Steaua Roşie, martie 1979 (Anul 31, nr. 50-76)

1979-03-01 / nr. 50

06&AN Al CQMITITUlW JUOCTUN MURISAI RCA. Șl AL CONSILIULUI PORUIAR JUD£T£AN Promovăm afirmarea deplină a autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti . Este un adevăr verificat de practică, faptul că activitatea productivă , prin caracterul său complex, solicită într-o măsură tot mai mare participarea efec­tivă — pe planul creativităţii — a tuturor cadrelor întreprinderii. în acest context, aşa cum a subliniat în repetate rînduri con­ducerea partidului, propunerile făcute de oamenii muncii pentru perfecţionarea continuă a ca­drului tehnico-organizatoric a în­tregii activităţi ocupă un loc de primă importanţă. Cum sînt re­ceptate şi soluţionate aceste pro­puneri la I.P.L. „23 August“ d­in Tg.-Mureş? — Această imensă şi ine­puizabilă sursă de îmbunătă­ţire a muncii noastre — re­marcă din ca­pul locului ing. Gheorghe Gavrilă, direc­torul întreprin­derii — constituie un real şi e­­ficient ajutor pentru conducerea noastră colectivă, ea reprezintă expresia materializării participă­rii oamenilor muncii la actul colectiv de conducere, în spiritul principiilor statornicite de par­tidul nostru pentru exprimarea viabilă a autoconducerii și auto­­gospodăririi muncitorești. Din a­­cest unghi de vedere, consiliul oamenilor muncii, conducerile secţiilor privesc şi tratează cu toată atenţia şi solicitudinea pro­punerile şi sugestiile făcute de personalul direct productiv. — Concret, ce ar fi de reţinut în această privinţă din bilanţul anului trecut ? — Din numărul foarte mare — peste 200 — de propuneri făcute în adunările generale ale oame­nilor muncii pe secţii şi pe între­prindere, de la începutul anului 1978, au fost reţinute în progra­mul de măsuri al unităţii 126, ce­lelalte fiind soluţionate pe loc, în cadrul adunărilor. Aş dori să remarc aici, pe pla­nul acţiunilor de perfecţionare a organizării producţiei, materiali­zarea în secţiile I, II şi V a propunerii privind folosirea la capacitate a agregatelor de pre­lucrat panouri, prin executarea tuturor operaţiilor de prelucrare posibile pe aceste tipuri de uti­laje , pe lingă sporul important de producţie şi productivitate, măsura s-a soldat şi cu economi­sirea, relativă, de personal şi re­ducerea preţului de cost. De asemenea, studiind cu toată răspunderea sugestiile formulate de oamenii muncii din secţiile productive, am realizat cîteva măsuri de certă valoare, printre care amintesc : extinderea atît a utilizării sculelor portative la o­­peraţiile de prelucrare şi mon­tare a reperelor, cit şi extinderea şlefuirii mecanizate a profilelor la noile repere de mobilă, gene­ralizarea metodei de îmbinare a furnirului cu fir fuzibil şi al­tele. — Recentele adunări generale au reprezentat, firesc, un nou prilej de dezbatere şi stabilire a ceea ce trebuie făcut în sco­pul îndeplini­rii planului pe 1979. In acest context, pro­blemele ridica­te de oamenii muncii au vi­zat, în esenţă, continua îmbu­nătăţire a pro­ducţiei. Cum s-a trecut la materializarea lor? — In primul rînd, doresc să arăt că în adunările generale pe secţii s-au făcut 110 propuneri. Dintre acestea, 79 intră în com­petenţa de rezolvare a secţiilor, iar 31 au fost reţinute la nive­lul conducerii întreprinderii, răspunsurile asupra modalităţi­lor de rezolvare fiind date în scris celor în cauză. Totodată, o serie de propuneri importante, referitoare la mecanizarea unor operaţii, perfecţionarea tehnolo­giilor de lucru, folosirea mai efi­cientă a timpului de lucru şi a spaţiilor de producţie, îmbună­tăţirea activităţii de întreţinere şi autoutilare, a calităţii produ­selor — sunt cuprinse în progra­mul unitar de studii şi măsuri pe 1979. Semnificativ este că, faţă de anii trecuţi, circa 50 la sută din măsurile propuse au termene de aplicare în plinul trimestru al anului, iar altele au caracter permanent pe tot par­cursul perioadei de plan ; or a­­cest lucru ilustrează aportul ce trebuie să-i aducă aceste măsuri în activitatea noastră încă din prima parte a anului. — Enumeraţi cîteva din cele aplicate. — De pildă, atelierul de sculp­tură a fost dotat cu 10 maşini por­tative ; au fost modernizate şi perfecţionate liniile tehnologice Convorbire consemnată de M. BÂRDAŞAN (Continuare in pag. a 4-a) PROPUNERILE OAMENILOR MUNCII ÎN ADUNĂRILE GENE­RALE-IZVOR INEPUIZABIL DE PERFECŢIONARE CALI­TATIVĂ A ÎN­TREGII­­ ACTIVITĂȚI . VĂ INFORMĂM... • în cursul acestui an, în cadrul T.C.M. alte peste 800 de persoane îşi vor în­suşi diferite meserii de constructor. Astfel, la cursu­rile începute vor fi ca­lificaţi 330 de dulgheri, 460 zi­dari, 30 instalatori de elemen­te prefabricate din beton şi 25 fierari betonişti. • întreprinderea de moră­rit şi panificaţie din Tg.-Mu­­reş pune, în curînd, la dispo­ziţia consumatorilor mai mul­te produse noi: biscuiţi cu miere, cu mac şi cu zahăr, fa­bricaţi din făină semi-albă, rulou de pişcot şi patru sorti­mente noi de prăjituri um­plute, pandişpan, comori „Na­poca“, cozonac cu glazură etc. • Lucrătorii de la coopera­tiva meşteşugărească „Progre­sul“ din Reghin vor sta în a­­cest an la dispoziţia clienţilor cu 220 de modele noi de di­ferite produse. Pentru apro­piatele contractări, cooperatorii au pregătit 20 modele de tri­cotaje, 39 de confecţii, 32 de marochinărie şi 20 modele noi de pantofi. • Pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a tuturor muncilor agricole în acest an zestrea tehnică a S.M.A. din judeţ se va îmbogăţi cu alte 410 tractoare de diferite ti­puri, 120 de combine autopro­pulsate, 40 de maşini de îm­prăştiat îngrăşăminte, 253 de pluguri, 20 de utilaje de erbi­­cidare şi alte maşini agricole. „Tudor III“ — cel mai mare­ şantier de construcţii de locuinţe din Tirgu-Mureş. Azi e Mărţişorul, ziua în care, la imboldul sosirii primă­verii ne exprimăm noi, bărbaţii, printr-o atenţie mică dar iz­­vorâtă din adincul inimii, sentimentele noastre de dragoste şi respect faţă de femeie — mamă, soţie, bunică, soră, fiică, lo­godnică, prietenă, colegă — pentru tot ceea ce aduce în viaţa societăţii şi a fiecăruia dintre noi. Figurina cu şnur — obicei străvechi — aduce zimbet, bucurie, speranţe, un plus de fru­museţe primitoarei. Să nu uităm să oferim mărţişoare ! Consiliile unice agroindustriale în acţiune Se intensifică lucrările pregătitoare campaniei agricole de primăvară Ca urmare a trecerii în noua etapă de organizare şi activitate în agricultură, consiliile unice a­­groindustriale de stat şi coopera­tiste din judeţul nostru, fac to­tul pentru ca lucrările pregăti­toare să asigure buna desfăşura­re a campaniei agricole de pri­măvară. Astfel, după constitui­rea celor 24 consilii unice agro­industriale de stat şi cooperatis­te care dispun de suprafeţe cu­prinse între 6.500—21.000 ha, Di­recţia generală a agriculturii ju­deţene, împreună cu Centrul de seminţe din Tîrgu-Mureş a adop­tat o metodă nouă de asigurare a unităţilor agricole cu seminţe. Conform unui grafic, distribuirea seminţelor pe I.A.S. şi C.A.P. s-a făcut grupat, pe consiliile agro­industriale, fapt ce a permis ca într-o singură săptămînă să fie preluată întreaga cantitate de să­­mînţă de orzoaică, ovăz, trifoi, sfeclă furajeră, gulii şi care ur­mează să fie însămînţată în ur­genţa întîi. Procedeul va fi folo­sit şi pentru distribuirea porum­bului şi a altor seminţe. Paralel cu aprovizionarea cu seminţe, pe ogoare a continuat acţiunea de efectuare a arături­lor, de fertilizare cu îngrăşămin­te chimice şi naturale. In consi­liul agroindustrial Gorneşti, ca urmare a folosirii orelor bune de lucru, la C.A.P. Pădureni s-au încheiat arăturile rămase neexe­cutate din toamnă. In prezent se face totul ca în timpul cel mai scurt arăturile să fie terminate şi în celelalte unităţi din consi­liul unic, printre care C.A.P. Iara, Petelea şi Gorneşti. După cum ne relata Varga Atila, ingi­nerul şef al consiliului unic, s-au alcătuit formaţii pentru a­­plicarea îngrăşămintelor chimice pe semănături. Pămintul fiind îngheţat, aplicarea lor se face cu uşurinţă, fără a dăuna culturii. Din cele 1.300 ha, prevăzute a se fertiliza, lucrarea s-a făcut pe mai bine de 500 ha. La cooperativa agricolă din Petelea, în ferma condusă de ing. Cornel Coman se­ara cu 5 tractoare. Printre mecanizatorii care acţionau la încheierea cit mai operativă a arăturilor pe ul­timele 30 ha se aflau Nicolaie Moldovan, Cornel Moldovan, E­­mil Suciu, Ioan Muntean şi alţii. Cu două formaţii se acţiona la fertilizarea semănăturilor. Măsuri operative, privind im­pulsionarea lucrărilor de sezon s-au luat şi în alte consilii uni­ce agroindustriale printre care cele din Luduş, Sînpaul, Sărma­­şu, Zau etc. La C.A.P. Bogata ce face parte din consiliul Luduş, Liviu Corla, preşedintele unităţii, împreună cu specialiştii din coo­perativă, erau preocupaţi de REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a) Agricultura noastră s-a înscris în anii din urmă pe coordo­natele ştiinţei şi tehnicii. Azi pămintul nu mai poate fi lucrat după cunoştinţele de odinioară, aşa cum o simfonie nu poate fi cîntatâ după ureche. Nu-i vorbă, agricultura nu duce lipsă de buni interpreţi, de dirijori cu experienţă, de instrumentele ne­cesare. Acolo unde se obţin cite 4.000—5.000 kg griu sau orz la hectar, 50.000 şi chiar 60.000 kg sfeclă de zahăr, 9.000 şi chiar 12.000 kg struguri la hectar, e semn că pămintul e lucrat ştiinţific, cum scrie la carte, că tehnologiile practicate se apro­pie de cele de vîrf pe plan mondial. Din păcate, în marea orchestră a agriculturii judeţului nos­tru mai sînt interpreţi care cîntă fals, care fac meserie după ureche, practică metode vechi, de mult depăşite. Ingineri de fermă şi chiar ingineri şefi de unitate se lasă, pe alocuri, luaţi de val, abdică la primul obstacol de la responsabilitatea pro­fesională, de la exigenţele ştiinţifice. Ingineria trece pe plan secundar, intră în anonimat şi Diplomatul devine un agricul­tor oarecare. Dovezi sunt multe, dar cea mai grăitoare o găsim în nivelul scăzut al recoltelor din unele ferme şi unităţi din judeţ. Mica însemnare se vrea o invitaţie la meditaţie, un îndemn la exigenţă şi mîndrie profesională. MF.LIAN BALDEANU

Next