Steaua Roşie, martie 1979 (Anul 31, nr. 50-76)
1979-03-01 / nr. 50
06&AN Al CQMITITUlW JUOCTUN MURISAI RCA. Șl AL CONSILIULUI PORUIAR JUD£T£AN Promovăm afirmarea deplină a autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti . Este un adevăr verificat de practică, faptul că activitatea productivă , prin caracterul său complex, solicită într-o măsură tot mai mare participarea efectivă — pe planul creativităţii — a tuturor cadrelor întreprinderii. în acest context, aşa cum a subliniat în repetate rînduri conducerea partidului, propunerile făcute de oamenii muncii pentru perfecţionarea continuă a cadrului tehnico-organizatoric a întregii activităţi ocupă un loc de primă importanţă. Cum sînt receptate şi soluţionate aceste propuneri la I.P.L. „23 August“ din Tg.-Mureş? — Această imensă şi inepuizabilă sursă de îmbunătăţire a muncii noastre — remarcă din capul locului ing. Gheorghe Gavrilă, directorul întreprinderii — constituie un real şi eficient ajutor pentru conducerea noastră colectivă, ea reprezintă expresia materializării participării oamenilor muncii la actul colectiv de conducere, în spiritul principiilor statornicite de partidul nostru pentru exprimarea viabilă a autoconducerii și autogospodăririi muncitorești. Din acest unghi de vedere, consiliul oamenilor muncii, conducerile secţiilor privesc şi tratează cu toată atenţia şi solicitudinea propunerile şi sugestiile făcute de personalul direct productiv. — Concret, ce ar fi de reţinut în această privinţă din bilanţul anului trecut ? — Din numărul foarte mare — peste 200 — de propuneri făcute în adunările generale ale oamenilor muncii pe secţii şi pe întreprindere, de la începutul anului 1978, au fost reţinute în programul de măsuri al unităţii 126, celelalte fiind soluţionate pe loc, în cadrul adunărilor. Aş dori să remarc aici, pe planul acţiunilor de perfecţionare a organizării producţiei, materializarea în secţiile I, II şi V a propunerii privind folosirea la capacitate a agregatelor de prelucrat panouri, prin executarea tuturor operaţiilor de prelucrare posibile pe aceste tipuri de utilaje , pe lingă sporul important de producţie şi productivitate, măsura s-a soldat şi cu economisirea, relativă, de personal şi reducerea preţului de cost. De asemenea, studiind cu toată răspunderea sugestiile formulate de oamenii muncii din secţiile productive, am realizat cîteva măsuri de certă valoare, printre care amintesc : extinderea atît a utilizării sculelor portative la operaţiile de prelucrare şi montare a reperelor, cit şi extinderea şlefuirii mecanizate a profilelor la noile repere de mobilă, generalizarea metodei de îmbinare a furnirului cu fir fuzibil şi altele. — Recentele adunări generale au reprezentat, firesc, un nou prilej de dezbatere şi stabilire a ceea ce trebuie făcut în scopul îndeplinirii planului pe 1979. In acest context, problemele ridicate de oamenii muncii au vizat, în esenţă, continua îmbunătăţire a producţiei. Cum s-a trecut la materializarea lor? — In primul rînd, doresc să arăt că în adunările generale pe secţii s-au făcut 110 propuneri. Dintre acestea, 79 intră în competenţa de rezolvare a secţiilor, iar 31 au fost reţinute la nivelul conducerii întreprinderii, răspunsurile asupra modalităţilor de rezolvare fiind date în scris celor în cauză. Totodată, o serie de propuneri importante, referitoare la mecanizarea unor operaţii, perfecţionarea tehnologiilor de lucru, folosirea mai eficientă a timpului de lucru şi a spaţiilor de producţie, îmbunătăţirea activităţii de întreţinere şi autoutilare, a calităţii produselor — sunt cuprinse în programul unitar de studii şi măsuri pe 1979. Semnificativ este că, faţă de anii trecuţi, circa 50 la sută din măsurile propuse au termene de aplicare în plinul trimestru al anului, iar altele au caracter permanent pe tot parcursul perioadei de plan ; or acest lucru ilustrează aportul ce trebuie să-i aducă aceste măsuri în activitatea noastră încă din prima parte a anului. — Enumeraţi cîteva din cele aplicate. — De pildă, atelierul de sculptură a fost dotat cu 10 maşini portative ; au fost modernizate şi perfecţionate liniile tehnologice Convorbire consemnată de M. BÂRDAŞAN (Continuare in pag. a 4-a) PROPUNERILE OAMENILOR MUNCII ÎN ADUNĂRILE GENERALE-IZVOR INEPUIZABIL DE PERFECŢIONARE CALITATIVĂ A ÎNTREGII ACTIVITĂȚI . VĂ INFORMĂM... • în cursul acestui an, în cadrul T.C.M. alte peste 800 de persoane îşi vor însuşi diferite meserii de constructor. Astfel, la cursurile începute vor fi calificaţi 330 de dulgheri, 460 zidari, 30 instalatori de elemente prefabricate din beton şi 25 fierari betonişti. • întreprinderea de morărit şi panificaţie din Tg.-Mureş pune, în curînd, la dispoziţia consumatorilor mai multe produse noi: biscuiţi cu miere, cu mac şi cu zahăr, fabricaţi din făină semi-albă, rulou de pişcot şi patru sortimente noi de prăjituri umplute, pandişpan, comori „Napoca“, cozonac cu glazură etc. • Lucrătorii de la cooperativa meşteşugărească „Progresul“ din Reghin vor sta în acest an la dispoziţia clienţilor cu 220 de modele noi de diferite produse. Pentru apropiatele contractări, cooperatorii au pregătit 20 modele de tricotaje, 39 de confecţii, 32 de marochinărie şi 20 modele noi de pantofi. • Pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a tuturor muncilor agricole în acest an zestrea tehnică a S.M.A. din judeţ se va îmbogăţi cu alte 410 tractoare de diferite tipuri, 120 de combine autopropulsate, 40 de maşini de împrăştiat îngrăşăminte, 253 de pluguri, 20 de utilaje de erbicidare şi alte maşini agricole. „Tudor III“ — cel mai mare şantier de construcţii de locuinţe din Tirgu-Mureş. Azi e Mărţişorul, ziua în care, la imboldul sosirii primăverii ne exprimăm noi, bărbaţii, printr-o atenţie mică dar izvorâtă din adincul inimii, sentimentele noastre de dragoste şi respect faţă de femeie — mamă, soţie, bunică, soră, fiică, logodnică, prietenă, colegă — pentru tot ceea ce aduce în viaţa societăţii şi a fiecăruia dintre noi. Figurina cu şnur — obicei străvechi — aduce zimbet, bucurie, speranţe, un plus de frumuseţe primitoarei. Să nu uităm să oferim mărţişoare ! Consiliile unice agroindustriale în acţiune Se intensifică lucrările pregătitoare campaniei agricole de primăvară Ca urmare a trecerii în noua etapă de organizare şi activitate în agricultură, consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste din judeţul nostru, fac totul pentru ca lucrările pregătitoare să asigure buna desfăşurare a campaniei agricole de primăvară. Astfel, după constituirea celor 24 consilii unice agroindustriale de stat şi cooperatiste care dispun de suprafeţe cuprinse între 6.500—21.000 ha, Direcţia generală a agriculturii judeţene, împreună cu Centrul de seminţe din Tîrgu-Mureş a adoptat o metodă nouă de asigurare a unităţilor agricole cu seminţe. Conform unui grafic, distribuirea seminţelor pe I.A.S. şi C.A.P. s-a făcut grupat, pe consiliile agroindustriale, fapt ce a permis ca într-o singură săptămînă să fie preluată întreaga cantitate de sămînţă de orzoaică, ovăz, trifoi, sfeclă furajeră, gulii şi care urmează să fie însămînţată în urgenţa întîi. Procedeul va fi folosit şi pentru distribuirea porumbului şi a altor seminţe. Paralel cu aprovizionarea cu seminţe, pe ogoare a continuat acţiunea de efectuare a arăturilor, de fertilizare cu îngrăşăminte chimice şi naturale. In consiliul agroindustrial Gorneşti, ca urmare a folosirii orelor bune de lucru, la C.A.P. Pădureni s-au încheiat arăturile rămase neexecutate din toamnă. In prezent se face totul ca în timpul cel mai scurt arăturile să fie terminate şi în celelalte unităţi din consiliul unic, printre care C.A.P. Iara, Petelea şi Gorneşti. După cum ne relata Varga Atila, inginerul şef al consiliului unic, s-au alcătuit formaţii pentru aplicarea îngrăşămintelor chimice pe semănături. Pămintul fiind îngheţat, aplicarea lor se face cu uşurinţă, fără a dăuna culturii. Din cele 1.300 ha, prevăzute a se fertiliza, lucrarea s-a făcut pe mai bine de 500 ha. La cooperativa agricolă din Petelea, în ferma condusă de ing. Cornel Coman seara cu 5 tractoare. Printre mecanizatorii care acţionau la încheierea cit mai operativă a arăturilor pe ultimele 30 ha se aflau Nicolaie Moldovan, Cornel Moldovan, Emil Suciu, Ioan Muntean şi alţii. Cu două formaţii se acţiona la fertilizarea semănăturilor. Măsuri operative, privind impulsionarea lucrărilor de sezon s-au luat şi în alte consilii unice agroindustriale printre care cele din Luduş, Sînpaul, Sărmaşu, Zau etc. La C.A.P. Bogata ce face parte din consiliul Luduş, Liviu Corla, preşedintele unităţii, împreună cu specialiştii din cooperativă, erau preocupaţi de REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a) Agricultura noastră s-a înscris în anii din urmă pe coordonatele ştiinţei şi tehnicii. Azi pămintul nu mai poate fi lucrat după cunoştinţele de odinioară, aşa cum o simfonie nu poate fi cîntatâ după ureche. Nu-i vorbă, agricultura nu duce lipsă de buni interpreţi, de dirijori cu experienţă, de instrumentele necesare. Acolo unde se obţin cite 4.000—5.000 kg griu sau orz la hectar, 50.000 şi chiar 60.000 kg sfeclă de zahăr, 9.000 şi chiar 12.000 kg struguri la hectar, e semn că pămintul e lucrat ştiinţific, cum scrie la carte, că tehnologiile practicate se apropie de cele de vîrf pe plan mondial. Din păcate, în marea orchestră a agriculturii judeţului nostru mai sînt interpreţi care cîntă fals, care fac meserie după ureche, practică metode vechi, de mult depăşite. Ingineri de fermă şi chiar ingineri şefi de unitate se lasă, pe alocuri, luaţi de val, abdică la primul obstacol de la responsabilitatea profesională, de la exigenţele ştiinţifice. Ingineria trece pe plan secundar, intră în anonimat şi Diplomatul devine un agricultor oarecare. Dovezi sunt multe, dar cea mai grăitoare o găsim în nivelul scăzut al recoltelor din unele ferme şi unităţi din judeţ. Mica însemnare se vrea o invitaţie la meditaţie, un îndemn la exigenţă şi mîndrie profesională. MF.LIAN BALDEANU