru ca ele să poată fi livrate beneficiarilor încă din prima lună a noului an. — Aţi amintit de tehnologii noi şi de corelarea capacităţilor cu sarcinile de plan ale anului 1979. Aţi putea concretiza cîteva dintre ele? — In acest sens aş aminti corelarea capacităţilor de turnare cu capacităţile de elaborare a fontei, unde am avut un loc îngust. Astfel, începînd cu această lună, vom turna în plus 100 tone de fontă. In vederea realizării saltului calitativ stabilit de documentele de partid, de cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice, ne preocupă foarte mult asigurarea condiţiilor optime, astfel ca pe poarta întreprinderii să nu mai iasă decît produse de foarte bună calitate. încadrarea în cheltuielile materiale este o altă preocupare de căpătîi a colectivului nostru. Astfel, am trecut la confecţionarea ramelor de turnare după configuraţia pieselor, fapt ce va conduce la economisirea a 30 la sută din amestecul de turnare, economie de metal, manoperă, energie electrică, aer comprimat etc. De asemenea, vom realiza o serie de dispozitive şi matriţe care să asigure reducerea adaosului de prelucrare, în care scop s-a întocmit un program minuţios de măsuri. In acest sens merită să amintesc trecerea de la turnarea clasică a unor piese la turnarea in coji de bachelită. Rezultatul: diminuarea preţului de cost cu circa 30 la sută. De asemenea, îmbunătăţirile aduse cricului pentru autoturismul „Dacia“ s-au soldat cu reduceri cu 10 la sută a consumului de metal. Exemple de acest fel sunt multe. , — Despre aprovizionarea tehnico-materială ce ne puteţi spune? Corespunde ea cerinţelor, contractele prevăd totul în corelaţie cu structura producţiei? — Vă pot spune cu certitudine că aprovizionarea tehnico-materială necesară producţiei semestrului I este asigurată, ca de altfel şi celelalte condiţii de care depinde îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan încă din prima lună a anului 1979 Consemnat: IOAN HUSAR lucrările agricole nu pot fi oprite după fiecare strop de ploaie f recvente și persistente, ploile încep să facă multe clipe grele lucrătorilor din agricultură. Dar, pentru că toamna e mai multă muncă decit oricînd, lucrările agricole nu pot fi oprite după fiecare strop de ploaie. Acest lucru unii îl înţeleg bine, iar alţii nu. Faptul este oglindit de stadiul foarte diferit, de la o unitate la alta, al strîngerii recoltei, arăturilor, pregătirii terenului şi însăminţării păioaselor de toamnă. Zilele trecute am fost în mai multe unităţi din consiliul intercooperatist Luduş. Pînă spre prînz timpul a fost bun de lucru. Şi nu pot spune că nu s-a lucrat. Peste tot am întîlnit oameni ieşiţi în cîmp să scoată sfecla de zahăr şi cartofii, să recolteze tutunul ori legumele din grădini. Secţiile de mecanizare erau pustii. Pe tractorişti i-am întîlnit la arat, la discuit şi însămînţat, la recoltarea şi insilozarea porumbului. Din cele văzute în cîmp şi din cele ce ne-au spus interlocutorii am desprins hotărîrea oamenilor de a face faţă greutăţilor, de a strînge fără pierderi recolta. O SITUAŢIE MULŢUMITOARE, CARE PUTEA II FOARTE BUNA Lectura ultimei situaţii ne arată un stadiu mulţumitor, dacă avem în vedere că intervalele de vreme rea au fost aproape egale cu cele de vreme bună. Sfecla de zahăr a fost recoltată de pe o suprafaţă de 335 ha din care au rezultat circa 7.500 tone. Unii conducători ne-au spus că sunt nevoiţi să strunească ritmul recoltării, deoarece nu pot face faţă transportului. Realizările exprimă această realitate: pe cîmp se află aproape 2.000 tone de sfeclă netransportată. Cauza? Nu lucrează zilnic toate mijloacele atribuite strintic unităţilor, fie din cauza defecţiunilor, fie a lipsei pieselor de schimb sau a combustibilului, cît şi datorită dirijării lor în altă parte. La cartofii de toamnă, din 278 ha s-au recoltat 178 ha. Şi aici nu atît scoaterea, cît transportul constituie o problemă, deoarece din 2.840 tone de cartofi recoltaţi numai 1.365 tone erau transportate. Se lucrează susţinut şi pe frontul însămînţărilor. Loliumul a fost semănat pe întreaga suprafaţă de 340 ha, orzul şi orzoaica pe 814 ha din 1.350 ha prevăzute. In ultimele zile toate unităţile au trecut şi la semănatul griului. Faptul că în unele unităţi lucrările sunt mai avansate — la Luduş, Grindeni, Cecălaca etc. — constituie o dovadă că situaţia de ansamblu putea să fie nu numai mulţumitoare, ci chiar foarte bună. INGINERUL — PE FLUXUL TEHNOLOGIEI GRIULUI Sub ameninţarea ploii, mecanizatorii din Cheţani continuau pregătirea terenului şi însămînţarea culturilor de toamnă. Inginerul şef Emil Marian recunoaşte că rezultatele nu sunt corespunzătoare, dar face totul, împreună cu mecanizatorii, să recupereze întîrzierea. La orz, din 200 ha au fost însămînţate 170 ha, două maşini lucrînd acum la însămînţarea ultimelor suprafeţe. Din discuţiile avute aici am reţinut că se face totul pentru o înaltă calitate pe întreg fluxul tehnologic al griului. Inginerul şef a fost absolvit de alte sarcini în această perioadă, locul lui permanent este alături de mecanizatori la arat, fertilizat, la pregătirea patului germinativ şi la semănat. Pentru o corectă desfăşurare a lucrărilor au fost alcătuite 3 formaţii speciale de mecanizare: M. BELDEANU (Continuare în pag. a 4-a) Coloane de elevi pe arcada Batoşului Astăzi, printre prunii şi merii imensei plantaţii de pe dealurile satului Vila (comuna Batoş) coloane zgomotoase de elevi coboară pentru ultima oară din şirul de urcuşuri al celor două săptămîni de practică. Careul festiv este organizat în curtea fermei nr. 2 Vila a I.A.S. Batoş. Vor urma aici cuvintări scurte şi sincere, de o parte elevi şi profesori, de cealaltă şefi de ferme, conducerea I.A.S., brigadieri, Zi de bilanţ, zi de răboj, în care vor fi reţinute cu satisfacţie doar lucrurile bune: folosul muncii celor 1.100 de elevi de la Grupul şcolar Electromureş din Tg.-Mureş in ajutorul pe care l-au dat, la culesul recoltei de fructe, „iaseului“ din Batoş. Pe scurt: peste 850 tone de mere şi peste 650 tone prune culese, transportate şi sortate. Au fost şi zile ploioase în care s-a lucrat mai mult la sortat, au fost şi zile record în care, de pildă, echipele de care răspundeau cadrele didactice Alexandru Manole şi Dumitru Şut au depăşit cu mult norma de 26 lăzi de prune pentru un elev, recoltindu-se 34 şi, respectiv, 38 de lăzi. Noroc că nu plouă, işi ziceau oamenii, şi remorcile I.A.S. nu mai pridideau cu transportatul. In urmă cu trei zile, însoţiţi pe rind de directorii şcolii, Pompiliu Preda şi Constantin Goia, şi mai apoi de inginerul Tiberiu Zbircea, directorul I.A.S., aveam să urmărim la lucru echipele de elevi conduse de Szász Zoltán, Dorin Pop, Tănase Coprean, Nicolae Cristea, Rafila Silvaş, Dumitru Şut şi Alexandru Manole, să notăm faptul că volumul de lucru îl depăşeşte pe-al unor muncitori, după chiar spusele tovarăşului director Tiberiu Zbircea, deosebit de mulţumit, de altfel, de treaba pe care au făcut-o elevii. Am stat de vorbă cu mulţi dintre ei, dintre eroii acestor bogate zile de la Vila şi am aflat că o tabără de practică productivă poate fi şi este un lucru şi plăcut şi mai puţin plăcut, nu uşor, dar totul este să nu te crispezi şi să înţelegi rostul tău în această situaţie şi cu tinereţea, elanul şi robusteţea celor cîţiva ani peste 10 să-ţi faci datoria, aşa cum au înţeles şi şi-au făcut-o elevii Grupului şcolar Electromureş. Conducerea I.A.S. a întreprins tot ce i-a stat în putinţă pentru a asigura elevilor condiţii de ... masă şi casă. Mişcare consistentă, servită din abundenţă, pe care responsabila cantinei, tovarăşa Farr Rozina şi cele 30 de ajutoare începeau s-o pregătească pe la 4 dimineaţa şi primele ... preparative pentru a doua zi se sfîrşeau pe la ora 23. Dormitoarele sînt ordonate şi confortabile, apă caldă există, şi discotecă aproape în fiecare seară, şi focuri de tabără, şi o duminică sportivă, şi entuziasm, entuziasm tineresc cu care se poate face mult. Peste un sfert din producţia plantaţiei din Vila a fost recoltată. Vor urma alte serii şi cadrul va fi acelaşi, rezultatele pe măsură. DORU MUREŞAN ... .... — EVENIMENTELE LUNII SEPTEMBRIE 1978 In cronica actualităţii interne, luna septembrie este marcată de un susţinut dialog de lucru al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii, cu conducătorii organelor locale de partid şi de stat, cu specialişti din judeţele Vrancea, Brăila, Caraş- Severin şi Cluj. Prin întreaga lor desfăşurare, vizitele au prilejuit o nouă şi elocventă manifestare a unităţii şi coeziunii Întregii noastre naţiuni în jurul forţei politice călăuzitoare — Partidul Comunist Român, în cadrul întîlnirilor cu oamenii muncii, secretarul general al partidului nostru a accentuat necesitatea ca toate colectivele să aşeze pe prim plan producţia netă, valoarea nou creată, indicator de bază al fiecărei unităţi economice, înfăptuirea autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti. Cu o mare forţă de convingere a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cerinţa sporirii continue a producţiei de înaltă calitate, a venitului naţional, a avuţiei obşteşti, temelia trainică a realizării programului de creştere mai accentuată a nivelului de trai al poporului. Ca o „prioritate a priorităţilor“ a fost evidenţiată necesitatea creşterii puternice a eficienţei economice în toate unităţile productive, astfel incit să se reali- In ajutorul propagandistului zeze amplificarea substanţială a volumului producţiei nete, a valorii nou create. In acelaşi context al preocupărilor partidului nostru pentru perfecţionarea organizării şi conducerii politice a întregii vieţi economice, sociale şi educative se înscrie şi Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. în care s-a analizat modul de realizare a planului de dezvoltare economico-socială pe acest an şi măsurile ce se impun pentru îndeplinirea tuturor prevederilor pe următoarele trei luni şi în anul viitor. S-au analizat, de asemenea, rezultatele din agricultură, modul cum se desfăşoară campania de toamnă şi pregătirea recoltei viitoare. In cuvîntarea rostită la Consfătuire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat succesele obţinute în cele trei trimestre, punînd în faţa conducerii judeţelor, a ministerelor, a unităţilor economice, într-un cuvînt a tuturor oamenilor muncii, problemele realizării în cele mai bune condiţii a prevederilor planului pe 1978, asigurînd baza producţiei celui de-al 4-lea an al cincinalului, în condiţiile economisirii tuturor resurselor materiale, al gospodăririi exigente a materiilor prime, energiei şi combustibilului, combătîndu-se cu toată intransigenţa risipa. Ţinind seama că depunerea In funcţiune la termen a noilor obiective depinde producţia in anii următori ai cincinalului, se(Continuare în pag. a 4-a)