Steaua Roşie, martie 1979 (Anul 31, nr. 50-76)

1979-03-01 / nr. 50

PAGINA 2 STEAUA ROŞIE în activitatea tehnico-productivă la Liceul industrial nr. 2 „Conjunctură nefavorabilă“ sau ceva mai mult? Dacă o să începem cu cîteva realizări ţinute la „albumul suc­ceselor“ o facem pentru a arăta că nerealizarea planului pe luni­le ianuarie şi februarie ale aces­tui an, în cadrul activităţii teh­­nico-productive la Liceul indus­trial nr. 2 din Tg.-Mureş (liceu de industrializare a lemnului), poate fi pusă pe seama „conjunc­turii nefavorabile“ şi mai puţin pe seama modului în care este organizată şi desfăşurată aici a­­ceastă activitate. Pînă a ajunge la „conjunctura nefavorabilă“ să amintim faptul că în noiembrie 1974, conducerea liceului întoc­mea (la cerere), pe baza indica­ţiilor metodologice primite din partea ministerului de resort, un sistem de planificare a produc­ţiei şcolare, sistem declarat de către Centrala prelucrării lemnu­lui Bucureşti drept cea mai bună metodă de planificare şi organi­zare a activităţii tehnico-produc­­tive şi recomandat ca model pentru celelalte licee de profil din ţară. Atelierul liceului este unul dintre cele mai bine dotate din judeţ. Planul pe anul trecut a fost realizat şi este vorba de a­­proape 5 milioane lei. Elevii li­ceului au confecţionat în atelie­re, pentru autodotare, tot mobi­lierul şi lucrările din lemn din şcoală, internat şi cantină, rea­­lizînd beneficii de aproximativ ■2 milioane lei. In anul 1978, la concursul pe meserii, elevii li­ceului au obţinut premiul I la e­­tapa pe minister. Şi ar mai fi destule. In activitatea tehnico-producti­vă — de al cărei bun mers răs­punde tovarăşul Theodor Moldo­van, director adjunct al liceului, cu care am stat de vorbă dealt­fel — planul de producţie se fi­xează pe baza calculului fondu­lui de timp. Realizarea lui este condiţionată, în primul rînd, de contractele interne pe care şcoa­la le încheie cu IP.L. „23 Au­gust“, întreprinderea patronatoa­­re. Sub aspectul acoperirii pla­nului cu contracte nu este nici o problemă. Intr-un fel, atelierul liceului a ajuns o secţie a fa­bricii. Şcoala nu poate încheia contracte cu altcineva decît prin întreprindere (şi atunci trebuie, bineînţeles, aprobare specială), nu poate lucra cu terţe persoane, nu-şi poate desface „marfa“ cum se zice, decît prin fabrică deşi, între noi fie vorba, un asemenea liceu ar putea foarte bine să ai­bă propriul magazin de prezen­tare şi să vîndă şi direct către populaţie (magazinul s-ar putea realiza prin colaborarea cu Li­ceul de construcţii, în schimbul execuţiei localului Liceul nr. 2 livrîndu-i „partenerului“ mobi­lier sau alte obiecte din lemn de care ar avea nevoie). Rezolvarea acestor probleme nu este însă de competenţa noastră şi nici a conducerii liceului, aşa că rugăm a fi înregistrate ca eventuale propuneri. In primul trimestru al acestui an şcolar, cei aproximativ 600 de elevi care lucrează în atelierul liceului au avut de executat, conform contractului, seturi de măsuţe R-60 care au fost expor­tate. Pentru 1979, tot conform contractului, atelierul şcolii va DORU MUREŞAN (Continuare în pag. a 4-a) O manifestare pioniereasca cu multiple valenţe educative Duminică, în organizarea Con­siliului municipal al Organizaţiei pionierilor, la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Tg.-Mureş a avut loc sesiunea de etnografie şi folclor intitulată ,,Pe un pi­cior de plai...“, manifestare înca­drată în cea de-a H-a ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Acţiunea a avut me­nirea de a pune în lumină stră­daniile şi rezultatele pe care membrii cercurilor pioniereşti le obţin în cunoaşterea şi promova­rea valorilor tezaurului artistic popular, realizîndu-se totodată un schimb de experienţă preţios atît pentru cei mici, cît şi pentru entuziastele cadre didactice ca­­re-i îndrumă. Lucrările întocmite şi prezen­tate în cadrul sesiunii s-au dove­dit interesante şi de un bun ni­vel, fiind demne de laudă efor­turile pionierelor Tamara Toma („Trăsăturile caracteristice ale artei populare româneşti“), Mag­dalena Zahan („Portul popular românesc“), Laura Filpişan („Et­nografi mureşeni“) şi Angela Cherceac („Expediţia pioniereas­că „Culegătorii de comori“ — carte deschisă spre cunoaşterea creaţiei materiale şi spirituale a poporului nostru“). Cadrele didactice înscrise în programul sesiunii au prezentat pe baza propriei experienţe de conducători de cercuri, unele modalităţi de cunoaştere de către elevi a creaţiei populare, orele de îndeletniciri practice (înv. Lucreţia Mihalie, Liceul „Bo­lyai“), colecţia etnografică şcola­ră (prof. Asztalos Enikő, Şc. gen. nr. 1 Tg.-Mureş), expediţiile pio­niereşti (Iuliana Păltineanu, Casa pionierilor Tg.-Mureş; Floa­rea Constandin, Casa pionierilor Sighişoara). S-au pus în lumină, de asemenea, rolul acestor acti­vităţi în educarea patriotică, es­tetică şi pentru muncă a tinerei generaţii. Rezultatele obţinute in contac­tul cu valorile artistice populare şi asimilarea lor au fost ilustra­te şi de o expoziţie organizată cu acest prilej, în care au fost pre-­ zentate obiecte colecţionate de elevi — textile populare, piese de port, ceramică ş.a. — sau con­fecţionate de către ei în cadrul cercurilor, dovedind indeminare şi un admirabil simţ artistic. Ac­ţiunea s-a desfăşurat într-o atmo­sferă entuziastă, cu multiple va­lenţe educative, din care nu au lipsit poezia şi cîntecul. M. ART. MIRCEA ATITUDINI Specialişti in intervenţii care nu prea ştiu ce au de făcut! Miez de noapte. La întretăie­rea zilei lui 27 cu cea a lui 28 februarie, pe bulevardul „1 De­cembrie 1918“ din Tg.-Mureş, în dreptul Studioului de radio, o şuviţă de apă se prelinge pe caldarîm. Un şofer de taximetru dîndu-şi seama că este vorba de o defecţiune la o conductă sub­terană, anunţă dispeceratul de la I.J.G.C.L. Ofiţerul de serviciu din acea noapte, pe nume Kere­kes Sándor, specialist în ascen­soare, înregistrează reclamaţia şi trece la acţiune. Dar cum şi în ce mod s-a acţionat vom vedea. Aşadar, îi trimite pe instalatorii de serviciu Ioan Vancea şi Ge­­rebneş Matei, unul specialist în instalaţii exterioare şi altul în instalaţii interioare, pentru lo­cuinţe (deci alţi specialişti), la faţa locului. Au văzut şi... îna­poi la sediul întreprinderii, unde l-au informat pe dispecer că nu pot rezolva problema, zice-se fiindcă nu aveau lanterne. Au revenit, după ora 4, şi s-au sfă­tuit că este necesar să procedeze la închiderea vanelor. Dar pe care? Nu ştiau. Au închis ei u­­na, însă apa parcă ţîşnea şi mai vîrtos. Ne permitem o întrebare: oare ce se întîmpla dacă închi­deau robinetele de la conducta de gaze, care sunt aidoma celor de la instalaţiile de apă? După cîteva peripeţii nocturne, printre care şi defectarea maşinii de in­tervenţie, ajung la locuinţa din Sîngeorgiu de Mureş a lui Virgil Pop, şef de echipă instalaţii apă­­canal, cu intenţia de a-i aduce pentru a le da o mină de aju­tor. Susţin că au sunat, bătut în poartă, că au aruncat cu pie­tre în geam, însă colegul lor n-a dat nici un semn de viaţă. Aici situaţia e nelămurită din cauza declaraţiilor controversate. S-au reîntors şi din neputinţă profe­sională (pentru că despre ce alt­ceva poate fi vorba) au lăsat-o baltă. Ceva au făcut totuşi. Au desfăcut capacele gurilor de ca­nal pe o distanţă din circa 200 metri. Şi uite aşa această situa­ţie şi-a găsit rezolvarea cu mare întîrziere, ieri, 28 februarie, în jurul orei 12, cînd vana cu prici­na a fost schimbată, după ce în prealabil fuseseră închise alte 12 pentru localizarea punctului res­pectiv. Am relatat acest caz pentru că el reflectă un mod păgubos de acţiune, un mod neonorant de aţi face datoria. Şi acum conclu­ziile: 1) neaprecierea adevăratei situaţii; 2) un sistem informaţio­nal nepus la punct şi lipsit de orice exigenţă; 3) specialişti în intervenţii care nu prea ştiu ce să facă, slab instruiţi şi dotaţi tehnic; 4) nehotărâre în serviciu; 5) acţiune haotică şi în ritm de melc etc., etc. Toate au dus la scurgerea unei cantităţi de apă estimată între 73 şi 102 mc, la două accidente de circulaţie. Dar poate că nu acestea sunt ele­mentele primordiale ale faptului consumat. Lăsăm să le desluşeas­că întreprinderea, dar cu toată severitatea. DORIN BORDA Apropo de optimizare... Optimizarea transporturilor es­te una dintre sarcinile economi­ce cele mai actuale. S-au obţi­nut, nu-i vorbă, rezultate în a­­cest domeniu, dar se întîlnesc încă destule cazuri de folosire necorespunzătoare a mijloacelor de transport. De pildă, în fieca­re dimineaţă un număr de ca­mioane, unele cu remorcă, sta­ţionează, cu motoarele ambalate, într-o stradă îngustă între blo­curile cartierului Gheorghe Doja din Tg.-Mureş, făcînd un zgomot asurzitor şi viciind aerul curat al dimineţii. Ce caută ele acolo, ce aşteaptă, de ce la ora 8, une­ori 8,30 nu se află în plină acti­vitate, la transportul materiale­lor pe şantierele de construcţii ? Această întrebare am adresat-o unui „responsabil“ care şedea, lîngă şofer, în cabina unuia din­tre autovehiculele în staţionare, dar în loc de lămuriri el a replicat că... întrebarea îl ener­vează şi a plecat mai departe. Am aflat totuşi, de la alţii, că aceste camioane aparţin între­prinderii de transporturi, fiind închiriate de unităţile de con­strucţii şi aşteaptă indicaţia un­de să lucreze în ziua respectivă. Pînă sosea repartizarea, s-ar fi putut efectua cel puţin cite un transport! De ce nu se indică locul de muncă pentru aceste au­tocamioane din seara anterioară, ca să se poată prezenta diminea­ţa direct acolo ? E o problemă de organizare, importantă, legată direct de acţiunea de optimizare a transporturilor şi de impulsio­narea activităţii pe şantiere. Sperăm că semnalul nostru va fi luat în consideraţie, că „respon­sabilii“ nervoşi se vor calma, ur­mărind eficienţa maximă în munca maşinilor pe care le în­soţesc. E. L. Agenda CINEMA JOI. 1 MARTIE TIRGU-MUREŞ Arta: Detectiv particular. Progresul: Agentul liniş­tit. Select: Mark poliţistul la Geno­va. Tineretului: — Rîul care urcă muntele; Fiara. Flacăra: Vlad Ţepeş (ambele serii). Pitic: Greierele ver­de; Raţa buclucaşă; Moara de zăpa­dă. Nu ne jucăm aşa. SIGHIŞOARA — Lumina: Aurul lui Mackenna (ambele serii). REGHIN — Patria: Oraşul fantomă. TIRNAVENI — Melodia: Totul pentru fotbal. LUDUŞ — Fla­căra : Gustul şi culoarea fericirii. SOVATA — Doina: Animalul. Mun­citoresc: Richard al V-lea (ambele serii). SARMAŞU — Popular: Doc­torul Poenaru. IERNUT — Lumina: Revanşa. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Nimeni nu aleargă me­reu. FÎNTlNELE — Patria: Doctorul Poenaru. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Scaramouche. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, secţia ro­mână, ora 19.30: Bostanul găunos, secţia maghiară ora 17. In sala mi­că : Bethlen Kata. TELEVIZIUNE 17,00 — Telex. 17,05 — Teleşcoală. 17,25 — Curs de limbă rusă. 17,45 — Ansambluri corale. 18,05 — Reportaj pe gV b: Mozambic. 18,25 — Consul­taţii Juridice 18.45 — Marele premiu la sărituri cu schiurile de la Engel­berg (Elveţia). 19.20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Ora tine­retului. 20,55 — De la prima coope­rativă agricolă la agroindustrie. 21,10 — Mărţişoare, mărţişoare. . 21,50 — Tezaurul incaşilor. 22,15 — Telejur­nal. CONCERT FILARMONICA DE STAT, la ora 20: Concert de concerte dat de violoncelista Karine Gheorghian (U.R.S.S.). Dirijor: Cristian Mandeal. PRONOEXPRES Tragerea din 28 februarie a. c. Extragerea I — 15, 32, 20, 45, 11, 2. Extragerea a IX-a — 8, 23, 12, 31, 29, 6. Fond de cîștiguri: 1.096.222 lei. OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MUREŞ organizează următoarele excursii în străinătate: ■ U.I­.S.S. (Bucureşti — Kiev — Poltava — Harkov — Mosco­va — Bucureşti) tren: 5—17 aprilie 1979. Preţ informativ : 3.062.730 lei. Termen de înscriere : 5 martie. ■ R.D.G. (CIuj-Napoca — Praga — Dresda — Meissen — Leipzig — Magdeburg — Wernigerode — Schwerin — Rostock — Berlin — Budapesta — Cluj-Napoca) tren: 30 aprilie — 13 mai 1979. Preţ informativ: 4.383+717 lei. Termen de înscriere: 15 martie. ■ R.P.U.—R.S.C. (București — Praga — Budapesta — Cluj-Napoca) avion +tren: 9—15 aprilie, 16—22 aprilie. Preţ informativ: 2.681+384 lei. Termen de înscriere : 5 martie. ■ R.P.U. — R.S.C. — R.D.G. (Tg.-Mureş — Oradea — Buda­pesta — Brno — Praga — Karl Marx Stadt — Weimar — Eisench — Leipzig — Dresda — Hradec Kralove — Bratisla­va — Budapesta — Oradea — Tg.-Mureş) autocar. 27 aprilie — 9 mai. Preţ informativ : 4.694 +711 lei. Termen de înscriere : 15 martie. ■ R.P.P. (Bucureşti — Varşovia — Cracovia — Poznan —* Gdansk — Varşovia — Bucureşti) avion: 6—15 aprilie, 20—29 aprilie. Preţ informativ : 3.656+464 lei. Termen de înscriere : 5 martie. înscrierile se fac la punctele de turism din Tg.-Mureş, Târ­­năveni, Luduş, Sighişoara, Sovata şi Reghin. ÎNTREPRINDEREA „INDEPENDENŢA“ SIBIU încadrează muncitori pentru calificare in meseriile: — STRUNGAR — lăcătuş­iI — TURNĂTOR Cei interesaţi se vor prezenta la sediul întreprinderii pentru relaţii suplimentare şi efectuarea încadrării. i MICA PUBLICITATE Cu ocazia zilei de naştere, soţul şi copiii urează scumpei lor SUCIU ANA (BOORI) din Ungheni un căl­duros „La mulţi ani“. (1.368) VIND Trabant-Combi 600, in stare bună. Informaţii zilnic între orele 15—20. Szabadi Andrei, str. Iernu­­ţeni 115, Reghin. (1.354) VÎND parte din casă, 2 camere, bucătărie, cămară alimente. Liber­tăţii 83. Toth. DORESC apartament 2—3 camere, nemobilat, cu chirie, pe timp de a­­proximativ un an. Telefon 1.56.35, in­tre orele 20—21. (1.371) Cu adîncă durere anunţăm că cel care a fost IOAN VULTUR profesor pensionar a încetat din viată In seara zilei de 27 februarie 1979. Inmormîntarea va avea loc In orașul Blaj In data de 2 martie 1979, ora 14. FAMILIA ÎNDOLIATA Cu adincă durere anunţăm în­cetarea din viată a scumpei noas­tre mamă, soţie, bunică şi soră NAGHI MARIA născută HUSAR In virstă de 58 ani. Inmormintarea va avea loc In ziua de 1 martie 1979, ora 13, In comuna Grebeniţ (1.381) FAMILIA ÎNDOLIATA Cu mare durere anunţăm în­cetarea din viaţă a scumpului nostru fiu, soţ şi tată CALBEZA GAVREL in virstă de 42 ani. Inmormintarea va avea loc la cimitirul din Sîncrai, la data de 7 martie 1979, ora 14. FAMILIA ÎNDOLIATA

Next