Steaua Roşie, aprilie 1979 (Anul 31, nr. 77-101)

1979-04-01 / nr. 77

Arta delicatelor intervenţii pe ochi Convorbire cu profesor doctor FODOR FRANCISC, şeful Clinicii de oftalmologie din Tîrgu-Mureş Născut la Gheorgheni, îşi face studiile universitare la I.M.F. Tîrgu-Mureş, pe care le finalizează în 1953, timp de şase ani desfăşoară activitate didactică la acelaşi institut de învăţămînt medical, la disciplina anatomie patologică, unde abordează problemele oncologiei oculare pe care le continuă la clinica de oftalmologie; a participat la numeroase reuniuni medicale în ţară şi peste hotare; a redactat zeci de lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate; tema preferată: „Studiul anatomo-clinic al tumorilor oculare la copil“; se ocupă şi cu studiul ultrasonic al bolilor oculare; îndeplineşte şi funcţia de decan al facultăţii de stomatologie a I.M.F. Tîrgu-Mureş. După această fişă biografică menită să contureze, succint, un drum procurs în domeniul sănătăţii publice, vă rog tovarăşe profesor doctor să enumeraţi cîteva dintre preocupările colectivului pe care-l conduceţi, in ceea ce priveşte salvarea vederii celor ce suferă de una sau alta dintre bolile oculare. — Clinica tîrgumureşeană de oftalmologie, dotată cu aparatură modernă, dispune de un colectiv bine Închegat care lucrează cu conştiinciozitate şi, de ce să n-o recunoaştem, cu dăruire pentru... lumina ochilor semenilor lor. Pe lingă asta, ei participă cu evidente reuşite şi la activitatea didactică, curativă, ştiinţifică ce se împlineşte in perimetrul clinicii. Aş remarca şi contribuţia esenţială a personalului mediu, bine pregătit profesional, din finul căruia unele cadre sunt iniţiate în tehnici complicate de examinare. In cele 80 de locuri de spitalizare, tratăm anual peste 1.500 de bolnavi, iar in blocul operator efectuăm mai mult de 1.200 de intervenţii chirurgicale. — Cu ce rezultate? — Apreciem, şi spusele mele corespund realităţii, că rezultatele obţinute sunt la nivelul muncii curative desfăşurată in clinicile universitare din ţară, sau chiar in cele din Europa. Apelează la serviciile noastre oameni de pe tot cuprinsul ţării, din străinătate, oameni care se întorc in mijlocul familiilor lor vindecaţi şi in deplină capacitate creatoare. Dealtfel, prima grijă ne este salvarea vederii şi asigurarea reintegrării foştilor bolnavi in societate. — Dintre realizările concrete orînduite în spaţiul de suflet, profesional vorbind, pe care le consideraţi mai valoroase în sensul eficienţei? — In cîteva cuvinte m-aş referi la intervenţiile chirurgicale efectuate in vederea rezolvării insuficienţelor de sac conjunctival, a dezlipirilor de retină, la tratamentul tumorilor iriene, toate noutăţi, precum şi la transplantarea de cornee şi implantarea de cristalin artificial Cea din urmă activitate o practicăm în mod frecvent. — Alte preocupări şi date semnificative desprinse din munca ce se împlineşte fie în cadrul clinicii fie în afara ei? — Depistarea şi tratarea copiilor cu deficienţe vizuale congenitale şi ciştigate, iată o preocupare deosebită a colectivului. Apoi, prevenirea traumatismelor (industriale, ocazionale, intenţionate) şi combaterea consecinţelor acestora, îngrijirea bolnavilor cu glaucom, prescripţia lentilelor de contact, lucru ce se realizează doar la Bucureşti şi la noi. Sub îndrumarea metodologică a clinicii se organizează şi desfăşoară activitatea oftalmologilor din policlinicile tirgumureşene, din cele ale judeţului Mureş, ori din judeţele Covasna, Harghita, Bistriţa-Năsăud. Am iniţiat consfătuiri ştiinţifice în mai multe oraşe, avem teme comune de cercetare cu oftalmologi din ţară, acordăm, prin colaborare, ajutor preţios şi altor specialişti din medicina internă, neurologie, neurochirurgie, endocrinologie etc. Scopul urmărit nefiind altul decit acela al grijii faţă de tratarea şi vindecarea omului suferind. Convorbire consemnată de DORIN BORDA E PUR ŞI MUOVE! Şi totuşi se mişcă! Faimoasele cuvinte rostite de Galileo Galilei care, după Copernic, proclamase că Pămîntul se mişcă, se învirteşte, sunt tot mai mult confirmate de ştiinţă. Dacă în prezent nu faptul că Pămîntul se învirte în jurul axei sale şi în jurul Soarelui ar fi probleme de neînţeles pentru toată lumea, există, totuşi, o dilemă în legătură cu deplasarea continentelor. Dar iată şi această ipoteză strălucit confirmată de încă un senzaţional fenomen tectonic petrecut cu puţin timp în urmă: îndepărtarea Arabiei cu mai mult de un metru „sub ochii“ specialiştilor care „au observat" din mers deriva continentelor!! Intr-adevăr, la 6 noiembrie 1978, deci în urmă cu cîteva luni, s-a „născut“ unul din cei mai tineri vulcani de pe planeta noastră, vulcanul Ardoukoba, unul din cei peste 500 de vulcani activi, din care 50 sunt supravegheaţi în permanenţă. Acest neasemuit de evident şi convingător fenomen tectonic care a determinat şi îndepărtarea Africii de Asia, a avut loc în Depresiunea Afar din Republica Djibouti, stat pe coasta de est a Africii, la Golful Aden, deci vecin cu peninsula Arabia. Faptul este cu atît mai revelator, mai impresionant pentru ştiinţă, cu cît el a fost prevăzut de marele vulcanolog Haroun Tazieff cu mult timp în urmă, omul de ştiinţă avînd cea mai mare satisfacţie pe care o poate avea un cercetător. Fenomenul a confirmat deci teoria tectonicii în plăci, a tectonicii globale, deriva continentelor sau deplasarea acestora, după care actualele continente au fost iniţial unul singur (Pangeea) şi un singur ocean, o singură mare universală (Panthaassa), continentele despărţindu-se unele de altele, în urma unor fenomene tectonice plutind apoi, în derivă, asemănător unor gheţari plutitori, şi ocupînd locul pe care îl cunoaştem astăzi, pentru fiecare continent, pe glob. Cu alte cuvinte s-a confirmat ipoteza formulată încă în anul 1912 de A. Wegener, studiată atent în ultimii 15 ani. Intr-adevăr, in estul Africii, în zona marilor lacuri şi vulcani, există o imensă crăpătură în scoarţa terestră, zonă în care a avut loc şi recentul fenomen tectonic care a dus la formarea vulcanului Ardoukoba şi care a determinat separarea plăcii africane de cea arabică, cu mai mult de un metru, într-un timp foarte scurt şi vizibil. Plutim deci, odată cu plăcile care susţin continentele şi fundul oceanelor! OLIVIU MARCU lector universitar Sezonul estival bate la uşă. Cum îi întîmpinaţi? Ne răspunde tovarăşul Aurel Dan, directorul întreprinderii balneoclimaterice Sovata. — Prin caracterul permanent al staţiunii, noi ne aflăm tot timpul în sezon turistic. Doresc însă să remarc faptul că, pentru sezonul estival am întreprins acţiuni deosebite. Aş aminti, printre altele, reparaţiile capitale şi curente ce se execută la 23 de vile, cu 616 locuri, prin care se ridică gradul de confort. Pînă în prezent, la 6 vile s-au încheiat deja lucrările. Cele 5 cooperative meşteşugăreşti acţionează pentru terminarea la timp a tuturor reparaţiilor în staţiune. Astfel, pentru sezonul cald vom dispune de 3.800 locuri de cazare, din care 912 locuri în hoteluri. Ne preocupă în mod deosebit ridicarea nivelului servirii, în care scop acţionăm în direcţia perfecţionării pregătirii profesionale a tuturor lucrătorilor noştri. Odată cu darea în folosinţă a hotelului aflat in construcţie, Sovata va dispune de o puternică bază materială pentru cazare, la care se adaugă cea de tratament. I Pe lingă condiţiile de cazare, tratament şi masă, zecile de mii de oameni care vin aici au nevoie şi de distracţie. Ce s-a întreprins în această direcţie? — Ne preocupă, în special, dimensionarea locurilor de agrement la nivelul cerinţelor. Pentru localnici, în primul rînd, a fost amenajat şi se va pune la dispoziţie un ştrand lingă vila „Nora“. Un atrăgător loc de agrement îl constituie Lacul tineretului din apropierea restaurantului Tivoli, pe care-l vom dota cu un număr sporit de bărci și hidrobiciclete. Tot în scopuri distractive vom amenaja cîteva terenuri de sport, de tenis, baschet etc., iar la restaurantele „Casino“ și „Făget“ vom asigura orchestre de muzică uşoară şi populară. După cum se cunoaşte, turismul automobilistic, în special la sfîrşit de săptămină este în continuă dezvoltare, avind in vedere şi extinderea aplicării măsurii privind reducerea săptăminii de lucru. Nu consideraţi că e necesar să se acţioneze cu mai multă hotărire pentru asigurarea locurilor de popas? — Noi ne-am Întocmit un program în această direcţie. Pe baza lui amenajăm localul de la Stîna din Vale într-o unitate de alimentaţie publică cu specific de stînă. Concomitent, aici asigurăm şi un loc de parcare pentru circa 20 de autoturisme. Dealtfel, această zonă, situată la 2 km de staţiune, reprezintă un minunat loc de popas, oferind condiţii chiar şi pentru organizarea unui sat de vacanţă, având în vedere că există nu numai apă, ci şi canalizare. Legat de canalizare, am aminti Trustului de construcţiimontaj despre obligaţia de a repara drumurile pe care le-a distrus în timpul lucrărilor de canalizare efectuate la tabăra de pionieri. Prin eforturi nu prea mari s-ar putea amenaja, chiar de către cooperaţia de consum spaţioase şi ospitaliere locuri d© popas la Săcădatu de Sus, lingă ferma de la Isculia, existînd posibilitatea deschiderii şi unui han turistic. Un alt loc de popas se poate amenaja la intrarea în Sovata dinspre Praid. Aici funcţionează şi o cantină-restaurant. Prin organizarea acestor locuri de popas şi a altora s-ar evita aglomeraţia în staţiune sîmbăta şi duminica. P. POPŞOR Bucătarul vă recomandă Suflet de legume. Se pregăteşte un sos alb din 100 g unt, 70 g făină, 150 g lapte, la foc potrivit. După ce se răceşte sosul, se adaugă 3 gălbenuşuri şi 500 g legume fierte, tăiate triunghiuri (după preferinţă se poate adăuga şi şuncă tăiată cubarele). Apoi se adaugă albuşurile bătute spumă, 100 g caşcaval ras, sare şi piper, după gust. Această compoziţie se toarnă Intr-o formă unsă cu unt, astfel ca forma să rămînă neumplută circa 3—4 cm de la marginea de sus. Se presară deasupra caşcaval ras şi se introduce la cuptor circa 20—30 de minute pînă ce compoziţia se rumeneşte şi creşte frumos. Se serveşte imediat. Rulou din muşchi de vită. Un kg muşchi de vită se taie in două, pe mijloc, astfel ca să se deschidă fără a se tăia de tot. Se bate cu ciocanul pentru şniţel pînă se ajunge la grosimea de circa 1,5—2 cm. Din 4 ouă şi o conservă de spanac (strecurat şi stors de zeamă) se face o omletă tare, într-o tavă cu ulei fierbinte. Această omletă se aşează pe muşchiul bătut şi se rulează. Muşchiul rulat se leagă cu o sfoară (ca şi la muşchiul ţigănesc) şi se introduce la cuptor într-o tavă cu puţin ulei, stropindu-se, pe parcurs, cu vin. Cînd muşchiul este prăjit se scoate sfoara, se taie felii şi se serveşte cu garnituri asortate şi sosul format. CSERKESZ KALMAN bucătar PĂCĂLELI ORIZONTAL: 1). Păcăleală de 1 aprilie. — Te încuie, nu altceva. 2) Oferă încurcături de fire (sing.). — Pedepsit, rău de tot. 3). Păcălici, văzut la spate! — îl duci cum vrei. 4). S-a prins de figură (fern.). 5). Potrivnic, de felul lui. — Dus, pe la spate! 6). Bor, întors! — Pasa ghinionistului. 7). Păcală, Păcăliţa şi Tîndală, la un loc. — I se întind plase zdravene. 8). Pe aproape. — Păcălit, ca la carte. 9). E cu cîntec. — 1 aprilie, pentru toţi. 10). Curse, pentru rebusişti! — Pune mereu ceva la cale. VERTICAL. 1) Asta ne face figura. — Clubul amatorilor de curse (pres.). 2). Hoţi, fără cap! — Poznaş, din fire (reg.). 3). Prinsă-n lanţ. — As al fentelor... pe gazon. 4). Ţi-o plăteşte primul. — Tic, rebusist! 5). Te atrage în cursă. 6). A bara calea cuiva. 7). Lăsat tablou (inf.) 8). Cuvînt de împotrivire... — ... şi altul înscris tn careu. 9). Dreapta lui Tîndală! — Meci, care-i păcălește pe spectatori. 10). Prinsă-n cursă. — Cursă anume pentru dus. Ing. CORNEL CĂLUGĂR • STEAUA ROSTE PROTNA 3 CARNET PLASTIC Mathé András La Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş este deschisă expoziţia de acuarelă şi lucrări in ulei a plasticianului amator Mathé András. Fără pretenţii deosebite in planul reprezentării artistice, profesorul Mathé A se raliază ideii de frumos prin simţ cromatic şi sensibilitatea tuşei Cunoscător al tehnicii acuarelei, cu un ochi exersat în decantarea tonurilor dominante şi a elementelor compoziţionale definitorii, plasticianul amator reuşeşte să obţină efecte estetice care fac plăcută receptarea lucrării. Uneori, în dorinţa de a sublinia anumite detalii, urmărind obţinerea efectului, chiar dacă din punct de vedere artistic lucrarea nu cere acest lucru, Mathé A. „reuşeşte" să sufoce uşor acuarela". Acolo unde nu revine gratuit, lucrarea rămâne aerisită, vaporoasă, sinceră, convingătoare aşa cum se intîmplă în cazul celor intitulate „Octombrie", „Viscolul mov", „Promoroacă", „Peisaj". In ulei, lucrarea este chinuită, şansa exprimării spontane nu mai există ca în acuarelă, simţul cromatic, singur, nu mai poate fi pus in valoare atita timp cit pensula nu este condusă cu siguranţa ce ţi-o dă o suficientă informaţie în tehnica genului. Rămine evidentă, insă, dragostea lui Mathé pentru pictură, dorinţa clară de-a reuşi în spaţiul valorii şi nu mai puţin convingător simţul cromatic pus in valoare în lucrările în acuarelă. DORU MUREŞAN