Steaua Roşie, mai 1979 (Anul 31, nr. 102-127)

1979-05-01 / nr. 102

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, au participat la tradiţionala adunare populară consacrată Zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat au particip­i­pat, luni după-amiază, în Ca­pitală, la tradiţionala adunare­­ populară consacrată zilei de 1 Mai, sărbătoare omagiată în a­­cest an sub semnul a trei memo­rabile evenimente, cu profunde rezonanţe în conştiinţa întregii noastre naţiuni: 90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca Zi Internaţională a oamenilor mun­­­­cii; 40 de ani de la marile de­monstraţii antifasciste şi anti-­­ războinice din ţara noastră, la organizarea cărora tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu a adus o con- T tribuţie inestimabilă ; 35 de ani de la realizarea Frontului Unic Muncitoresc, act politic care a constituit nucleul viguros al u­­nităţii întregului popor în lupta împotriva dictaturii militaro-fas­­ciste, pentru salvgardarea intere­selor sale fundamentale, a însăşi fiinţei sale naţionale. Cu sentimente de neţărmurită dragoste, de profundă stimă şi preţuire, exprimate prin emoţio­nante urări, prin cîntec şi joc, au întîmpinat numeroşi locuitori ai ▼ Capitalei pe secretarul general al partidului, încă de la sosirea în Parcul Tineretului, pînă la Pa­latul Sporturilor şi Culturii, un­de a avut loc marea adunare populară, organizată de Comite­tul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu aceleaşi simţăminte de vi­brant entuziasm, cu aceeaşi căl­dură, au întîmpinat pe conducă­torul partidului şi al statului nostru miile de participanţi la adunare. La intrarea în sală, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, tova­­r­­ăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi to­varăşi din conducerea partidului şi statului sunt salutaţi cu puter­nice urale. Asistenţa scandează îndelung numele partidului, al se­cretarului său general, „Ceauşescu — P.C.R. !“. Acest refren întipă­rit ca un simbol în conştiinţa po­porului nostru răsună apoi minu­te în şir în marea sală. Ora 16, împreună cu secreta­rul general al partidului, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, în tribuna oficială iau loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, Emil Bo­bu, Cornel Burtică, Virgil Caza­­cu, Gheorghe Cioară, Lina Cioba­­nu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ştefan Andrei, Ion Coman, Nicolae Con­stantin, Mihai Dalea, Miu Do­­brescu, Ludovic Fazekas, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Pa­­tilineţ, Ion Ursu, Richard Winter, Dumitru Popa, Ilie Rădulescu, Marin Vasile. Iau Ioc, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă, muncitori, alţi repre­zentanţi ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucureştene, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. In sală sunt prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalita­te, conducători de instituţii cen­trale, organizaţii de masă şi ob­şteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile şi in­stituţiile bucureştene. Au luat parte delegaţi şi re­prezentanţi ai unor partide po­litice, ai unor foruri sindicale In­ternaţionale, ai unor organizaţii sindicale, de femei şi ai altor organizaţii de masă din ţări so­cialiste, din state în curs de dez­voltare, din alte ţări din Europa, Asia, Africa, America Latină, in (Continuare In pag. a 4-a) Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Luni, 30 aprilie, a avut loc şe­dinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. La primul punct înscris pe ordinea de zi, comitetul executiv a ana­lizat măsurile luate de Direcţia generală pentru agricultură şi industrializarea produselor agri­cole, de birourile executive ale consiliilor populare pentru orga­nizarea în bune condiţii a păşu­­natului în acest an şi asigurarea producţiei de masă verde pentru animale. A fost reliefat faptul că, sub îndrumarea directă a Co­mitetului judeţean de partid, or­ganele agricole judeţene şi birou­rile executive ale consiliilor populare au acţionat din timp, greu fermitate şi răspundere, pen­tru creşterea productivităţii pa­jiştilor naturale şi asigurarea masei verzi pentru animale. Prin­tre măsurile întreprinse în acest sens a fost subliniată importan­ţa înfiinţării celei de-a doua în­treprinderi pentru îmbunătăţirea pajiştilor în judeţ, întocmirii de documentaţii şi studii pe baza cărora s-au alocat de către or­ganele centrale fonduri majorate în vederea îmbunătăţirii păşuni­lor, rearondării și reorganizării cantoanelor pastorale etc. Conco­mitent, au sporit preocupările pentru asigurarea îngrășăminte­(Continuare în pag. a 4-a) ZIUA TINERE­ T» fiecare an, la 2 Mai, săr­bătorim Ziua tineretului din Republica Socialistă România. Această zi de primăvară consti­tuie pentru toţi tinerii un minu­nat prilej de bilanţ, dar şi de angajare hotărită spre o reală definire a profilului moral şi spiritual, de recunoştinţă faţă de grija permanentă de care ne bucurăm, faţă de condiţiile tot mai bune de muncă şi viaţă create de partidul şi statul nostru. Tinerii de pe aceste străbune meleaguri mureşene — români, maghiari, germani — însufleţiţi de marile evenimente ale anului 1919, a 35-a aniversare a elibe­rării patriei de sub dominaţia fascistă şi Congresul al XII-lea al P.C.R., îşi sporesc eforturile creatoare in direcţia realizării calitative a îndatoririlor econo­mice, participă pe şantierele de muncă patriotică la lucrări de zidire a obiectivelor de investi­ţii, a locuinţelor şi căminelor pentru tineret, la lucrări în a­­gricultură, pomicultură, silvicul­tură. Comitetul judeţean Mureş al U.T.C. va mobiliza peste 20 000 de tineri pe cele şase şantiere judeţene şi în cele 10 tabere de muncă patriotică. Tineretul din mediul rural, alături de ceilalţi oameni ai muncii, se regăsesc la numeroase acţiuni de înfru­museţare a localităţilor, la cele de amenajare a zonelor de a­­grement. La sărbătoarea tinereţii, cu rezultate semnificative, de real efect formativ şi educativ, se aliniază şi cei peste 400 de muncitori şi elevi mureşeni a­­flaţi pe şantierele naţionale ale tineretului patriei. ANGELA ISAROIU prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al U.T.C. (Continuare în pag. a 3-a) M - Anul XXXI \ fj Nr. 102­­6.5S3« ML V " Marti li­e - 1 mai 197» - NI ft 4 pagini, II » de bani /J Raport muncitoresc la marea sărbătoare Chipurile vii ale pasiunii O pasiune nu se naşte într-o clipă. Ea se formează lent, de-a lungul anilor şi anilor — zice cu înţelepciune Vasile Popic, matriţei la „Nicovala“ Sighişoara. Intr-adevăr, ea ce­re cunoaştere, adică muncă, devotament, credinţă, pentru că, spun poeţii şi filozofii, a cunoaşte înseamnă a iubi. — Nu zic, era o vreme cind părea de ajuns să munceşti corect cele 480 de minute. Şi obţineai producţie peste plan. Se mai poate şi acum. Dar nu mai e ce trebuie. Adică nu­-i de ajuns — este de părere maistrul Viorel Coman. apro- M. B­ARD­Aș AN­u (Continuare în pag. a 4-a) Desen de ILEANA BOROȘ S-a pus in funcţiune prima capacitate pe noua platformă a I.M. „Republica“ Reghin Acest început de mai reprezintă un nou şi important suc­ces pentru metalurgiştii de la I.M. „Republica" din Reghin. Acest început de mai marchează punerea în funcţiune a pri­mei capacităţi de producţie de pe noua platformă industrială, care în final va constitui o mare şi modernă uzină de prelu­crare la cald şi la rece a fontei şi oţelului, o mare uzină pro­ducătoare de ansamble şi subansamble pentru industria de autovehicule a ţării. In acest început de mai secţia sculărie, statul major al uzinei prezente şi viitoare, s-a mutat în noua hală unde pen­tru început 40 de maşini-unelte dintre cele mai complexe şi o sută de muncitori bine pregătiţi au început să realizeze, cu opt luni mai devreme, părţile componente de scule, dispozi­tive, matriţe şi verificatoare pentru producţia de serie, pen­tru prelucrarea pieselor ce vor fi turnate pe liniile automate de oţel (care vor fi puse in funcţiune la sfîrşitul acestui an) IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 4-a) PRODUCŢIE NETA SUPLIMENTARĂ In cronică întrecerii socia­liste colectivul întreprinderii „Electromureş" din Tg.-Mureş înscrie noi succese, între care se remarcă depăşirea cu 12 milioane lei a planului pro­ducţiei nete pe 4 luni. Prin­cipala cale de creştere a pro­ducţiei nete a constat în rea­lizarea şi depăşirea indicatori­lor fizici, cu 18 milioane lei la produse ale Industriei elec­trotehnice şi 9 milioane lei la aparataj electric de joasă ten­siune. Cele mai importante contribuţii le-au avut colecti­vele secţiilor de cablaje auto, conductori electrici şi electro­­calorice. Proba de foc a conştiinţei Reportaj de MELIAN BALDEANU — Se zice frecvent, fără a pătrunde în sensuri, că agri­cultura devine o variantă a muncii industriale. — Da, este o variantă, dar de un fel deosebit, ne zicea, într-o altă împrejurare, Flo­rin Căpăţină, director la S.M.A. Iernut. El asocia această idee nu a­­tît cu numărul maşinilor care preiau truda de veacuri a plu­garului, ci mai degrabă cu noua atitudine a omului faţă de muncă, atitudinea muncito­rească, conştientă, devotată, dublată tot timpul de disci­plină. In această primăvară buclu­caşă, venită parcă dinadins să încerce tăria omului, să pro­beze atitudinea lui faţă de muncă, gradul lui de conştiin­ţă şi devoţiune, a pus cu pri­sosinţă în lumină că nu nu­mărul maşinilor este hotări­­tor, sau nu în primul rînd. Omul, hărnicia lui, destoinicia lui, trăsăturile sale morale, iată ce s-a dovedit a fi deter­minant, hotărîtor. Am văzut maşini stînd a neputinţă în faţa ploilor, a te­renului înmlăştinat de ape. Şi ar fi putut sta încă mult şi bine aşa, şi n-am fi avut a­­tunci pline, şi nici legume, şi nici fructe, şi nici zahăr, adi­că tot ce ne dorim pentru în­destulare. Lingă ele au fost insă oamenii, noul detaşament muncitoresc al satului. A fost un Vi­salon Cordoş din Gre­­beniş, un Vasile Bianu din Band, un Szombat Mihai din Mădăraş, un Ion Moldovan din Finaţe, un Ioniţă Pop din Oroi, au fost toţi cei pe care ii numim mecanizatori şi ca­re s-au bătut cu toate puteri­le lor să învingă greutăţile, care n-au descălecat de pe tractor cite 12 şi 16 ore din zi, care n-au părăsit ogorul zi şi noapte deindată ce s-au ivit momente bune de lucru. Cei care au terminat mai re­pede, deşi osteniţi, s-au dus cale de şapte sate să-i ajute pe cei aflaţi la grea cumpănă — la Breaza, la Ricin, la Zau, peste tot unde se mai cerea un ultim efort pentru a pune sămînţa in pămint. Cind s-a mai pomenit să ai de înfruntat asemenea greu­tăţi ca acum, în primăvara lui 79, şi să termini totuşi se­(Continuare în pag. a 3-a)

Next