Steaua Roşie, martie 1979 (Anul 31, nr. 50-76)
1979-03-01 / nr. 50
PAGINA 2 STEAUA ROŞIE în activitatea tehnico-productivă la Liceul industrial nr. 2 „Conjunctură nefavorabilă“ sau ceva mai mult? Dacă o să începem cu cîteva realizări ţinute la „albumul succeselor“ o facem pentru a arăta că nerealizarea planului pe lunile ianuarie şi februarie ale acestui an, în cadrul activităţii tehnico-productive la Liceul industrial nr. 2 din Tg.-Mureş (liceu de industrializare a lemnului), poate fi pusă pe seama „conjuncturii nefavorabile“ şi mai puţin pe seama modului în care este organizată şi desfăşurată aici această activitate. Pînă a ajunge la „conjunctura nefavorabilă“ să amintim faptul că în noiembrie 1974, conducerea liceului întocmea (la cerere), pe baza indicaţiilor metodologice primite din partea ministerului de resort, un sistem de planificare a producţiei şcolare, sistem declarat de către Centrala prelucrării lemnului Bucureşti drept cea mai bună metodă de planificare şi organizare a activităţii tehnico-productive şi recomandat ca model pentru celelalte licee de profil din ţară. Atelierul liceului este unul dintre cele mai bine dotate din judeţ. Planul pe anul trecut a fost realizat şi este vorba de aproape 5 milioane lei. Elevii liceului au confecţionat în ateliere, pentru autodotare, tot mobilierul şi lucrările din lemn din şcoală, internat şi cantină, realizînd beneficii de aproximativ ■2 milioane lei. In anul 1978, la concursul pe meserii, elevii liceului au obţinut premiul I la etapa pe minister. Şi ar mai fi destule. In activitatea tehnico-productivă — de al cărei bun mers răspunde tovarăşul Theodor Moldovan, director adjunct al liceului, cu care am stat de vorbă dealtfel — planul de producţie se fixează pe baza calculului fondului de timp. Realizarea lui este condiţionată, în primul rînd, de contractele interne pe care şcoala le încheie cu IP.L. „23 August“, întreprinderea patronatoare. Sub aspectul acoperirii planului cu contracte nu este nici o problemă. Intr-un fel, atelierul liceului a ajuns o secţie a fabricii. Şcoala nu poate încheia contracte cu altcineva decît prin întreprindere (şi atunci trebuie, bineînţeles, aprobare specială), nu poate lucra cu terţe persoane, nu-şi poate desface „marfa“ cum se zice, decît prin fabrică deşi, între noi fie vorba, un asemenea liceu ar putea foarte bine să aibă propriul magazin de prezentare şi să vîndă şi direct către populaţie (magazinul s-ar putea realiza prin colaborarea cu Liceul de construcţii, în schimbul execuţiei localului Liceul nr. 2 livrîndu-i „partenerului“ mobilier sau alte obiecte din lemn de care ar avea nevoie). Rezolvarea acestor probleme nu este însă de competenţa noastră şi nici a conducerii liceului, aşa că rugăm a fi înregistrate ca eventuale propuneri. In primul trimestru al acestui an şcolar, cei aproximativ 600 de elevi care lucrează în atelierul liceului au avut de executat, conform contractului, seturi de măsuţe R-60 care au fost exportate. Pentru 1979, tot conform contractului, atelierul şcolii va DORU MUREŞAN (Continuare în pag. a 4-a) O manifestare pioniereasca cu multiple valenţe educative Duminică, în organizarea Consiliului municipal al Organizaţiei pionierilor, la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Tg.-Mureş a avut loc sesiunea de etnografie şi folclor intitulată ,,Pe un picior de plai...“, manifestare încadrată în cea de-a H-a ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Acţiunea a avut menirea de a pune în lumină strădaniile şi rezultatele pe care membrii cercurilor pioniereşti le obţin în cunoaşterea şi promovarea valorilor tezaurului artistic popular, realizîndu-se totodată un schimb de experienţă preţios atît pentru cei mici, cît şi pentru entuziastele cadre didactice care-i îndrumă. Lucrările întocmite şi prezentate în cadrul sesiunii s-au dovedit interesante şi de un bun nivel, fiind demne de laudă eforturile pionierelor Tamara Toma („Trăsăturile caracteristice ale artei populare româneşti“), Magdalena Zahan („Portul popular românesc“), Laura Filpişan („Etnografi mureşeni“) şi Angela Cherceac („Expediţia pionierească „Culegătorii de comori“ — carte deschisă spre cunoaşterea creaţiei materiale şi spirituale a poporului nostru“). Cadrele didactice înscrise în programul sesiunii au prezentat pe baza propriei experienţe de conducători de cercuri, unele modalităţi de cunoaştere de către elevi a creaţiei populare, orele de îndeletniciri practice (înv. Lucreţia Mihalie, Liceul „Bolyai“), colecţia etnografică şcolară (prof. Asztalos Enikő, Şc. gen. nr. 1 Tg.-Mureş), expediţiile pioniereşti (Iuliana Păltineanu, Casa pionierilor Tg.-Mureş; Floarea Constandin, Casa pionierilor Sighişoara). S-au pus în lumină, de asemenea, rolul acestor activităţi în educarea patriotică, estetică şi pentru muncă a tinerei generaţii. Rezultatele obţinute in contactul cu valorile artistice populare şi asimilarea lor au fost ilustrate şi de o expoziţie organizată cu acest prilej, în care au fost pre- zentate obiecte colecţionate de elevi — textile populare, piese de port, ceramică ş.a. — sau confecţionate de către ei în cadrul cercurilor, dovedind indeminare şi un admirabil simţ artistic. Acţiunea s-a desfăşurat într-o atmosferă entuziastă, cu multiple valenţe educative, din care nu au lipsit poezia şi cîntecul. M. ART. MIRCEA ATITUDINI Specialişti in intervenţii care nu prea ştiu ce au de făcut! Miez de noapte. La întretăierea zilei lui 27 cu cea a lui 28 februarie, pe bulevardul „1 Decembrie 1918“ din Tg.-Mureş, în dreptul Studioului de radio, o şuviţă de apă se prelinge pe caldarîm. Un şofer de taximetru dîndu-şi seama că este vorba de o defecţiune la o conductă subterană, anunţă dispeceratul de la I.J.G.C.L. Ofiţerul de serviciu din acea noapte, pe nume Kerekes Sándor, specialist în ascensoare, înregistrează reclamaţia şi trece la acţiune. Dar cum şi în ce mod s-a acţionat vom vedea. Aşadar, îi trimite pe instalatorii de serviciu Ioan Vancea şi Gerebneş Matei, unul specialist în instalaţii exterioare şi altul în instalaţii interioare, pentru locuinţe (deci alţi specialişti), la faţa locului. Au văzut şi... înapoi la sediul întreprinderii, unde l-au informat pe dispecer că nu pot rezolva problema, zice-se fiindcă nu aveau lanterne. Au revenit, după ora 4, şi s-au sfătuit că este necesar să procedeze la închiderea vanelor. Dar pe care? Nu ştiau. Au închis ei una, însă apa parcă ţîşnea şi mai vîrtos. Ne permitem o întrebare: oare ce se întîmpla dacă închideau robinetele de la conducta de gaze, care sunt aidoma celor de la instalaţiile de apă? După cîteva peripeţii nocturne, printre care şi defectarea maşinii de intervenţie, ajung la locuinţa din Sîngeorgiu de Mureş a lui Virgil Pop, şef de echipă instalaţii apăcanal, cu intenţia de a-i aduce pentru a le da o mină de ajutor. Susţin că au sunat, bătut în poartă, că au aruncat cu pietre în geam, însă colegul lor n-a dat nici un semn de viaţă. Aici situaţia e nelămurită din cauza declaraţiilor controversate. S-au reîntors şi din neputinţă profesională (pentru că despre ce altceva poate fi vorba) au lăsat-o baltă. Ceva au făcut totuşi. Au desfăcut capacele gurilor de canal pe o distanţă din circa 200 metri. Şi uite aşa această situaţie şi-a găsit rezolvarea cu mare întîrziere, ieri, 28 februarie, în jurul orei 12, cînd vana cu pricina a fost schimbată, după ce în prealabil fuseseră închise alte 12 pentru localizarea punctului respectiv. Am relatat acest caz pentru că el reflectă un mod păgubos de acţiune, un mod neonorant de aţi face datoria. Şi acum concluziile: 1) neaprecierea adevăratei situaţii; 2) un sistem informaţional nepus la punct şi lipsit de orice exigenţă; 3) specialişti în intervenţii care nu prea ştiu ce să facă, slab instruiţi şi dotaţi tehnic; 4) nehotărâre în serviciu; 5) acţiune haotică şi în ritm de melc etc., etc. Toate au dus la scurgerea unei cantităţi de apă estimată între 73 şi 102 mc, la două accidente de circulaţie. Dar poate că nu acestea sunt elementele primordiale ale faptului consumat. Lăsăm să le desluşească întreprinderea, dar cu toată severitatea. DORIN BORDA Apropo de optimizare... Optimizarea transporturilor este una dintre sarcinile economice cele mai actuale. S-au obţinut, nu-i vorbă, rezultate în acest domeniu, dar se întîlnesc încă destule cazuri de folosire necorespunzătoare a mijloacelor de transport. De pildă, în fiecare dimineaţă un număr de camioane, unele cu remorcă, staţionează, cu motoarele ambalate, într-o stradă îngustă între blocurile cartierului Gheorghe Doja din Tg.-Mureş, făcînd un zgomot asurzitor şi viciind aerul curat al dimineţii. Ce caută ele acolo, ce aşteaptă, de ce la ora 8, uneori 8,30 nu se află în plină activitate, la transportul materialelor pe şantierele de construcţii ? Această întrebare am adresat-o unui „responsabil“ care şedea, lîngă şofer, în cabina unuia dintre autovehiculele în staţionare, dar în loc de lămuriri el a replicat că... întrebarea îl enervează şi a plecat mai departe. Am aflat totuşi, de la alţii, că aceste camioane aparţin întreprinderii de transporturi, fiind închiriate de unităţile de construcţii şi aşteaptă indicaţia unde să lucreze în ziua respectivă. Pînă sosea repartizarea, s-ar fi putut efectua cel puţin cite un transport! De ce nu se indică locul de muncă pentru aceste autocamioane din seara anterioară, ca să se poată prezenta dimineaţa direct acolo ? E o problemă de organizare, importantă, legată direct de acţiunea de optimizare a transporturilor şi de impulsionarea activităţii pe şantiere. Sperăm că semnalul nostru va fi luat în consideraţie, că „responsabilii“ nervoşi se vor calma, urmărind eficienţa maximă în munca maşinilor pe care le însoţesc. E. L. Agenda CINEMA JOI. 1 MARTIE TIRGU-MUREŞ Arta: Detectiv particular. Progresul: Agentul liniştit. Select: Mark poliţistul la Genova. Tineretului: — Rîul care urcă muntele; Fiara. Flacăra: Vlad Ţepeş (ambele serii). Pitic: Greierele verde; Raţa buclucaşă; Moara de zăpadă. Nu ne jucăm aşa. SIGHIŞOARA — Lumina: Aurul lui Mackenna (ambele serii). REGHIN — Patria: Oraşul fantomă. TIRNAVENI — Melodia: Totul pentru fotbal. LUDUŞ — Flacăra : Gustul şi culoarea fericirii. SOVATA — Doina: Animalul. Muncitoresc: Richard al V-lea (ambele serii). SARMAŞU — Popular: Doctorul Poenaru. IERNUT — Lumina: Revanşa. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Nimeni nu aleargă mereu. FÎNTlNELE — Patria: Doctorul Poenaru. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Scaramouche. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, secţia română, ora 19.30: Bostanul găunos, secţia maghiară ora 17. In sala mică : Bethlen Kata. TELEVIZIUNE 17,00 — Telex. 17,05 — Teleşcoală. 17,25 — Curs de limbă rusă. 17,45 — Ansambluri corale. 18,05 — Reportaj pe gV b: Mozambic. 18,25 — Consultaţii Juridice 18.45 — Marele premiu la sărituri cu schiurile de la Engelberg (Elveţia). 19.20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Ora tineretului. 20,55 — De la prima cooperativă agricolă la agroindustrie. 21,10 — Mărţişoare, mărţişoare. . 21,50 — Tezaurul incaşilor. 22,15 — Telejurnal. CONCERT FILARMONICA DE STAT, la ora 20: Concert de concerte dat de violoncelista Karine Gheorghian (U.R.S.S.). Dirijor: Cristian Mandeal. PRONOEXPRES Tragerea din 28 februarie a. c. Extragerea I — 15, 32, 20, 45, 11, 2. Extragerea a IX-a — 8, 23, 12, 31, 29, 6. Fond de cîștiguri: 1.096.222 lei. OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MUREŞ organizează următoarele excursii în străinătate: ■ U.I.S.S. (Bucureşti — Kiev — Poltava — Harkov — Moscova — Bucureşti) tren: 5—17 aprilie 1979. Preţ informativ : 3.062.730 lei. Termen de înscriere : 5 martie. ■ R.D.G. (CIuj-Napoca — Praga — Dresda — Meissen — Leipzig — Magdeburg — Wernigerode — Schwerin — Rostock — Berlin — Budapesta — Cluj-Napoca) tren: 30 aprilie — 13 mai 1979. Preţ informativ: 4.383+717 lei. Termen de înscriere: 15 martie. ■ R.P.U.—R.S.C. (București — Praga — Budapesta — Cluj-Napoca) avion +tren: 9—15 aprilie, 16—22 aprilie. Preţ informativ: 2.681+384 lei. Termen de înscriere : 5 martie. ■ R.P.U. — R.S.C. — R.D.G. (Tg.-Mureş — Oradea — Budapesta — Brno — Praga — Karl Marx Stadt — Weimar — Eisench — Leipzig — Dresda — Hradec Kralove — Bratislava — Budapesta — Oradea — Tg.-Mureş) autocar. 27 aprilie — 9 mai. Preţ informativ : 4.694 +711 lei. Termen de înscriere : 15 martie. ■ R.P.P. (Bucureşti — Varşovia — Cracovia — Poznan —* Gdansk — Varşovia — Bucureşti) avion: 6—15 aprilie, 20—29 aprilie. Preţ informativ : 3.656+464 lei. Termen de înscriere : 5 martie. înscrierile se fac la punctele de turism din Tg.-Mureş, Târnăveni, Luduş, Sighişoara, Sovata şi Reghin. ÎNTREPRINDEREA „INDEPENDENŢA“ SIBIU încadrează muncitori pentru calificare in meseriile: — STRUNGAR — lăcătuşiI — TURNĂTOR Cei interesaţi se vor prezenta la sediul întreprinderii pentru relaţii suplimentare şi efectuarea încadrării. i MICA PUBLICITATE Cu ocazia zilei de naştere, soţul şi copiii urează scumpei lor SUCIU ANA (BOORI) din Ungheni un călduros „La mulţi ani“. (1.368) VIND Trabant-Combi 600, in stare bună. Informaţii zilnic între orele 15—20. Szabadi Andrei, str. Iernuţeni 115, Reghin. (1.354) VÎND parte din casă, 2 camere, bucătărie, cămară alimente. Libertăţii 83. Toth. DORESC apartament 2—3 camere, nemobilat, cu chirie, pe timp de aproximativ un an. Telefon 1.56.35, intre orele 20—21. (1.371) Cu adîncă durere anunţăm că cel care a fost IOAN VULTUR profesor pensionar a încetat din viată In seara zilei de 27 februarie 1979. Inmormîntarea va avea loc In orașul Blaj In data de 2 martie 1979, ora 14. FAMILIA ÎNDOLIATA Cu adincă durere anunţăm încetarea din viată a scumpei noastre mamă, soţie, bunică şi soră NAGHI MARIA născută HUSAR In virstă de 58 ani. Inmormintarea va avea loc In ziua de 1 martie 1979, ora 13, In comuna Grebeniţ (1.381) FAMILIA ÎNDOLIATA Cu mare durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru fiu, soţ şi tată CALBEZA GAVREL in virstă de 42 ani. Inmormintarea va avea loc la cimitirul din Sîncrai, la data de 7 martie 1979, ora 14. FAMILIA ÎNDOLIATA