Steaua Roşie, octombrie 1978 (Anul 30, nr. 232-257)

1978-10-01 / nr. 232

PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Evenimentele lunii septembrie 1978 (Urmare din pag 1) cretarul general al partidului a pus în faţa colectivelor de con­structori sarcina concentrării forţelor pe şantiere, în vederea realizării tuturor investiţiilor productive şi a locuinţelor. In dialogul de lucru din ju­deţe, în Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., ca şi în cadrul întîlnirii cu activul de bază de comandă şi de partid din armată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a accentuat necesitatea intensifică­rii activităţii politico-educative, astfel incît fiecare colectiv, fie­care om al muncii, fiecare cetă­ţean, fiecare ostaş, să fie pe de­plin conştient de rolul pe care-l are în societate, să-şi aducă o contribuţie cît mai valoroasă la progresul patriei, la apărarea ei, acţionînd cu dăruire şi luînd po­ziţie faţă de cei care nu respec­tă disciplina muncii şi de pro­ducţie. Problema educării şi pregătirii profesionale, a formării tinerei generaţii a constituit ideea cen­trală a cuvîntării secretarului general al partidului la deschi­derea noului an şcolar. Sublini­ind că în ţara noastră a fost încheiat practic procesul revolu­ţionar de aşezare pe baze noi, moderne a învăţămîntului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a a­­dresat cadrelor didactice îndem­nul de a persevera în continuare în direcţia perfecţionării pregă­tirii şi educării tineretului, a formării unor specialişti cu pro­fil larg, înarmaţi cu cunoştinţe ştiinţifice de vîrf, şi în direcţia valorificării superioare a cadru­lui organizatoric nou creat. Im­portant este acum ca unităţile de învăţămînt superior şi liceal să realizeze un volum sporit de producţie fizică şi să contribuie mai substanţial la generalizarea cuceririlor ştiinţifice şi tehnice. Sfîrşitul lunii septembrie a fost marcat şi de grandiosul spectacol festiv al „Daciadei“, cu prilejul finalei competiţiei, e­­diţia 1978, cea mai cuprinzătoa­re întrecere sportivă de masă desfăşurată în ţara noastră. Luna septembrie înscrie în cronica evenimentelor din jude­ţul Mureş importante înfăptuiri. Pe platforma Combinatului de îngrăşăminte chimice din Tg.­­Mureş a început să producă mo­derna capacitate, azot IV, care împreună cu amoniac IV au sporit substanţial producţia acestei mari cetăţi a chimiei ro­mâneşti. Au fost date, de ase­menea, în folosinţă mari magazi­ne alimentare şi industriale în cartierul 7 Noiembrie din mu­nicipiu şi sute de apartamente. Sfîrşitul celor trei trimestre marchează noi succese în marea întrecere socialistă. Relevăm în cronica noastră că I.C. Prod­­complex, Metalotehnica, I.F.E.T. Reghin, întreprinderea de gea­muri Tîrnăveni. Fabrica de pro­duse ceramice „Mureşeni“ au în­deplinit planul pe 9 luni cu mult înainte de termen, iar pînă la finele lunii au realizat suplimen­tar importante sporuri de pro­ducţie netă şi fizică. La rîndul său, colectivul Ţesătoriei de bumbac din Tg.-Mureş este pu­ternic angajat în atingerea cît mai repede posibil a parametri­lor proiectaţi. Răspunzînd îndemnului adre­sat de secretarul general al par­tidului oamenilor muncii şi spe­cialiştilor din agricultură de a asigura strîngerea fără pierderi a recoltei, lucrătorii ogoarelor din judeţul nostru au trecut cu forţe sporite la recoltarea sfe­clei, a legumelor şi fructelor, la însămînţarea griului. In ajuto­rul lor au venit peste 12.000 de elevi şi studenţi, care muncesc cu elan tineresc, în ampla activitate ce se des­făşoară în această toamnă pe o­­goare, un puternic stim­ulent îl reprezintă marile distincţii în­­mînate judeţului şi unor unităţi agricole pentru marile producţii realizate în 1977. Astfel, jude­ţul Mureş a primit Ordinul „Me­ritul Agricol“ clasa I, pentru re­zultate deosebite în zootehnie, iar Staţiunii de cercetări zooteh­nice Tg.-Mureş i s-a înmînat „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a pentru ocuparea locului trei pe ţară şi Drapelul de unitate frun­taşă în întrecerea socialistă pe ramură pentru succesele obţinu­te în anul trecut în cercetare şi producţie. La rindul ei, între­prinderea agricolă de stat Sighi­şoara a primit Ordinul „Meritul Agricol“ clasa I, pentru produc­ţia de lapte realizată în 1977. Toate aceste succese sunt un pu­ternic îndemn de a face din a­­ceste zile o perioadă de maximă concentrare de forţe la strînge­rea recoltei şi însămînţarea griului. Luna septembrie a reprezentat o etapă de puternică afirmare a ştiinţei şi tehnicii româneşti, marcată de realizarea primelor cantităţi de cauciuc poliizoprenic, la Brazi, după o tehnologie ori­ginală românească, de Congresul naţional de chimie, de Congre­sul european de cercetare a som­nului, care şi-a desfăşurat lu­crările la Tîrgu-Mureş. In agen­da lunii trecute se înscriu şi intensele pregătiri pentru des­făşurarea anului de învăţămînt ideologic şi al etapei intercoope­­ratiste a Festivalului naţional „Cântarea României“. Lucrările agricole nu pot fi oprite după fiecare strop de ploaie ! (Urmare din pag I) una, cu 4 tractoare la arat, una cu 6 tractoare la discuit şi fer­tilizat, iar alta cu 2 tractoare la semănat. Cei mai iscusiţi trac­torişti, Ioan Suciu şi Ioan Maier, vor lucra în această toamnă nu- l mai la semănat. LA TRANSPORTUL SFECLEI RITMUL ESTE SCAZUT La Tăureni, după ce cele 50 ha de lolium au fost însămînţate, mecanizatorii au trecut cu toate forţele la pregătirea terenului pentru grîu. Joi, înaintea ploii, aici erau gata să fie însămînţate 100 ha de teren. Nici recoltatul nui are practic bariere. La sfeclă şi la tutun co­operatorii lucrează chiar şi pe ploaie şi printre ploi. La sfeclă, din 160 ha s-au recoltat 60 ha. Preşedintele Victor Săvîşcă ne spune că este nevoit să-i o­­prească pe oameni de la recol­tat pentru ca sfecla să nu ră­­mînă prea mult în cîmp. Dealt­fel, acum transportul înregistrea­ză o mare întîrziere. Din 3.200 tone recoltate s-au transportat doar 1.000 tone. Ritmul este slab pentru că mijloacele de transport nu sosesc în numărul promis. Miercuri au venit cîteva camioa­ne dar nu aveau benzină. La cantitatea mare de sfeclă afla­tă pe cîmp se impune sporirea mijloacelor de transport și o mai bună organizare a lor. ACTUALITATEA INTERNATIONALA LA ATENA A FOST PREZENTAT PUBLICULUI VOLUMUL „PROMOTORII PRIETENIEI ELENO - ROMÂNE" ATENA 30 (Agerpres). — La Atena a fost prezentată publicu­lui cartea recent apărută în Gre­cia, sub titlul „Promotorii prie­teniei eleno-române“, în care sunt relevate personalitatea puternică a președintelui Nicolae Ceauşescu, prodigioasa sa activitate internă şi internaţională, contribuţia sa hotărîtoare la imprimarea cursu­lui continuu ascendent al colabo­rării româno-elene pe multiple planuri. In deschiderea manifestării, a­­cademicianul Petros Haris, preşe­dintele „Casei de cultură a prie­teniei eleno-române“, a dat citi­re mesajului adresat cu această ocazie de preşedintele Republi­cii Elene, Constantin Tsatsos. „întreaga lume politică din Grecia — se spune în mesaj — aprobă şi urmăreşte cu profundă satisfacţie dezvoltarea relaţiilor noastre de prietenie cu Republi­ca Socialistă România. Tocmai de aceea, ea salută prietenia per­sonală statornicită între preşe­dintele Nicolae Ceauşescu şi con­ducătorii Greciei. Cartea pe care o prezintă astăzi „Casa de cul­tură a prieteniei eleno-române“ reuneşte o serie de documente care constituie o confirmare dar şi o reliefare a legăturilor din­tre cele două ţări şi îi stimulea­ză pe cei care activează, fiecare în sectorul său, pentru dezvolta­rea relaţiilor greco-române în toate domeniile. Această carte trasează direcţiile generale şi va deveni îndreptarul tuturor celor care — greci şi români — acţio­nează pentru întărirea colaborării dintre cele două popoare“. Au luat apoi cuvîntul Evanghe­­los Averof-Tositsa, ministrul grec al apărării, secretarul gene­ral al presei şi informaţiilor, Ni­­kos Delipetros, decanul corpului diplomatic acreditat la Atena, ambasadorul Ciprului, Nikos Kranidiotis, și ambasadorul Ro­mâniei în Grecia, Ion Brad. Ziarele ateniene au publicat ample relatări de la această ma­nifestare. Reuniunea „Grupului celor 77“ Intervenţia ministrului român al afacerilor externe NAŢIUNILE UNITE 30 (Ager­pres). — La New York a avut loc o reuniune a miniştrilor de ex­terne ai ţărilor membre ale „Grupului celor 77“. Preocupate să dea un puternic impuls efor­turilor în direcţia lichidării sub­dezvoltării şi edificării unor ra­porturi economice echitabile, ţă­rile „Grupului celor 77“ au con­venit asupra convocării acestei reuniuni în scopul trecerii în re­vistă a situaţiei actuale a nego­cierilor pe această linie din sis­temul O.N.U. şi stabilirii unor măsuri menite să întărească uni­tatea de acţiune a statelor în curs de dezvoltare, în cadrul reuniunii a luat cu­­vîntul tovarăşul Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, şe­ful delegaţiei române la cea de-a XXXIII-a sesiune a Adună­rii Generale, care a reafirmat po­ziţia partidului şi statului nostru de lărgire continuă a cooperării cu ţările în curs de dezvoltare, ca o expresie a solidarităţii în lupta comună pentru dezvoltarea economico-socială independentă a fiecărui popor, pentru promova­rea în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect între na­ţiuni, de deplină echitate, pentru abolirea vechii politici imperia­liste de dominaţie şi asuprire. Ministrul român a subliniat im­portanţa pe care reuniunea o are pentru promovarea intereselor fundamentale ale ţărilor în cure de dezvoltare, pentru reafirmarea voinţei statelor respective de a acţiona hotărît pentru lichidarea subdezvoltării şi făurirea noii or­dini economice internaţionale. In încheierea reuniunii, miniş­trii de externe ai ţărilor parti­cipante au adoptat o declaraţie în care se subliniază cu satisfac­ţie creşterea continuă şi adînci­­rea unităţii şi solidarităţii „Gru­pului celor 77“, intensificarea ac­tivităţilor şi programelor de ac­ţiune pentru cooperarea economi­că şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare. în context, miniştrii ţărilor participante subliniază necesita­tea ca actuala sesiune a Adună­rii Generale să stabilească, în concordanţă cu principiile şi o­­biectivele noii ordini economice internaţionale, linii politice di­rectoare pentru pregătirea noii strategii internaţionale a dezvol­tării, cu participarea deplină şi angajarea tuturor statelor. MICA PUBLICITATE CAUT femeie internă pentru fe­tiță­ de trei ani. Str. Muncitorilor nr. 1, Tîrgu-Mureș. (5.493) CAUT femeie pentru îngrijirea unui copil de 2 ani și jumătate. Bule­vardul „1848“ nr. 54, ap. 22, et. 6. (5.519) PRIMESC în gazdă două eleve, închiriez garaj. Str. Tudor Vladimi­­rescu 21/a. (5.483) SCHIMB apartament confort 3 ca­mere, cu apartament 2 camere și garsonieră, Bulevardul „1848“, bloc 53, ap. 3, Berea. (5.494) VIND casă în Tîrgu-Mureș, str. Păcii nr. 5, parțial ocupabilă. (5.484) VIND M.Z. 125 în stare bună. In­formații: telefon: 3.78.16. (5.476) VIND autogaizer „Mureşul“. Tele­fon: 2.05.65. Reghin. (5.498) DE VINZARE, pentru pretenţioşi, un plan scurt din Viena. Str. Kossuth 42. (5.461) CASA de vînzare, ocupabilă. Po­sibilitate de garaj. Se poate vedea duminică, de la ora 10. Str. Rodnei nr. 40. Nu se demolează. PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de I.J.G.C.L. Mureş, pe nu­mele Toth Ştefan. O declar nulă. (5.505) PIERDUT ceas mic, curea neagră din plastic, la 30 septembrie dimi­neaţa, între orele 6—7, pe str. Co­­lentina pînă la staţia de autobuz din faţa magazinului Extra. Găsitorul este rugat să anunţe la telefon: 3.99.15, contra recompensa. Şi pe această cale dorim să expri­măm mulţumiri profesorilor, elevilor Liceului „Bolyai“ şi Liceului nr. 3, precum şi părinţilor acestora şi tu­turor acelora care au luat parte la ceremonia de înmormîntare a iubitei noastre fiice HAJNAL EVA — GYÖNGYIKE. Familia îndoliată Colectivul de muncă din ca­drul Inspectoratului silvic jude­ţean Mureş, cu adincă durere a­­nunţă încetarea din viaţă a iu­bitului şi stimatului Ier tovarăş. JÁNOSI GHEORGHE tehnician silvic la Ocolul silvic Sovata, în vîrstă de 57 ani Inmormîntarea va avea loc du­minică, 1 octombrie 1978, ora 14, in Sovata, str. Izvorului nr. 6. Nu te vom uita niciodată. Colectivul de muncă al I.S.J. Mureș TELEX • TELEX COPENHAGA.­­ Miniştrii muncii din 8 ţări membre ale O.E.C.D. participă la Copenhaga, la o „Conferinţă informativă asu­pra şomajului în rîndurile tine­retului“. Reuniunea urmează ce­lei din decembrie, anul trecut, de la Paris, în cursul căreia s-a hotărît — dată fiind gravitatea acestei probleme în lumea oc­cidentală — continuarea lucrări­lor în cadrul unei conferinţe ul­terioare. PHENIAN. — La Phenian a fost semnat un acord comercial între R.P.D. Coreeană şi Tai­­landa. ATENA. — Stane Dolanţ, se­cretarul Prezidiului C.C. al U­­niunii Comuniştilor din Iugosla­via, aflat în vizită la Atena, a avut convorbiri cu Ilias Iliou, preşedintele Uniunii Democratice de Stînga — E.D.A. şi cu Hara­­lambos Dracopoulos, secretar ge­neral al C.C. al Partidului Co­munist din Grecia (Interior), RANGOON. — In cursul unei operaţiuni efectuate de forţele guvernamentale birmaneze în provinciile de est şi de nord ale ţării pentru descoperirea trafi­canţilor de stupefiante au fost confiscate 193 kg de opiu şi ma­terial de rafinare a drogului, 12 kg de jad, arme şi muniţii. Potrivit agenţiei de presă bir­­maneză, în timpul schimbului de focuri care a avut loc au fost u­­cişi 52 traficanţi de stupefiante. TIRANA. — La Tirana a fost semnat protocolul privind schim­burile de bunuri şi plăţi dintre guvernele R.P.S. Albania şi R.P.D. Coreeană informează a­­genţia A.T.A. ACCRA. — Consiliul Militar Suprem din Ghana, organ su­prem al puterii, a procedat la o remaniere a guvernului prin in­troducerea a şase miniştri civili care înlocuiesc foştii titulari din rîndurile forţelor armate. Agenţia ghaneză de presă pre­cizează că această măsură este în conformitate cu hotărârea au­torităţilor militare de a preda puterea unui guvern civil, ales in luna iulie a anului viitor. SOFIA. — Preşedintele Consi­liului de Stat al R­P. Bulgaria, Todor Jivkov, a primit delegaţia parlamentară austriacă condusă de preşedintele Consiliului Na­ţional, Anton Benya, care între­prinde o vizită în Bulgaria. Con­vorbirea ce a avut loc cu acest prilej s-a referit la extinderea colaborării bulgaro-austriece. Geneza unor noi conflicte Publicarea la Washington a „măsurilor de stimulare a ex­porturilor americane“ a stîrnit o vie îngrijorare în capitalele mai multor ţări occidentale, şi în primul rînd ale statelor membre ale Pieţei comune, care consideră că deciziile adoptate de S.U.A. pot genera noi con­flicte în cadrul „războiului co­mercial“. Măsurile anunţate în capitala americană prevăd o ex­tindere a practicii de finanţare, prin intermediul Băncii de Ex­port-Import, a operaţiunilor de export, acordarea de subvenţii micilor exportatori, precum şi crearea unor facilităţi compani­ilor americane angajate în ex­port. Statele Unite au apelat la asemenea măsuri excepţionale întrucît balanţa comercială a ţării înregistrează mari deficite — circa 30 miliarde dolari pre­văzute pentru anul acesta, încercările de a modifica a­­ceastă evoluţie nefavorabilă pen­tru comerţul american au fost repetate. Chiar politica delibe­rată de a lăsa cursul dolarului să evolueze fără intervenţii dras­tice din partea americană, pen­tru a contribui astfel la creşte­rea competitivităţii mărfurilor „Made în U.S.A.“, nu au adus rezultatele scontate. Statele Unite s-au abţinut pînă în ultimul moment de la spriji­nirea comerţului prin subsidii directe, în speranţa că „forţa de penetraţie“ a mărfurilor ameri­cane se va impune de la sine pe pieţele altor ţări. în acelaşi timp însă, nu o dată au acuzat pe partenerii lor, şi în primul rînd pe cei din Piaţa comună şi Japonia, „de metode nepermise“ de promovare a comerţului printre acestea figurînd şi spri­jinul exporturilor prin subsidii. Astăzi, Statele Unite sînt acelea care nu s-au dat în lături de a utiliza metode similare, dînd uitării propriile acuzaţii. Circulau tot mai intens infor­maţii cu privire la intenţia Was­hingtonului de a introduce în­­cepînd cu 1 ianuarie 1979, tarife vamale compensatorii la produc­ţia acelor ţări ale căror expor­turi, după aprecierea americană, ar fi sprijinite de stat. In ca­zul în care informaţiile respec­tive se vor adeveri reale — no­tează A.F.P. — partenerii ame­ricanilor vor înregistra mari pre­judicii. Apar astfel clare motive­le îngrijorării resimţite în dife­rite capitale vest-europene. Noile măsuri şi cele preconizate pen­tru viitor infirmă repetatele de­claraţii ale Washingtonului in legătură cu „solidaritatea occi­dentală“ şi „unitatea de interese a aliaţilor“: cînd e vorba de in­teresele proprii, frazelogia „soli­darităţii" devine caducă. G. C. Redacţia şi administraţia­ Tg-Mureş, strada Gheorghe Doja nr 9, telefoane: 1 76.89­­­59 30 şi 1 45 40 Abonamentele se fac la oficiile noştale, factorii poştali şi 10­00­“« difuzorii voluntari din întreprinderi şi Instituţii Tiparul, întreprinderea poligrafică Tg -Mureş Comanda nr. 673“ I 577­­

Next