Steaua Roşie, februarie 1979 (Anul 31, nr. 26-49)
1979-02-01 / nr. 26
noniTAM om nurt fÂRAt, mnpwi / ORGAN AL COKHTITULUI JUDEŢIAN MUREŞ AL P.C.R. Ş/ Al CONSILIULUI POPULAR JUD£Ţ£AN I Anul XXXI, Nr. 26 (6.477) Joi, 1 februarie 1979 4 pagini, 30 de bani TOATE OBIECTIVELE CINCINALULUI _______PREDATE LA TERMEN____ front de lucru există, hotărîtoare este acum munca oamenilor Prin frontul de lucru de care dispune în prezent, lotul 102 al Şantierului nr. 1 construcţii de locuinţe Tîrgu-Mureş, care înalţă etapa a II-a (pînă la pîrîul Pokloş) a cartierului Tudor III, condus de ing. Nagy Emeric, constituie un bun exemplu cum trebuie pregătită activitatea unui nou an. Din cele 1.353 de apartamente pe care le are de executat în 1979, zece tronsoane (5 din cota anului 1978) ce totalizează 238 de apartamente se află în stadiu avansat de finisaj şi fac obiectul dărilor în folosinţă din lunile februarie şi martie a.c. La alte 280 apartamente se execută structurile de rezistenţă, iar diferenţa dispune de fundaţii şi chiar mai mult. Doar unui singur bloc de 86 de apartamente îi lipseşte fundaţia. „ Fără îndoială acest avans de care dispunem constituie un avantaj deosebit pentru noi. El ne mobilizează la o activitate susţinută pentru a fructifica din plin roadele bunei pregătiri a producţiei acestui an. — Cum aţi început activitatea în 1979? — Iarna ne-a îngreuiat mult activitatea, dar acum am intrat în ritm. Dispunem de condiţii bune de muncă. Betoanele ne sosesc la cerere, cu prefabricatele încă nu avem probleme, iar mecanizarea este suficientă. E adevărat, deocamdată avem cea mai susţinută activitate din cadrul şantierului. Dacă această bună aprovizionare cu materiale de construcţii s-ar permanentiza în 1979, munca pe care o desfăşurăm ar putea fi de la început mult superioară anului 1978. — Aveţi in vedere desigur îmbunătăţirea pe această bază a activităţii proprii. — Ne-am propus să ne organizăm mai bine munca, să folosim corespunzător potenţialul lotului. Ne preocupăm de ridicarea nivelului activităţii schimburilor II şi III, de sporirea contribuţiei acestora la realizările de ansamblu ale lotului. In acest sens, pentru schimburile II şi III am selectat cei mai buni şi mai harnici şefi de echipă, conştiincioşi, cu un înalt simţ de răspundere, capabili să organizeze munca fără o asistenţă tehnică deosebită, şi să impună echipei un ritm de lucru adecvat marilor sarcini pe care le avem de înfăptuit. De asemenea, am dori să îmbunătăţim asistenţa tehnică la utilajele grele din dotare in vederea reducerii duratei de stagnare cauzată de defecţiuni accidentale. Cu prilejul recentei adunări generale a constructorilor şantierului nostru, am propus înfiinţarea pe platforma cartierului Tudor III a unei echipe de intervenţii. Sunt convins că materializarea acestei propuneri ar duce la ridicarea gradului de folosire a macaralelor şi a celorlalte utilaje, la sporirea productivităţii muncii, a ritmului de execuţie. Plecînd de la o serie de greutăţi avute anul trecut in asigurarea unor tipuri de cofraje am elaborat un procedeu de etapizare a cofrării unui nivel ceea ce va duce la scăderea necesarului de cofraje în condiţiile sporirii volumului de lucrări. Colectivul nostru este pe deplin convins că, prin aplicarea acestor măsuri, lotul 102 îşi va îndeplini cu cinste sarcinile de dare în folosinţă a întregului volum de apartamente prevăzut pentru 1979. I. CISMAS Am mai avut ocazia, la această rubrică, să înfierăm risipa, să condamnăm atitudinea unora de a se manifesta largi la pungă atunci cînd nu este vorba de buzunarul lor. Şi o vom mai face pentru că răul nu se stîrpeşte cu o vorbă sau două. De multe ori risipa este mascată şi nu e la îndemîna oricui să o sesizeze. Iată, întîlnim frecvent pe drumurile publice camioane şi tractoare rutiere gonind grăbite. Cîte din ele sînt în ordine, adică cite nu ard de pomană benzina ori motorina, aceşti carburanţi deficitari şi scumpi ? Un tractor duce o remorcă plină cu sfeclă şi s-ar părea că face o treabă bună. Dar nu e așa. La puterea lui ar trebui să ducă două remorci pline. Cu alte cuvinte, jumătate din carburant este ars de pomană. Acesta este doar un exemplu, unul foarte frecvent însă. Ce să zicem, apoi, de cei care trimit un camion de 5 tone să aducă o pompă, cîteva anvelope de autocamion, cîteva sute de kilograme de tărîţe sau furaj combinat ? Ce să zicem de camioanele întîlnite înţesînd şoselele fără nici o încărcătură ? Dacă proprietarii lor, cei puşi să le gospodărească, n-ar fi largi la pungă, n-ar admite, credem, pentru nimic în bune, să le trimită la drum fără încărcătură sau încărcate sub capacitate. MELIAN BALDEANU Magazinul alimentar „Dacia" din Reghin. ÎN IANUARIE — 2 PROCENTE PESTE PLAN Creşterea în acest an cu 4,4 la sută a indicatorilor valorici faţă de anul 1978 a pus în faţa colectivului întreprinderii de geamuri din Tirnăveni o sarcină deosebit de mobilizatoare. Pregătirile întreprinse pe plan tehnic şi organizatoric, ca şi hotărîrea întregului personal muncitor de a se situa din nou la nivelul exigenţelor acestei etape au contribuit ca în luna ianuarie a.c. planul valoric să fie depăşit cu 2 la sută. Acest început bun asigură încă din prima lună a anului un spor de producţie de 30.000 mp geam tras, 40.000 mp geam laminat și peste 150.000 buc. butelii din sticlă. LIVRĂRI DE PRODUSE Printre preocupările Centrului de legume şi fructe din Reghin de a asigura aprovizionarea ritmică a locuitorilor din oraş se numără şi cea a livrărilor de produse sub formă deshidratată. Din situaţia prezentată de tovarăşul Ioan Mărcuş, şeful centrului, în scurtul interval ce s-a scurs din acest an, au fost expediate diverşilor beneficiari din judeţul nostru, din ţară şi chiar la export peste 40 t de ceapă deshidratată, mari cantităţi de mere şi altele. Vedere exterioară a IMATEX Tîrgu-Mureș. Tribuna experienţei înaintate 64.143 kg de sfeclă de zahăr la hectar in cultură neirigată In anul 1978 cooperatorii din Voiniceni au realizat cea mai mare producţie medie de sfeclă de zahăr la nivel de judeţ, de 64.143 kg la hectar. Pentru a afla cum s-a lucrat şi ce metode s-au aplicat pentru a obţine o asemenea producţie ne-am adresat cu cîteva întrebări inginerului şef al cooperativei, Vasile Almăşan. — Care credeţi că au fost factorii hotărîtori în obţinerea succesului amintit? — Aşa după cum se ştie, C.A.P. Voiniceni a realizat şi în anul 1977 o producţie mare de sfeclă de zahăr la hectar, de 52.438 kg, situîndu-se tot pe primul loc în cadrul judeţului, fapt ce a dus şi la obţinerea unor venituri mari de către cooperatori. După succesul obţinut, oamenii au început să fie cointeresaţi în realizarea unei producţii cit mai mari la această cultură, lucrindu-se mai bine, fiind în măsură să aducă cele mai mari venituri băneşti atît pentru ei cit şi pentru cooperativă. De aceea, consider că factorii hotărîtori asupra producţiei mari au fost atît tehnologia aplicată cit şi munca atentă şi responsabilă a oamenilor. Pe cele 70 de hectare de teren pe care le cultivăm, conform planului, am executat întreaga gamă de lucrări prevăzute in tehnologie. In toamnă am executat două arături şi am aplicat pe 50 ha cite 50—60 tone de gunoi de grajd la hectar, fertilizînd totodată întreaga suprafaţă, odată cu pregătirea patului germinativ, cu cite 350 kg de îngrăşăminte complexe la hectar în substanţă activă, din care 175 kg azot şi 175 kg fosfor, parţial aplicate fazial. Terenul a fost pregătit grădinăreşte cu combinatorul în agregat cu tăvălugul croschelet, iar semănatul l-am făcut în perioada optimă. Din suprafaţa amintită — 10 hectare le-am semănat cu sămînţă monogermă. De asemenea, am erbicidat întreaga suprafaţă înainte de semănat cu Dual — 4 la hectar şi cu Venzal — 1,2 kg/hectar, erbicide care au avut o eficienţă deosebită. Lucrările de întreţinere s-au efectuat la timp şi în cele mai bune condiţii de toţi cooperatorii, executînd trei praşile manuale şi o rărire. Desigur, un rol deosebit la realizarea producţiei mari a avut-o şi densitatea mare, de 80.000—100.000 plante la hectar la recoltare. Recoltarea am făcut-o eşalonat, iar transportul executat operativ pentru a nu pierde din greutate prin evaporare. — Aţi avut tarlale pe care aţi realizat producţii record? — Desigur. De exemplu în tarlaua Faţa mare, de circa 12 ha, am obţinut o producţie medie de 82.320 kg la hectar, iar in tarlaua Horgosa de 10 ha am realizat cite 78.400 kg de sfeclă la hectar. Dealtfel, brigada din Voiniceni a realizat în medie peste 70.000 kg de sfeclă de zahăr la hectar în cultură neirigată pe cele 52 ha. Producţiile obţinute în diferite tarlale ne-au convins cit de sus trebuie să ridicăm ştacheta. — Ce venituri suplimentare aţi obţinut prin depăşirea planului? — Am avut o producţie medie planificată de 29.000 kg la hectar, cu o producţie totală de 2.030 tone de sfeclă. Prin obţinerea a 64.143 kg de sfeclă la hectar am realizat 4.495 tone de sfeclă, depăşindu-ne astfel planul cu 2.465 tone de sfeclă, ceea ce a dus la obţinerea unor venituri suplimentare de către unitate de 1,098 milioane lei. — Cum aţi pregătit producţia anului 1979? — In acest an ,vom cultiva tot 70 ha de teren cu sfeclă, teren care a fost arat aproape în întregime, din care 40 ha au fost fertilizate cu cite 50 tone de îngrăşăminte naturale, lucrare care continuă şi în prezent. Avem asigurate în stoc îngrăşăminte chimice necesare conform planului. In primăvară vom executa toate lucrările prevăzute în tehnologie, la timp şi de calitate, repartizînd sfecla pe oameni, imediat după semănat, pentru ca ei să poată efectua lucrările fără nici o intirziere. Respectînd întocmai tehnologia şi aplicînd experienţa bună acumulată în ultimii ani avem convingerea că şi în acest an ne vom realiza şi depăşi producţia planificată de 36.000 kg de sfeclă la hectar. V. ORZA REPORTAJUL NOSTRU Muncă şi poezie Oricît ai agrea înălţimile, performanţa, simplul fapt doar că ai fi fost nevoit să urci in acel ger tăios cu multe grade sub minus cele aproximativ 120 de scări ale macaralei M.T.A.-125, nu prea ţi-ar fi la indemină. Ne-o spune şi interlocutorul nostru, tînărul cu privirea scrutătoare şi rostirea sprintenă, creindu-ţi uneori senzaţia că a prins din urmă ultimul tren. Un tren alegoric. Se numeşte Kocsis Francisc. Deşi, semnează Francisco. S-a născut la Cecălaca- Afintiş, are 24 de ani. Din 1973 munceşte la T.C.M., secţia S.U.T. Intr-o dimineață ninsă cu „petalele albe" ale iernii, în preajma dealului privind cu uimire această metamorfoză ’79, numi- ta Tudor III, urmăream braiful macaralei asemănător u-nui ac de ceasornic deplasîn- » du-se pe un uriaș cadran de zăpadă cu irizări albăstrii. îl întrebăm pe tînărul interlocu- tor, călit într-un optimism molipsitor, ce înseamnă aceşti ani de muncă pe şantier. Nu a fost nevoie să ne convingă că orice pisc se urcă cu tru- dă, nu intr-un aer neutru, ci cel al implicării, al angajării totale. Implicare şi angajare care pentru el şi noi toți, azi sunt repere concretizate, nu .emite cartierul „1848“, Cornișa, LAZAR LADARUJ I (Continuare în pag. a 4-a) .