Steaua Roşie, decembrie 1978 (Anul 30, nr. 284-310)
1978-12-01 / nr. 284
Trăiască Republica Socialistă Româniai Anul XXX. Nr. 284 (6.425) | Vineri, 1 decembrie 1978 | 4 pagini, 30 de bani Şase decenii de la făurirea statului naţional unitar român Se împlinesc azi şase decenii de la făurirea statului naţional unitar român, prinunirea Transilvaniei cu România. Măreţul act al unirii de la 14 decembrie 1918 a constituit expresia unei legitimităţi absolute, a fost un imperativ istoric determinat de realităţi inexorabile, precum unitatea de neam ■şi de limbă a românilor din toate provinciile ţării, ca unul şi acelaşi popor, continuitatea de viaţă economică şi culturală, identitatea intereselor şi aspiraţiilor lor. Istoria poporului român, pe tot parcursul ei, se identifică cu lupta necurmată, plină de sacrificii şi jertfe, pentru unitate şi independenţă. Marile acte ale istoriei naţionale au fost întotdeauna opera poporului, în momentele de cumpănă ale istoriei patriei, cînd a fost pusă în primejdie e- - - — ■ xistenţa noastră ca stat şi popor, s-a realizat întotdeauna o unitate de voinţă şi acţiune în apărarea intereselor naţionale fundamentale. Acest adevăr şi-a găsit o strălucită confirmare în timpul revoluţiei de la 1848, prin unirea Moldovei cu Ţara Românească la 1859, care a pus bazele statului naţional român şi a deschis o nouă etapă în lupta pentru emancipare naţională. In mai puţin de două decenii, practica istorică avea să releve succesiunea logică, firească, de la unirea din 1859 la independenţa din 1877, cucerită prin grele jertfe pe cîmpul de luptă, prin eforturile şi sacrificiile întregului popor. Unirea din 1859 şi cucerirea independenţei de stat în 1877 au deschis o etapă nouă în mişcarea naţională a românilor. Dezvoltarea conştiinţei naţionale a căpătat un nou impuls odată cu afirmarea clasei Muncitoare pe arena istoriei. .Intr-o epocă în care o parte însemnată a teritoriului naţional se găsea încă sub dominaţie străină, in care masele largi populare erau pătrunse de idealul desăvîrşirii linîtăţii şi indepeh- ’ denţei naţionale, mişcarea muncitorească şi socialistă din România s-a pronunţat răspicat în sprijinul aspiraţiei seculare a poporului nostru. Crearea în 1893 a partidului politic al clasei muncitoare din România a impulsionat lupta clasei muncitoare pentru desăvîrşirea statală. La începutul secolului al XX- lea, dezvoltarea social-economică şi politică pe ambele versante ale Carpaţilor a ridicat în faţa naţiunii române necesitatea inexorabilă a desăvîrşirii unităţii statale. Lupta poporului român pentru unire s-a încadrat în mişcarea popoarelor din centrul şi sud-estul Europei pentru autodeterminare na- UNIREA ţională şi înlăturarea dominaţiei străine. Asupra desfăşurării luptei de eliberare naţională a poporului român, ca şi a altor popoare aflate sub asuprire străină, şi-a pus o puternică amprentă războiul mondial imperialist din anii 1914—1918, generat de lupta dintre statele imperialiste pentru împărţirea lumii, pentru acapararea unor noi sfere de influenţă. Războiul a fost condamnat de forţele revoluţionare înaintate din România, ca şi din alte ţări, iar participarea ţării noastre la acest război a fost determinată de dorinţa de eliberare a teritoriilor locuite de românii aflaţi sub stăpînire străină, nefiind legată de intenţii de cotropire şi anexiune teritorială. După cum se ştie, în cursul anului 1918, pe ruinele imperiului habsburgic de tristă amintire au apărut noi state naţionale suverane şi independente în centrul şi sud-estul Europei. In această amplă mişcare a popoarelor pentru autodeterminare naţională şi înlăturarea dominaţiei străine se încadrează şi lupta poporului român. Ea aă avut un caracter larg, democratic, progresist, antrenînd clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, celelalte forţe sociale şi politice. In provinciile româneşti din Austro-Ungaria vestea victoriei revoluţiei din Rusia a trezit speranţe şi a impulsionat lupta pentru eliberare naţională. Marile manifestaţii şi demonstraţii de masă organizate în tot cursul anului 1918 în Transilvania, participarea de masă la acţiunile iniţiate de asociaţiile şi societăţile culturale româneşti din aceste teritorii exprimau elocvent aspiraţiile de libertate ale românilor aflaţi de vreme îndelungată sub dominaţia austroungară. Către sfirşitul anului 1918, lupta pentru formarea statului naţional român unitar a intrat într-o etapă finală. In octombrie se constituie în Transilvania Consiliul Naţional Român Central „ca unic for care reprezenta voinţa poporului român“, format din membri ai Partidului socialdemocrat şi reprezentanţi ai Partidului Naţional Român. Pe întreg teritoriul Transilvaniei s-au format consilii naţionale regionale, locale şi gărzi naţionale ca organe ale mişcării burghezo-democratice, care acţionau sub conducerea Consiliului Naţional Român Central. Din iniţiativa acestui for unic s-a pregătit o mare adunare populară la care românii transilvăneni aveau să-şi exprime răspicat, în faţa lumii întregi, voinţa de unire. La 1 decembrie 1918 s-au strîns la Alba Iulia, pe Cîmpul lui Horea, peste 100.000 de muncitori, ţărani, intelectuali,, meseriaşi, veniţi să consfinţească o dorinţă seculară, să exprime voinţa întregii naţiuni. La adunare erau prezenţi 1.228 de delegaţi, aleşi prin vot de cercurile electorale sau de organizaţiile politice şi de instituţiile româneşti din Transilvania. Au fost prezenţi 150 de delegaţi ai (Continuare in pag. a 3-a) Puterea pămintului românesc de-a naşte eroi, dorinţa noastră de-a trece prin istorii neaplecaţi, credinţa în zodia luminii de-a fi mereu noi stăpinii rotundului umbrit de Carpaţi Arc de triumf al trecerii noastre prin lume, luceafăr izvorît din nemurirea Viteazului Mihai, vrerea noastr-nflorită din românesc renume, datină fericită pe-acest picior de plai. Drum pietruit cu singe, cu dor şi cu izbinzi, statorniciei noastre pisc înălţat cu trudă, vis împlinit aievea din dragoste şi dor, sub cer de Alba Iulia, viu soare pămîntean. UNIREA ! ROMANIA ! VITEAZUL TRICOLOR ! RADU SELEJAN întreprinderea „Nicovala“ şi-a îndeplinit planul anual întreprinderea „Nicovala“ suplimentară de 22 milioane din Sighişoara şi a realizat cei care se concretizează în planul anual la producţia gloma , titraje pentru inhala industriala. Pina la sfir ... * „ . . . . . . situl anului, colectivul între dusmia uşoara, industria chiprinderii vă da o producție mică și în piese de schimb. . Intr-o deplină unitate, oamenii muncii aprobă şi sprijină ferm poziţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a delegaţiei române la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ Prin telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi de pe meleagurile mureşene îşi exprimă adeziunea deplină şi sprijinul ferm faţă de poziţia şi activitatea delegaţiei române la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. „Simţindu-se mereu alături de Dumneavoastră, — se spune în telegrama Consiliului judeţean al sindicatelor — cei peste 165.000 demembri de sindicat români, maghiari şi germani din judeţul Mureş exprimă cu deosebită căldură şi satisfacţie, cu mîndrie patriotică sentimentul lor de mulţumire pentru modul plin de înaltă responsabilitate în care aţi reprezentat punctul de vedere şi interesele ţării noastre, ale întregului popor la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc recent la Moscova. Poziţia consecventă a României, subliniază din nou că, în situaţia internaţională actuală, partidul şi guvernul nostru se preocupă permanent de asigurarea capacităţii de apărare a patriei, de sporirea forţei de luptă a armatei noastre naţionale, a întregului popor, dar in acelaşi timp exprimă cu toată claritatea că măsurile de menţinere a capacităţii de apărare să aibă un caracter raţional, rezonabil, astfel incit să nu împovăreze poporul, ţara, să nu frîneze sau să împiedice îndeplinirea programelor de înflorire a patriei şi de ridicare a nivelului de trai al întregului popor“. „Oamenii muncii din comuna Band, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, înfrăţiţi în muncă, alături de întregul nostru popor, pătrunşi de simţămîntul încrederii şi ataşamentului faţă de politica dreaptă, clarvăzătoare şi profund patriotică a partidului nostru, au luat cunoştinţă cu în-* dreptăţită satisfacţie de contri-* buţia strălucită a partidului nostru, a Dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la înfăptuirea dorinţei popoarelor de a se instaura în lume un climat de pace şi înţelegere“ — se arată în telegrama oamenilor muncii din această comună. „Dînd o înaltă apreciere consecvenţei cu care militaţi, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, pentru idealurile scumpe întregii noastre naţiuni,■ se spune în telegrama colectivului de muncă al întreprinderii de geamuri din Tîrnăveni — vă asigurăm că, urmîndu-vă exemplul de dăruire şi abnegaţie, de devotament nemărginit faţă de popor, faţă de cauza fericirii sale, a păcii şi colaborării în lume, vom munci cu toată pasiunea şi priceperea, cu toată hotărîrea pentru a îndeplini întocmai măreţele sarcini ce ne revin din hotărîrile Congresului al XI-lea, ale Conferinţei Naţionale, pentru a contribui la dezvoltarea economico-socială a ţării, la creşterea bunăstării generale şi prin aceasta la întărirea capacităţii de apărare a patriei noastre“. Oexpresie a adeziunii depline şi a sprijinului ferm al oamenilor muncii mureşeni faţă de poziţia delegaţiei române la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, o reprezintă şi telegramele adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către colectivele de muncă de la Combinatul de îngrăşăminte chimice. Institutul de medicină şi farmacie. Institutul judeţean* de proiectări, întreprinderile „Electromureş“, „Prodcomplex“ şi „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş, de comitetul comunal de partid şi Consiliul popular al comunei Sărmaşu, de personalul Spitalului orăşenesc Tîrnăveni şi de către alte colective de muncă din judeţul nostru. Astăzi (in jurul orei 9,00), posturile de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Sala Palatului Republicii," Sesiunea solemnă comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, dedicată sărbătoririi împlinirii a 60 de ani de la formarea statului naţional unitar român. Alba Iulia, 1 decembrie 1918