Steaua Roşie, ianuarie 1979 (Anul 31, nr. 1-25)
1979-01-03 / nr. 1
PAGINA 2 STEAUA ROSIE REVELION 1979 LA HORA VESELIEI Manifestarea bucuriei, a înaintării în timp, tradiţionalul revelion a adunat la restaurantul cu autoservire al hotelului „Grand“ 250 de tineri tirgumureşeni, muncitori, funcţionari şi studenţi, invitaţi ai Comitetului municipal al Uniunii Tineretului Comunist la marea horă a veseliei. Cu puţin peste ora 20, în acordurile sonore ale formaţiei de muzică uşoară R.F.N., se deschid larg porţile revelionului. Şoftiţi în universul de vis al petrecerii! O fascinantă atmosferă sărbătorească intîmpină pe oaspeţi din prima clipă. După datină, revelionul a strîns in jurul meselor, în mijlocul ringului de dans tinerii tinere; au ciocnit un pahar cu şampanie ori cu vin şi şi-au urat, alături de prieteni, de tovarăşii de muncă, un sărbătoresc „La mulţi ani“. Urările de fericire, de ani mulţi cu sănătate, de însutite împliniri, au răsunat din piepturi voinice, cu voioşie şi optimism Mesele şi-au primit oaspeţii cu tot felul de bunătăţi. Dar cine poate rămîne locului cînd în jur e atita exuberanţă şi voioşie ? Ce să reţii mai întîi din cavalcada imaginilor sărbătoreşti din noaptea de cumpănă a anilor ? Frumoasele melodii ale cîntecului popular interpretate de orchestra tinerilor de la întreprinderea de piele şi mănuşi, a Combinatului de îngrăşăminte chimice fi Bl.A.T.M., de soliştii loan Miciof şi loan Ţîru, momentele vesele, surpriza desprinsă de pe chipul cîştigătorilor obiectelor de tombolă, imaginea tinerilor şi tinerelor cuprinşi in virtojul dansului ori a Periniţei. Petrecerea a continuat cu şi mai multă frenezie, după alte urări de sănătate, după îmbrăţişarea din clipa cind s-au întîlnit anii. Tovarăşul Fülöp loan, prim-secretar al Comitetului municipal al U.T.C., le-a transmis tinerilor viaţă lungă, fericită şi plină de izbînzi, însemnate succese şi putere de muncă în anul al patrulea al actualului cincinal. „A fost minunat!“. „Am petrecut intr-o atmosferă de bucurie robustă, de optimism“ — spuneau Gheorghe Cotirlan, Marian Munteanu, Lucian Blaj, Gergely Bela, Aszalós András, Virgil Şipoş, Angela Negură, Sanda Poncea, Rodica Boam, Elena Feher, Maria Almăşan, Petru Trif, tineri evidenţiaţi în muncă şi la învăţătură. La Tg.-Mureş, ca şi la Sighişoara, Reghin, Timăveni, Luduş, Sovata, şi in multe comune ale judeţului, aceeaşi atmosferă efervescentă a caracterizat petrecerea nopţii tradiţionalului revelion. DORIN BORDA Semne bune anulare Trecerea de la vechiul an la 1979 a fost sărbătorită cu bucurie şi veselie şi în satele de pe frumoasele plaiuri ale judeţului nostru. Şi era firesc, deoarece la tradiţia străbună care marchează sărbătorile de iarnă, lucrătorii satelor, români, maghiari şi germani, care muncesc înfrăţiţi pe ogoare, au vrut să facă un scurt bilanţ al realizărilor anului pe care l-am încheiat. Cu toate că 1978 a fost mai puţin favorabil agriculturii, ca urmare a dotării tehnice superioare cu maşini agricole de mare randament, a folosirii în cantităţi sporite a îngrăşămintelor chimice şi naturale, a strădaniei şi hărniciei cu care au muncit cooperatorii din Şăulia de Cîmpie, Rîciu, Nazna, Balda, Sărmaşu, Bogata, Sinpaul, Gorneşti şi din multe alte unităţi, judeţul nostru a obţinut în medie la hectar cea mai mare producţie de sfeclă de zahăr pe ţară. De asemenea, în I.A.S. Seuca, Reghin, Zagăr şi altele, sărbătorirea Anului nou a adus multe momente de satisfacţii şi bucurii lucrătorilor din aceste unităţi. In jurul meselor încărcate cu bunătăţi specifice Anului nou au stat cu familiile lor şi miile de mecanizatori din cele 24 de S.A. ce deservesc în cele patru anotimpuri ale anului cooperativele agricole din judeţul nostru. Intre ei am recunoscut pe numeroşi fruntaşi de la secţiile de mecanizare din Lueriu, Archita, Vînători, Gineşti, Bogata, Ghindari, Nazna, Sărmaşu, Sînpaul şi pe mulţi alţii care, înfruntînd capriciile vremii, au reuşit ca alături de ţăranii cooperatori pe parcursul anului să smulgă pămîntului roade chiar dacă nu au fost pe măsura aşteptărilor, le-au adus mari satisfacţii pentru munca împlinită. ...Păstrind obiceiul strămoşesc, în ajunul Anului nou copiii cu zvon de clopoţei şi pocnete de bici s-au oprit cu pluguşorul pe la casele sătenilor iar în dimineaţa Anului nou cu sorcova, vrînd, după datină, ca Anul nou să aibă semne de belşug, pentru brazda de sub plug. Iar pentru anul care vine, bucurie, sănătate şi spor înzecit la toate. Urări care au pătruns în inimile atîtor oameni ai satelor. Animaţi de îndemnurile adresate în Mesajul de Anul nou de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, şi în anul acesta lucrătorii ogoarelor vor munci cu dăruire pentru ca in 1979 să obţină producţii sporite în toate sectoarele de activitate, care să contribuie la ridicarea bunăstării celor ce muncesc, la înfrumuseţarea satulu românesc. Aşadar, spor la muncă în noul an fi un călduros „La mulţi ani“ tuturor lucrătorilor de pe ogoarele judeţului nostru. REMUS CAMPEAN VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică : Ieri dimineaţă temperatura aerului la Tg.-Mureş era de minus 11 grade. TIMPUL PROBABIL : Procesul de răcire început în cursul nopţii va continua şi în următoarele 24 de ore. Vor cădea ninsori temporare. Vîntul va sufla de la moderat la tare din vest şi nordvest, viscolind zăpada. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 14 grade şi minus 10 grade, iar cele maxime între minus 5 grade şi minus 2 grade. PRIMELE COMPETIŢII SPORTIVE ALE ANULUI MICROMODELE. — Sala sporturilor din Tg.-Mureş va găzdui joi, 4 ianuarie 1979, în organizarea Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor Mureş, Casei pionierilor şi şoimilor patriei, cit şi a Inspectoratului şcolar judeţean, un important concurs cu caracter republican de micromodele dotat cu „Cupa fulgul zburător“, ediţia a IV-a, la care vor participa 36 concurenţi, 12 echipe din 11 oraşe. La acest concurs de amploare, devenit tradiţional, vor participa reprezentanţii celor mai puternice cercuri de micromodele din cadrul caselor pionierilor şi şoimilor patriei din 7 judeţe: Cluj, Covasna, Dîmboviţa, Galaţi, Prahova, Teleorman şi Mureş. Echipele vor fi formate din cite trei concurenţi. Tg.-Mureşul va fi reprezentat de două echipe şi doi concurenţi la individual, deci în total 8 sportivi. ★ HOCHEI şi PATINAJ. — Intre 3—9 ianuarie 1979, la Miercurea Ciuc, va avea loc „Festivalul sporturilor de iarnă“ la hochei şi patinaj. La această manifestare sportivă de amploare vor participa 8 echipe pioniereşti de hochei din ţară, printre care şi formaţia Electromureş, antrenată de inimosul Cormoşiu Augustin, fost jucător, prima echipă de hochei înfiinţată după circa 10 ani de inactivitate la această ramură sportiva la Tg.-Mureş. Dintre tinerii hocheişti de la Electromureş, cu largi perspective de viitor se numără : Szakács Francisc, Blazi Johann, Incze Miklós, Vizi, Köble şi alţii. La patinaj viteză vor participa doi băieţi şi două fete din Tg.-Mureş. ★ TENIS DE MASA. — între 5— 13 ianuarie 1979 moderna sală a sporturilor din Tg.-Mureş va fi gazda campionatului de calificare pentru promovarea în divizia A la tenis de masă, atît pentru juniori şi junioare, cit şi pentru seniori şi senioare. între 5—8 ianuarie se vor întrece echipele de juniori şi junioare pentru promovarea în divizia juniorilor şi şcolarilor după următorul program : vineri, 5 ianuarie, între orele 8—16,30 ; sîmbătâ, 6 ianuarie, între orele 8—20 ; duminică, 7 ianuarie, între orele 13—20; luni, 8 ianuarie, între orele 8— 16 ; între 10—13 ianuarie se vor întrece echipele de seniori şi senioare pentru promovarea în prima divizie a ţării, zilnic între orele 8—16,30. Participantele din judeţul Mureş la această finală Vor fi următoarele echipe : la juniori : echipele înfrăţirea Tg.Mureş, la fete, şi Comerţul Tg.Mureş la băieţi, la seniori: Voinţa Tîrnăveni şi Electromureş, iar la senioare formaţia Comerţul Tg.Mureş. Intrarea spectatorilor la aceste întreceri finale va fi gratuită. ★ ŞAH. — In cadrul competiţiei naţionale „Daciada“, asociaţia sportivă Poligrafia Tg.-Mureş, cu sprijinul comisiei judeţene de specialitate de pe lingă C.J.E.F.S. Mureş, şi A.S. Lemnarul, organizează, cu începere de la data de 14 ianuarie 1979, cea de-a V-a ediţie a concursului popular de şah dotat cu „Cupa Poligrafia“, întrecere care se desfăşoară în trei serii valorice cu participarea a 30 echipe, cu 6 formaţii mai multe faţă de ediţia precedentă la care au participat 24 echipe, fapt ce constituie un record de participare, în seria valorică A se vor întrece formaţiile : Comerţul, IMATEX, Electromureş I, Metalixtehnica I, Progresul, Lemnarul I, Poligrafia, Automureş, Constructorul, înfrăţirea. Ediţiile precedente au fost cîştigate de următoarele echipe : ediţia X — 1975 (16 echipe participante) , Constructorul ; ediţia a II-a — 1976 (22 echipe): Banca; ediţia a II-a — 1977 (23 echipe) : ILEFOR; ediţia a IV-a — 1978 (24 echipe) : Comerţul. Şedinţa tehnică a concursului ediţiei a V-a va avea loc duminică, 7 ianuarie 1979, în sala clubului Poligrafia de la ora 10. Cinema „ARTA“ DUELIŞTII Istoria literaturii şi artei cunoaşte numeroase opere avînd ca temă onoarea, căreia i se jertfeşte totul, chiar şi viaţa. Desigur, sensul noţiunii de onroare s-a schimbat de la o epocă la alta, el avînd întotdeauna un înţeles istoric şi social bine determinat. Nu e cazul să intrăm aici şi acmm în amănunte, ceea ce doresc să subliniez fiind doar faptul că în multe cazuri, mai ales aristocraţii, au făcut din lupta pentru onoare un adevărat joc de societate, crud şi sîngeros, în care au pierit nenumăraţi nevinovaţi, luptătorii fiind aureolaţi de un renume ce creştea odată cu numărul celor ucişi. Se ştie, de pildă, — cazul e notoriu — că într-un duel premeditat cu dibăcie, născut dintr-o bine ticluită „jignire“ a onoarei, a fost ucis marele poet Puşkin, obligat să se înfrunte cu un ofiţer incomparabil mai dibaci decit el în mînuirea pistolului. Dacă multe opere clasice au exaltat sentimentul onoarei, glorificînd pe cei ce au sacrificat totul pentru el, filmul de azi, prezentînd exacerbarea acestui sentiment, ducerea pînă la absurd a necesităţii de a spăla onoarea jignită (care onoare, de fapt, nici nu a fost jignită decît în imaginaţia înfierbîntată şi surescitată a celui în cauză) şi încăpăţânarea bolnăvicioasă de a nu accepta altceva decît moartea adversarului, realizează ceea ce numim demitizarea luptelor pentru onoare. Departe de mine gîndul de a susţine că nu au fost şi cazuri în care onoarea a fost cu adevărat jignită şi se cerea cu adevărat apărată, dar tot atît de adevărat este şi faptul că şi exagerările au fost numeroase, iar filmul pe acestea le demască şi le înfierează. Fără să scadă cu nimic, prin aceasta, valoarea marilor opere dedicate celor care îşi apară onoarea cu deplină îndreptăţire. Acţiunea se petrece în timpul războaielor napoleoniene. Unul din ofiţerii împăratului urmăreşte timp de 16 ani pe un camarad şi se luptă cu el, ori de cîte ori îl întîlneşte , cu o ferocitate cumplită. Şi totul pentru o vină imaginară. Primul ajunge să fie obsedat de ideea că trebuie să-l ucidă pe celălalt, iar acesta din urmă nu se poate sustrage în nici un fel, pentru că ar fi considerat laş şi dispreţuit înfruntările lor, mereu pe viaţă şi ,pe moarte, dar mereu nedecise, îi fac celebri, urmarea fiind că aceste înfruntări dintre ei devin un fel de obligaţie socială. în felul acesta, filmul subliniază ideea — foarte importantă — că nu numai cei în cauză erau — prin prostia, stupizenia, orgoliul lor — vinovaţi de aceste dueluri prosteşti, ci şi (poate chiar în primul rînd) societatea care le întreţinea prin normele ei etice false, prin atmosfera pe care o crea în jurul lor. Şi astfel, doi oameni de valoare, care ar fi putut fi prieteni, ajung să se urască şi să se urmărească ani de zile, pentru a se ucide, pentru că unul din ei (în acest caz concret unul, pentru că în altele amîndoi înţeleg profund greşit normele de judecare a onoarei. Despre realizarea filmului doar atît că e foarte bun, dovadă şi cele două prestigioase premii internaţionale obţinute în 1978. Iar interpreţii celor două roluri principale sînt excepţionali, mai ales prin puţinătatea şi simplitatea mijloacelor cu care ştiu să redea marea tensiune interioară şi clocotul de sentimente ce-l stăpîneşte. ZENO FODOR Agendă CINEMA MIERCURI, 3 IANUARIE TÎRGU-MUREŞ. — Arta: Dueliştii. Progresul: Transamerica expres (ambele serii). Select: Accident. Tineretului: Pe ciocănitoare nu o doare capul. Flacăra: Maşina de Întinerit. Pitic: Maimuţica; Nuca; Praf şi pulbere; Pe urmele pătratului. SIGHIŞOARA — Lumina: Aminteşteţi de mine. Toamna bobocilor. Tirnava: Ancheta poştaşilor, reghin — Patria: Acel blestemat tren blindat TIRNAVENI — Melodia: Fiul Feţei Palide. LUDUŞ — Flacăra: Cheamă-mă în depărtarea luminoasă. SOVATA — Doina: Acel blestemat tren blindat. Muncitoresc: Trei zile şi trei nopţi. SĂRMAŞU — Popular: Haiducul cu ochii ca stelele. IERNUT — Lumina: Schmidt tace şi nu face. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Aventurile lui Don Juan. FtNTlNELE — Patria: Ploaie cu soare. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Jucăria. ta aatoru, s-au aflat și echipele de sondori care au supravegheat instalațiile ce coboară spre adincuri. TELEVIZIUNE 9,00 — Teleşcoală. 10,00 — Antena vă aparţine. Spectacol prezentat de judeţul Covasna. 11,10 — Telex. 17,00 — Telex. 17,05 — Teleşcoală. 17,25 — Curs de limbă germană. 17,55 — Consultaţii medicale. 18,10 -- Invăţămînt — educaţie. 18,30 — Muzică uşoară. 18,45 — Telecronica pentru pionieri. 19,00 — Festivalul naţional „Cintarea României“. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 19,50 — Anul economic ’79. 20,00 — Noi, femeile . 20,20 — Telecinemateca. Ciclul: „Mari regizori“. Cazul Winslow. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor engleze. 22,15 — Telejurnal.