Steaua Roşie, decembrie 1978 (Anul 30, nr. 284-310)

1978-12-01 / nr. 284

Trăiască Republica Socialistă Româniai Anul XXX. Nr. 284 (6.425) | Vineri, 1 decembrie 1978 | 4 pagini, 30 de bani Şase decenii de la făurirea statului naţional unitar român Se împlinesc azi şase decenii de la făurirea statului naţional unitar român, prin­­unirea Transilvaniei cu România. Mă­reţul act al unirii de la 14 de­cembrie 1918 a constituit ex­presia unei legitimităţi absolu­te, a fost un imperativ istoric determinat de realităţi inexora­bile, precum unitatea de neam ■şi de limbă a românilor din toate provinciile ţă­­­­rii, ca unul şi ace­­laşi popor, continui­tatea de viaţă eco­­­nomică şi culturală, identitatea interese­lor şi aspiraţiilor lor. Istoria poporului ro­m­ân, pe tot par­cursul ei, se identi­fică cu lupta ne­curmată, plină de sacrificii şi jertfe, p­entru unitate şi independenţă. Mari­le acte ale istoriei naţionale au fost întotdeauna opera poporului, în mo­mentele de cumpă­nă ale istoriei pa­triei, cînd a fost pu­să în primejdie e- - - — ■ x­istenţa noastră ca stat şi popor, s-a realizat în­totdeauna o unitate de voin­ţă şi acţiune în apărarea inte­reselor naţionale fundamentale. Acest adevăr şi-a găsit o stră­lucită confirmare în timpul re­voluţiei de la 1848, prin unirea Moldovei cu Ţara Românească la 1859, care a pus bazele statu­lui naţional român şi a deschis o nouă etapă în lupta pentru emancipare naţională. In mai puţin de două decenii, practica istorică avea să releve succesiu­nea logică, firească, de la uni­rea din 1859 la independenţa din 1877, cucerită prin grele jertfe pe cîmpul de luptă, prin eforturile şi sacrificiile întregu­lui popor. Unirea din 1859 şi cucerirea independenţei de stat în 1877 au deschis o etapă nouă în miş­carea naţională a românilor. Dezvoltarea conştiinţei naţiona­le a căpătat un nou impuls o­­dată cu afirmarea clasei Munci­toare pe arena istoriei. .Intr-o epocă în care o parte însem­nată a teritoriului naţional se găsea încă sub dominaţie străi­nă, in care masele largi popu­lare erau pătrunse de idealul desăvîrşirii linîtăţii şi­­ i­ndepeh- ’ denţei naţionale, mişcarea mun­citorească şi socialistă din Ro­mânia s-a pronunţat răspicat în sprijinul aspiraţiei seculare a poporului nostru. Crearea în 1893 a partidului politic al cla­sei muncitoare din România a impulsionat lupta clasei munci­toare pentru desăvîrşirea sta­tală. La începutul secolului al XX- lea, dezvoltarea social-economi­­că şi politică pe ambele versan­te ale Carpaţilor a ridicat în faţa naţiunii române necesita­tea inexorabilă a desăvîrşirii unităţii statale. Lupta poporu­lui român pentru unire s-a în­cadrat în mişcarea popoarelor din centrul şi sud-estul Euro­pei pentru autodeterminare na- UNIREA­ ţională şi înlăturarea domina­ţiei străine. Asupra desfăşură­rii luptei de eliberare naţiona­lă a poporului român, ca şi a altor popoare aflate sub asu­prire străină, şi-a pus o puter­nică amprentă războiul mondial imperialist din anii 1914—1918, generat de lupta dintre statele imperialiste pentru împărţirea lumii, pentru acapararea unor noi sfere de influenţă. Războ­iul a fost condamnat de forţele revoluţionare înaintate din Ro­mânia, ca şi din alte ţări, iar participarea ţării noastre la a­­cest război a fost determinată de dorinţa de eliberare a terito­riilor locuite de românii aflaţi sub stăpînire străină, nefiind legată de intenţii de cotropire şi anexiune teritorială. După cum se ştie, în cursul anului 1918, pe ruinele impe­riului habsburgic de tristă a­­mintire au apărut noi state na­ţionale suverane şi independen­te în centrul şi sud-estul Euro­pei. In această amplă mişcare a popoarelor pentru autodetermi­nare naţională şi înlăturarea dominaţiei străine se încadrea­ză­ şi lupta poporului român. Ea a­ă­ avut un caracter larg, de­mocratic, progresist, antrenînd clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, celelalte forţe sociale şi politice. In provinciile româneşti din Austro-Ungaria vestea victoriei revoluţiei din Rusia a trezit speranţe şi­ a impulsionat lupta pentru eliberare naţională. Ma­rile manifestaţii şi demonstraţii de masă organizate în tot cursul anului 1918 în Transilvania, par­ticiparea de masă la acţiunile iniţiate de asociaţiile şi societă­ţile culturale româneşti din a­­ceste teritorii exprimau elocvent aspiraţiile de libertate ale ro­mânilor aflaţi de vreme înde­lungată sub dominaţia austro­­ungară. Către sfirşitul anului 1918, lupta pentru formarea statului na­ţional român unitar a intrat într-o etapă finală. In octombrie se constituie în Tran­silvania Consiliul Na­ţional Român Cen­tral „ca unic for ca­re reprezenta voinţa poporului român“, format din membri ai Partidului social­­democrat şi repre­zentanţi ai Partidu­lui Naţional Român. Pe întreg teritoriul Transilvaniei s-au format consilii naţio­nale regionale, locale şi gărzi naţionale ca organe ale mişcă­rii burghezo-demo­­cratice, care acţionau sub conducerea Con­siliului Naţional Român Cen­tral. Din iniţiativa acestui for unic s-a pregătit o mare adu­nare populară la care româ­nii transilvăneni aveau să-şi ex­prime răspicat, în faţa lumii în­tregi, voinţa de unire. La 1 decembrie 1918 s-au strîns la Alba Iulia, pe Cîmpul lui Horea, peste 10­0.000 de mun­citori, ţărani, intelectuali,, me­seriaşi, veniţi să consfinţească o dorinţă seculară, să exprime voinţa întregii naţiuni. La adu­nare erau prezenţi 1.228 de de­legaţi, aleşi prin vot de cercu­rile electorale sau de organiza­ţiile politice şi de instituţiile româneşti din Transilvania. Au fost prezenţi 150 de delegaţi ai (Continuare in pag. a 3-a) Puterea pămintului românesc de-a naşte eroi, dorinţa noastră de-a trece prin istorii neaplecaţi, credinţa în zodia luminii de-a fi mereu noi stăpinii rotundului umbrit de Carpaţi Arc de triumf al trecerii noastre prin lume, luceafăr izvorît din nemurirea Viteazului Mi­hai, vrerea noastr-nflorită din românesc renume, datină fericită pe-acest picior de plai. Drum pietruit cu singe, cu dor şi cu izbinzi, statorniciei noastre pisc înălţat cu trudă, vis împlinit aievea din dragoste şi dor, sub cer de Alba Iulia, viu soare pămîntean. UNIREA ! ROMANIA ! VITEAZUL TRICOLOR ! RADU SELEJAN întreprinderea „Nicovala“ şi-a îndeplinit planul anual întreprinderea „Nicovala“ suplimentară de 22 milioane din Sighişoara şi­ a realizat cei care se concretizează în planul anual la producţia glo­­ma­­ , titraje pentru in­hala industriala. Pina la sfir­ ... * „ . . . . . . situl anului, colectivul între­ dusmia uşoara, industria chi­prinderii vă da o producție mică și în piese de schimb. . Intr-o deplină unitate, oamenii muncii aprobă şi sprijină ferm poziţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a delegaţiei române la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ Prin telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi de pe meleagu­rile mureşene îşi exprimă ade­ziunea deplină şi sprijinul ferm faţă de poziţia şi activitatea de­legaţiei române la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. „Simţindu-se mereu alături de Dumneavoastră, — se spune în telegrama Consiliului judeţean al sindicatelor — cei peste 165.000 de­­membri de sindicat români, maghiari şi germani din judeţul Mureş exprimă cu deosebită căl­dură şi satisfacţie, cu mîndrie patriotică sentimentul lor de mulţumire pentru modul plin de înaltă responsabilitate în care aţi reprezentat punctul de vedere şi interesele ţării noastre, ale în­tregului popor la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Trata­tul de la Varşovia, care a avut loc recent la Moscova. Poziţia consecventă a României, sublinia­ză din nou că, în situaţia inter­naţională actuală, partidul şi gu­vernul nostru se preocupă per­manent de asigurarea capacităţii de apărare a patriei, de sporirea forţei de luptă a armatei noastre naţionale, a întregului popor, dar in acelaşi timp exprimă cu toată claritatea că măsurile de men­ţinere a capacităţii de apărare să aibă un caracter raţional, re­zonabil, astfel incit să nu împo­văreze poporul, ţara, să nu frî­­neze sau să împiedice îndeplini­rea programelor de înflorire a patriei şi de ridicare a nivelului de trai al întregului popor“. „Oamenii muncii din comuna Band, români, maghiari şi de al­te naţionalităţi, înfrăţiţi în mun­că, alături de întregul nostru po­por, pătrunşi de simţămîntul în­crederii şi ataşamentului faţă de politica dreaptă, clarvăzătoare şi profund patriotică a partidului nostru, au luat cunoştinţă cu în-* dreptăţită satisfacţie de contri-* buţia strălucită a partidului nos­tru, a Dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la înfăptuirea dorinţei popoarelor de a se instaura în lume un cli­mat de pace şi înţelegere“ — se arată în telegrama oamenilor muncii din această comună. „Dînd o înaltă apreciere con­secvenţei cu care militaţi, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, pentru idealurile scum­pe întregii noastre naţiuni,­­■ se spune în telegrama colectivu­lui de muncă al întreprinderii de geamuri din Tîrnăveni — vă asi­gurăm că, urmîndu-vă exemplul de dăruire şi abnegaţie, de de­votament nemărginit faţă de po­por, faţă de cauza fericirii sale, a păcii şi colaborării în lume, vom munci cu toată pasiunea şi priceperea, cu toată hotărîrea pentru a îndeplini întocmai mă­reţele sarcini ce ne revin din hotărîrile Congresului al XI-lea, ale Conferinţei Naţionale, pen­tru a contribui la dezvoltarea e­­conomico-socială a ţării, la creş­terea bunăstării generale şi prin aceasta la întărirea capacităţii de apărare a patriei noastre“. O­­expresie a adeziunii depli­ne şi a sprijinului ferm al oame­nilor muncii mureşeni faţă de poziţia delegaţiei române la Con­sfătuirea Comitetului Politic Con­sultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, o re­prezintă şi telegramele adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către colectivele de muncă de la Combinatul de îngrăşăminte chimice. Institutul de medicină şi farmacie. Institu­tul judeţean* de proiectări, între­prinderile „Electromureş“, „Prod­­complex“ şi „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş, de comitetul comunal de partid şi Consiliul popular al comunei Sărmaşu, de personalul Spitalului orăşenesc Tîrnăveni şi de către alte colective de muncă din judeţul nostru. Astăzi (in jurul orei 9,00), posturile de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Sala Palatului Republicii," Sesiunea solemnă comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, dedi­cată sărbătoririi împlinirii a 60 de ani de la formarea statului naţional unitar român. Alba Iulia, 1 decembrie 1918

Next