Steaua Roşie, aprilie 1979 (Anul 31, nr. 77-101)

1979-04-01 / nr. 77

006AM Al COAOTITVlUi Jl/DE TRAN MU OES Al PC.O. S/ Al CONSILIUIUI POPUIAR JUDETEAN _____________________•________ » __^______ |^AmilXX?n^N^77(&M8)^^^^^^um în U5^1^*iirîli«^1979^J^^^^^^paflnl^0^deJwnl^^^J Acţiuni şi iniţiative muncitoreşti pentru materializarea hotăririlor Consfătuirii cadrelor de conducere din economie Indici superiori de utilizare a capacităţilor de producţie In pru­mul trimestru din acest an, la întreprinderea „Nicovala“ din Sighişoara indicii de utili­zare a capacităţilor de producţie au atins o valoare de peste 88 la sută. Colectivul unităţii este conştient că prin această cifră nu s-a atins nici pe departe posibi­lităţile existente în secţiile pro­ductive. Intre principalele căi pe care se va acţiona, se remar­că două esenţiale: extinderea în continuare a deservirii de către un muncitor a mai multor ma­şini, preocupare care, deşi cu tradiţie în întreprindere, urmea­ză să ocupe o pondere mai im­portantă prin organizarea unor eficiente cursuri de policalifi­care a muncitorilor. A doua cale vizează perfecţionarea bi­necunoscutei metode de predare­­preluare din mers a maşinilor­­unelte, care, aplicată de la 1 martie a.c., asigură o mai bună utilizare a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie. Pe această cale se preconizează ca în acest an productivitatea muncii să sporească cu circa 15 la sută. " în sprijinul constructorilor Lucrările de dezvoltare şi mo­dernizare a capacităţilor de pro­ducţie de la întreprinderea de piele şi mănuşi din Tg.—Mureş se află în faza finală. Se preco­nizează ca pe această bază să sporească capacităţile de prelu­crare a tăbăcăriei cu 2 tone/zi, cu 20 la sută a secţiei de con­fecţii din piele şi cu 300 000 perechi/an cea a secţiei de con­fecţii mănuşi. La execuţia acestor importan­te lucrări un volum important şi-a asumat beneficiarul, valoa­rea ridicîndu-se la peste un mi­lion de lei. In permanenţă o echipă formată din 10 zidari şi instalatori au muncit cot la cot cu constructorii, executînd lu­crări de demolări, modificări, montări de utilaje şi instalaţii. Ajutorul efectiv acordat de către beneficiar reprezintă — sunt de părere constructorii — o condiţie importantă a punerii în func­ţiune la termen a acestor lucră­ri de investiții. Perfecţionări tehnologice Actuala campanie de remont de la Fabrica de zahăr din Tîrgu Mureş a găsit personalul muncitor din sectoarele meca­­no-energetic bine pregătit. îm­preună cu specialiştii unităţii ei sunt hotărîţi ca, paralel cu îmbunătăţirea calităţii repara­ţiilor, să aplice câteva perfecţio­nări tehnice care să conducă la creşterea capacităţii de fabrica­ţie şi a siguranţei în exploatare, la reducerea pierderilor tehno­logice, între aceste preocupări Un loc important ocupă îmbu­nătăţirea funcţionării culegăto­rului de pietre şi a benzii ru­lante de la această instalaţie; Sporirea capacităţii instalaţiei de spălare a sfeclei de zahăr; modificarea preselor şi dotarea acestora cu site noi pentru re­ducerea pierderilor tehnologice; modernizarea sistemului de go­lire a preselor centrifuge; înlo­cuirea unor pompe cu altele mai perfecționate și cu consu­muri reduse de energie electrică. Silvicultorii au început împăduririle Costişele, spinările dealuri­lor de la Singeorgiu de Pă­dure, din jurul Reghinului, sau din apropierea municipiu­lui Tirgu-Mureş, ca şi văile lipsite de viaţă, ce se răsucesc între coline şi cimpie, sunt acum asaltate de silvicultori, de peste 1.000 de plantatori. Primăvara 1979 a început sub semnul continuării amplei activităţi transformatoare, de materializare a Programului de conservare şi dezvoltare a fondului forestier pe perioada 1976—2010. Miini agere înfig mlădiţele viitorului pe mii de hectare, răcind ca pantele golașe, ca și văile roase de ape să de­vină în următorii ani adevă­rate întinderi ale liniștii, în care căprarii să se avînte pe sub poala arboretelor tinere (Continuare în pag. a 4-a) Decizia nr. 101 Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş, In conformitate cu dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, decide: Articol unic. — Se convoacă Consiliul popular al judeţului Mureş în sesiune la data de 3 aprilie 1979, ora 9, în sala de şedine a Consiliului popular judeţean, cu următoarea ordine de zi: 1) Analiză privind măsurile luate de Trustul de construcţii-mortaj pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1979. — Informare privind măsurile luate pentru pregătirea campaniei de primăvară. Preşedinte, NICOLAE VEREŞ Secretar, CORNEL HARŞAN In plantaţiile viticole Se pun baze trainice viitoarei recolte de struguri Despre ce s-a făcut şi se va face în această primăvară în plantaţiile viticole ne vorbeşte inginerul Lörincz Nicolae, director al întreprinderii viei şi vinului Mureş. Patrimoniul viticol al judeţului nostru cuprinde 3.246 ha de vie, din care 1.305 ha în I.A.S., 525 ha în asociaţii intercooperatiste şi 1.416 ha în C.A.P. In acest an suprafaţa viticolă a asociaţi­ilor va creşte cu 510 ha, din care acum în primăvară şi în vară vor fi plantate 183 ha. Din lipsă de material săditor restul suprafeţei va fi plantat numai la toamnă, pînă atunci terenul respectiv va fi însămînţat cu culturi care se recoltează timpu­riu şi creează condiţii să poată fi pregătit şi pichetat în vederea plantării. Acţiunea de plantare a început în această primăvară în toate cele 4 asociaţii, demarînd bine în asociaţiile din Band şi Găneşti şi continuă în condiţii optime şi în celelalte asociaţii, astfel încît se scontează că lucra­rea se va încheia în decurs de două săptămîni. Concomitent, în plantaţiile noi continuă lucrări­le de combatere a eroziunii so­lului, se fac şanţuri de scurgere a apei, debuşee, drenuri, dru­muri tehnologice, poduri şi po­deţe, bazine pentru pregătirea soluţiilor etc. In vederea asigurării mate­rialului săditor pentru anii vi­itori, în asociaţia viticolă Idri­­faia s-a trecut la altoirea a 1,1 milioane butaşi de vie, la I.A.S. Seuca — 2,2 milioane butaşi, iar în anul 1980, se vor altoi în total 11,2 milioane butaşi de viţă de vie. Pentru creşterea randamentului de viţă stas, în acest an se construieşte un solar în cadrul asociaţiei din Idrifaia, iar în anul viitor se va produce viţă în solarii pe sol ameliorat pe 12,2 ha, sens în care încă în acest an va începe construirea a 4 ha de solarii. In paralel, in toate plantaţi­ile viticole ale I.A.S., C.A.P. şi în asociaţiile intercooperatiste se desfăşoară din pli­s tăierile şi legatul, lucrări aflate în stadiu final în I.A.S. şi asociaţii. In C.A.P. via a fost dezgropată în toate plantaţiile şi acum se lu­crează la tăiat şi legat şi sunt garanţii că se vor termina în pe­rioada optimă. Pentru executarea unor lucrări de calitate, oamenii au fost instruiţi în cadrul fie­cărei unităţi. La tăiere se ur­măreşte aplicarea unei tehnologii adecvate pentru compensarea ochilor morţi datorită tempera­turilor scăzute din iarnă, astfel încît producţia planificată să poată fi realizată în condiţii bune. O acţiune rămasă în urmă, mai ales în C.A.P. şi într-o mă­sură mai mică în asociaţiile in­tercooperatiste, este fertilizarea cu îngrăşăminte naturale îndeo­sebi, cît şi cu îngrăşăminte chi­mice. Planul de fertilizare pre­văzut trebuie să se asigure în mod obligatoriu. Se recomandă să se administreze cel puţin 40 tone îngrăşăminte naturale, sau 500 — 1.000 kg îngrăşăminte complexe, dacă e posibil cu po­tasiu, la hectar. Imediat ce lu­crările de tăiere şi legare se vor încheia, este necesar ca peste tot să se treacă neîntîrziat, cu toate forţele, la aplicarea îngrăşămin­telor şi la încorporarea lor în sol odată cu arătura în plantaţi­ile mecanizabile sau cu sapa mare în cele nemecanizabile. De asemenea, sunt în curs de instalare tutorii în plantaţiile a­­flate în anul II şi III, iar acţiu­nea de instalare a sistemului de susţinere este pe terminate în asociaţia din Idrifaia şi urmează să înceapă în asociaţia din Gă­neşti. Lucrări de pregătire a solului și erbicidat pentru însămînțarea sfeclei de zahăr in consiliul agro­industrial Iernut. AMÎNAREA VIZITEI ȘEFULUI STATULUI GHANEZ ÎN ȚARA NOASTRĂ Vizita în România a șefului statului ghanez, președintele Consi­liului Militar Suprem al Republicii Ghana, general F. W. K. Akuffo, care urma să aibă loc în prima parte a lunii aprilie a. c., a fost amînată, de comun acord, pentru o perioadă ulterioară. NOI MODELE DE PRODUSE Din spaţiile productive ale întreprinderii de sticlărie şi fa­ianţă din Sighişoara au fost expediate unităţilor comerciale noi modele de produse de uz gospodăresc: servicii pentru cafea şi sandvişuri, vaze pentru flori (pentru serviile de cafea se livrează separat ceşti cu far­furii­ şi seturi de farfurii de masă. In această lună vom găsi în comerţ şi alte modele de servi­cii pentru cafea şi ceai decorate cu glazuri în două poziţii colo­­ristice şi cu pictură peste gla­zură. Suntem­ informaţi că, în cu­­rînd, prin turnare şi decupare, vor fi realizate două sortimente de pocale și fructiere de o fi­nețe deosebită. Sr­ — mj.ii~.iwT1 n__JRIKW. 1 Mergeţi pe Cornişa la blocurile 15, 16 şi 18 sau pe strada Argeşului! Aici sînt gospodari cu sutele, care, abia a dat col­ţul ierbii şi au ieşit în jurul blocurilor. Cu hîrleţul şi cu gre­bla. Ei au făcut deja toaleta de primăvară a scuarurilor, a ron­durilor de flori. Au dat o nouă faţă arborilor şi arbuştilor, au înfipt în faţa „casei“ noi trandafiri, au aşezat boscheţi ori dantele de lujeri. Totul e făcut cu aleasă grijă şi este o plă­cere să-i urmăreşti cu cîtă ambiţie muncesc locatarii acestor cartiere pentru cartea de vizită a edificiilor lor, a asociaţiilor de locatari, pentru estetica municipiului nostru. Şi exemplul lor merită să fie urmat. Căci fiecare floare şi arbore plantat aici, ori pe cetăţuia Sighişoarei, pe tîmpla dealului Reghinului, la Luduş sau pe coroana colinelor din Tîrnăveni, sunt adevă­rate izvoare de sănătate, de renaştere şi transformare a naturii înconjurătoare. GH. BARBULESCU planetă de pumăvată Căciulă neagră, cu pană, mîndru ca un cocon maramu­reşean, iţari albi, strămoşeşti. Un omuleţ înduioşător de frumos, cu ochii precum două mărgele, în braţe cu un semn al primăverii asemănător unui ghiocel plăpind. Ne-am obişnuit într-atit cu copilul finind pe palme un porumbel, simbolizînd pacea,­ încît asocierea ne surprinde. Ai senzația că din tot albul zăpezilor de pînă mai ieri, dominînd Rîpa de Jos, pitită sub poala pădurii, a mai ră­mas doar petecul acesta alb ţinut, cu gingăşie, în braţe. Iubire? Puritate? Prietenie? Privindu-l simţi un dor de co­pilărie, un dor de izvoare limpezi. Simţim vălurind pădurile verii de după trecutul echi­­nocţiu, furişîndu-se pe sub dealurile aşteptării, purtîn­­du-ne cu o clipă mai aproape de timpul înfloririi, mereu uimiţi de veşnica întoarcere. Săgetîndu-ne somnul şi a­­mintirile, vin spre noi her­gheliile verzi ale începutului peste alte răsărituri şi alte asfinţituri. Priviţi, dar, acest copil din Rîpa de Jos, cu mielul alb în braţe. De mult, şi multe, poate spune uneori o fotogra­fie simbolică a lazAr­­Adariu Foto: SZÁSZ CAROL

Next