Steaua Roşie, ianuarie 1979 (Anul 31, nr. 1-25)

1979-01-03 / nr. 1

PAGINA 2 STEAUA ROSIE REVELION 1979 LA HORA VESELIEI Manifestare­a bucuriei, a îna­intării în timp, tradiţionalul re­velion a adunat la restaurantul cu autoservire al hotelului „Grand“ 250 de tineri tirgumure­­şeni, muncitori, funcţionari şi studenţi, invitaţi ai Comitetului municipal al Uniunii Tineretului Comunist la marea horă a vese­liei. Cu puţin peste ora 20, în acor­durile sonore ale formaţiei de muzică uşoară R.F.N., se deschid larg porţile revelionului. Şoftiţi în universul de vis al petrecerii! O fascinantă atmosferă sărbăto­rească intîmpină pe oaspeţi din prima clipă. După datină, reve­lionul a strîns in jurul meselor, în mijlocul ringului de dans ti­neri­­i tinere; au ciocnit un pa­har cu şampanie ori cu vin şi şi-au urat, alături de prieteni, de tovarăşii de muncă, un sărbăto­resc „La mulţi ani“. Urări­le de fericire, de ani mulţi cu sănătate, de însutite împliniri, au răsunat din piepturi voinice, cu voioşie şi optimism Mesele şi-au primit oaspeţii cu tot felul de bunătăţi. Dar cine poate rămîne locului cînd în jur e atita exuberanţă şi voioşie ? Ce să reţii mai întîi din cavalcada imaginilor sărbătoreşti din noap­tea de cumpănă a anilor ? Fru­­moasele melodii ale cîntecului popular interpretate de orchestra tinerilor de la întreprinderea de piele şi mănuşi, a Combinatului de îngrăşăminte chimice fi Bl.A.T.M., de soliştii loan Mi­­ciof şi loan Ţîru, momentele ve­sele, surpriza desprinsă de pe chipul cîştigătorilor obiectelor de­ tombolă, imaginea tinerilor şi ti­nerelor cuprinşi in virtojul dan­sului ori a Periniţei. Petrecerea a continuat cu şi mai multă frene­zie, după alte urări de sănătate, după îmbrăţişarea din clipa cind s-au întîlnit anii. Tovarăşul Fü­­­löp loan, prim-secretar al Comi­tetului municipal al U.T.C., le-a transmis tinerilor viaţă lungă, fe­ricită şi plină de izbînzi, însem­nate succese şi putere de muncă în anul al patrulea al actualului cincinal. „A fost minunat!“. „Am petre­cut intr-o atmosferă de bucurie robustă, de optimism“ — spu­neau Gheorghe Cotirlan, Marian Munteanu, Lucian Blaj, Gergely Bela, Aszalós András, Virgil Şi­­poş, Angela Negură, Sanda Pon­­cea, Rodica Boam, Elena Feher, Maria Almăşan, Petru Trif, tineri evidenţiaţi în muncă şi la învă­ţătură. La Tg.-Mureş, ca şi la Sighi­şoara, Reghin, Timăveni, Luduş, Sovata, şi in multe comune ale judeţului, aceeaşi atmosferă efer­vescentă a caracterizat petrecerea nopţii tradiţionalului revelion. DORIN BORDA Semne bune anul­are Trecerea de la vechiul an la 1979 a fost sărbătorită cu bucu­rie şi veselie şi în satele de pe frumoasele plaiuri ale judeţului nostru. Şi era firesc, deoarece la tradiţia străbună care marchează sărbătorile de iarnă, lucrătorii satelor, români, maghiari şi ger­mani, care muncesc înfrăţiţi pe ogoare, au vrut să facă un scurt bilanţ al realizărilor anului pe care l-am încheiat. Cu toate că 1978 a fost mai puţin favorabil agriculturii, ca urmare a dotării tehnice superioare cu maşini a­­gricole de mare randament, a fo­losirii în cantităţi sporite a în­grăşămintelor chimice şi natura­le, a strădaniei şi hărniciei cu care au muncit cooperatorii din Şăulia de Cîmpie, Rîciu, Nazna, Balda, Sărmaşu, Bogata, Sinpaul, Gor­­neşti şi din multe alte unităţi, ju­deţul nostru a obţinut în medie la hectar cea mai mare produc­ţie de sfeclă de zahăr pe ţară. De asemenea, în I.A.S. Seuca, Re­ghin, Zagăr şi altele, sărbătorirea Anului nou a adus multe momen­te de satisfacţii şi bucurii lucră­torilor din aceste unităţi. In jurul meselor încărcate cu bunătăţi specifice Anului nou au stat cu familiile lor şi miile de mecanizatori din cele 24 de S­­.A. ce deservesc în cele patru anotimpuri ale anului coopera­tivele agricole din judeţul nostru. Intre ei am recunoscut pe nu­meroşi fruntaşi de la secţiile de­ mecanizare din Lueriu, Archita, Vînători, Gineşti, Bogata, Ghin­­dari, Nazna, Sărmaşu, Sînpaul şi pe mulţi alţii care, înfruntînd capriciile vremii, au reuşit ca a­­lături de ţăranii cooperatori pe parcursul anului să smulgă pă­­mîntului roade chiar dacă nu au fost pe măsura aşteptărilor, le-au adus mari satisfacţii pentru mun­ca împlinită. ...Păstrind obiceiul strămoşesc, în ajunul Anului nou copiii cu zvon de clopoţei şi pocnete de bici s-au oprit cu pluguşorul pe la casele sătenilor iar în dimi­neaţa Anului nou cu sorcova, v­­rînd, după datină, ca Anul nou să aibă semne de belşug, pentru brazda de sub plug. Iar pentru anul care vine, bucurie, sănătate şi spor înzecit la toate. Urări ca­re au pătruns în inimile atîtor oameni ai satelor. Animaţi de îndemnurile adre­sate în Mesajul de Anul nou de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidului, şi în anul acesta lucrătorii ogoare­lor vor munci cu dăruire pentru ca in 1979 să obţină producţii sporite în toate sectoarele de ac­tivitate, care să contribuie la ri­dicarea bunăstării celor ce mun­cesc, la înfrumuseţarea satulu românesc. Aşadar, spor la muncă în noul an fi un călduros „La mulţi ani“ tuturor lucrătorilor de pe ogoare­le judeţului nostru. REMUS CAMPEAN VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică : Ieri dimineaţă temperatura aerului la Tg.-Mureş era de mi­nus 11 grade. TIMPUL PROBABIL : Proce­sul de răcire început în cursul nopţii va continua şi în următoa­rele 24 de ore. Vor cădea ninsori temporare. Vîntul va sufla de la moderat la tare din vest şi nord­­vest, viscolind zăpada. Tempera­turile minime vor fi cuprinse în­tre minus 14 grade şi minus 10 grade, iar cele maxime între mi­nus 5 grade şi minus 2 grade. PRIMELE COMPETIŢII SPORTIVE ALE ANULUI MICROMODELE. — Sala spor­turilor din Tg.-Mureş va găzdui joi, 4 ianuarie 1979, în organiza­rea Consiliului judeţean al Orga­nizaţiei pionierilor Mureş, Casei pionierilor şi şoimilor patriei, cit şi a Inspectoratului şcolar jude­ţean, un important concurs cu caracter republican de micromo­dele dotat cu „Cupa fulgul zbu­rător“, ediţia a IV-a, la care vor participa 36 concurenţi, 12 echipe din 11 oraşe. La acest concurs de amploare, devenit tradiţional, vor participa reprezentanţii celor mai puternice cercuri de micromodele din cadrul caselor pionierilor şi şoimilor patriei din 7 judeţe: Cluj, Covasna, Dîmboviţa, Ga­laţi, Prahova, Teleorman şi Mu­reş. Echipele vor fi formate din cite trei concurenţi. Tg.-Mureşul va fi reprezentat de două echipe şi doi concurenţi la individual, deci în total 8 sportivi. ★ HOCHEI şi PATINAJ. — Intre 3—9 ianuarie 1979, la Miercurea Ciuc, va avea loc „Festivalul sporturilor de iarnă“ la hochei şi patinaj. La această manifesta­re sportivă de amploare vor par­ticipa 8 echipe pioniereşti de ho­chei din ţară, printre care şi for­maţia Electromureş, antrenată de inimosul Cormoşiu Augustin, fost jucător, prima echipă de hochei înfiinţată după circa 10 ani de inactivitate la această ramură sportiva la Tg.-Mureş. Dintre ti­nerii hoch­eişti de la Electromu­reş, cu largi perspective de vii­tor se numără : Szakács Francisc, Blazi Johann, Incze Miklós, Vizi, Köble şi alţii. La patinaj viteză vor participa doi băieţi şi două fete din Tg.-Mureş. ★ TENIS DE MASA. — între 5— 13 ianuarie 1979 moderna sală a sporturilor din Tg.-Mureş va fi gazda campionatului de calificare pentru promovarea în divizia A la tenis de masă, atît pentru ju­niori şi junioare, cit şi pentru seniori şi senioare. între 5—8 ia­nuarie se vor întrece echipele de juniori şi junioare pentru pro­movarea în divizia juniorilor şi şcolarilor după următorul pro­gram : vineri, 5 ianuarie, între orele 8—16,30 ; sîmbătâ, 6 ianua­rie, între orele 8—20 ; duminică, 7 ianuarie, între orele 13—20; luni, 8 ianuarie, între orele 8— 16 ; între 10—13 ianuarie se vor întrece echipele de seniori şi se­nioare pentru promovarea în pri­ma divizie a ţării, zilnic între o­­rele 8—16,30. Participantele din judeţul Mureş la această finală Vor fi următoarele echipe : la ju­niori : echipele înfrăţirea Tg.­­Mureş, la fete, şi Comerţul Tg.­­Mureş la băieţi, la seniori: Voin­ţa Tîrnăveni şi Electromureş, iar la senioare formaţia Comer­ţul Tg.­Mureş. Intrarea spectato­rilor la aceste întreceri finale va fi gratuită. ★ ŞAH. — In cadrul competiţiei naţionale „Daciada“, asociaţia sportivă Poligrafia Tg.-Mureş, cu sprijinul comisiei judeţene de specialitate de pe lingă C.J.E.F.S. Mureş, şi A.S. Lemnarul, organi­zează, cu începere de la data de 14 ianuarie 1979, cea de-a V-a ediţie a concursului popular de şah dotat cu „Cupa Poligrafia“, întrecere care se desfăşoară în trei seri­i valorice cu participarea a 30 echipe, cu 6 formaţii mai multe faţă de ediţia precedentă la care au participat 24 echipe, fapt ce constituie un record de participare, în seria valorică A se vor întrece formaţiile : Comer­ţul, IMATEX, Electromureş I, Metalixtehnica I, Progresul, Lem­narul I, Poligrafia, Automureş, Constructorul, înfrăţirea. Ediţii­le precedente au fost cîştigate de următoarele echipe : ediţia X — 1975 (16 echipe participante) , Constructorul ; ediţia a II-a — 1976 (22 echipe): Banca; ediţia a II-a — 1977 (23 echipe) : ILE­­FOR; ediţia a IV-a — 1978 (24 echipe) : Comerţul. Şedinţa tehni­că a concursului ediţiei a V-a va avea loc duminică, 7 ianuarie 1979, în sala clubului Poligrafia de la ora 10. Cinema „ARTA“ DUELIŞTII Istoria literaturii şi artei cu­noaşte numeroase opere avînd ca temă onoarea, căreia i se jertfeş­te totul, chiar şi viaţa. Desigur, sensul noţiunii de onroare s-a schimbat de la o epocă la alta­, el avînd întotdeauna un înţeles istoric şi social bine determinat. Nu e cazul să intrăm aici şi a­­c­mm­ în amănunte, ceea ce doresc să subliniez fiind doar faptul că în multe cazuri, mai ales aristo­craţii, au făcut din lupta pentru onoare un adevărat joc de socie­tate, crud şi sîngeros, în care au pierit nenumăraţi nevinovaţi, luptătorii fiind aureolaţi de un renume ce creştea odată cu nu­mărul celor ucişi. Se ştie, de pil­dă, — cazul e notoriu — că în­­tr-un duel premeditat cu dibă­cie, născut dintr-o bine ticluită „jignire“ a onoarei, a fost ucis marele poet Puşkin, obligat să se înfrunte cu un ofiţer incompara­bil mai dibaci decit el în mînui­­rea pistolului. Dacă multe opere clasice au exaltat sentimentul onoarei, glo­­rificînd pe cei ce au sacrificat to­tul pentru el, filmul de azi, prezentînd exacerbarea aces­tui sentiment, ducerea pînă la absurd a necesităţii de a spăla onoarea jignită (care onoare, de fapt, nici nu a fost jignită decît în imaginaţia înfierbîntată şi su­rescitată a celui în cauză) şi în­căpăţânarea bolnăvicioasă de a nu accepta altceva decît moartea adversarului, realizează ceea ce numim demitizarea luptelor pen­tru onoare. Departe de mine gîn­­dul de a susţine că nu au fost şi cazuri în care onoarea a fost cu adevărat jignită şi se cerea cu adevărat apărată, dar tot atît de adevărat este şi faptul că şi exa­gerările au fost numeroase, iar filmul pe acestea le demască şi le înfierează. Fără să scadă cu nimic, prin aceasta, valoarea ma­rilor opere dedicate celor care îşi apară onoarea cu deplină în­dreptăţire. Acţiunea se petrece în timpul războaielor napoleoniene. Unul din ofiţerii împăratului urmăreş­te timp de 16 ani pe un camarad şi se luptă cu el, ori de cîte ori îl întîlneşte , cu o ferocitate cum­plită. Şi totul pentru o vină ima­ginară. Primul ajunge să fie ob­sedat de ideea că trebuie să-l u­­cidă pe celălalt, iar acesta din urmă nu se poate sustrage în nici un fel, pentru că ar fi con­siderat laş şi dispreţuit înfrun­tările lor, mereu pe viaţă şi ,pe moarte, dar mereu nedecise, îi fac celebri, urmarea fiind că a­­ceste înfruntări dintre ei devin un fel de obligaţie socială. în fe­lul acesta, filmul subliniază ideea — foarte importantă — că nu numai cei în cauză erau — prin prostia, stupizenia, orgoliul lor — vinovaţi de aceste dueluri pros­teşti, ci şi (poate ch­iar în primul rînd) societatea care le întreţinea prin normele ei etice false, prin atmosfera pe care o crea în ju­rul lor. Şi astfel, doi oameni de valoare, care ar fi putut fi prie­teni, ajung să se urască şi să se urmărească ani de zile, pentru a se ucide, pentru că unul din ei (în acest caz concret unul, pen­tru că în altele amîndoi­ înţeleg profund greşit normele de jude­care a onoarei. Despre realizarea filmului doar atît că e foarte bun, dovadă şi cele două prestigioase premii in­ternaţionale obţinute în 1978. Iar interpreţii celor două roluri prin­cipale sînt excepţionali, mai ales prin puţinătatea şi simplitatea mijloacelor cu care ştiu să redea marea tensiune interioară şi clo­cotul de sentimente ce-l stăpî­­neşte. ZENO FODOR Agendă CINEMA MIERCURI, 3 IANUARIE TÎRGU-MUREŞ. — Arta: Dueliştii. Progresul: Transamerica expres (ambele serii). Select: Accident. Ti­neretului: Pe ciocănitoare nu o doare capul. Flacăra: Maşina de În­tinerit. Pitic: Maimuţica; Nuca; Praf şi pulbere; Pe urmele pătratu­lui. SIGHIŞOARA — Lumina: Amin­­teşteţi de mine. Toamna bobocilor. Tirnava: Ancheta poştaşilor, re­ghin — Patria: Acel blestemat tren blindat TIRNAVENI — Melodia: Fiul Feţei Palide. LUDUŞ — Flacă­ra: Cheamă-mă în depărtarea lumi­noasă. SOVATA — Doina: Acel blestemat tren blindat. Muncitoresc: Trei zile şi trei nopţi. SĂRMAŞU — Popular: Haiducul cu ochii ca ste­lele. IERNUT — Lumina: Schmidt tace şi nu face. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Aventurile lui Don Juan. FtNTlNELE — Patria: Ploaie cu soare. MIERCUREA NI­­RAJULUI — Nirajul. Jucăria. ta aatoru, s-au aflat și echipe­le de sondori care au suprave­gheat instalațiile ce coboară spre adincuri. TELEVIZIUNE 9,00 — Teleşcoală. 10,00 — Antena vă aparţine. Spectacol prezentat de judeţul Covasna. 11,10 — Telex. 17,00 — Telex. 17,05 — Teleşcoală. 17,25 — Curs de limbă germană. 17,55 — Con­sultaţii medicale. 18,10 -- Invăţămînt — educaţie. 18,30 — Muzică uşoară. 18,45 — Telecronica pentru pionieri. 19,00 — Festivalul naţional „Cinta­­rea României“. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 19,50 — Anul e­­conomic ’79. 20,00 — Noi, femeile . 20,20 — Telecinemateca. Ciclul: „Mari regizori“. Cazul Winslow. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor en­gleze. 22,15 — Telejurnal.

Next