Steaua Roşie, mai 1979 (Anul 31, nr. 102-127)
1979-05-01 / nr. 102
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, au participat la tradiţionala adunare populară consacrată Zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat au participipat, luni după-amiază, în Capitală, la tradiţionala adunare populară consacrată zilei de 1 Mai, sărbătoare omagiată în acest an sub semnul a trei memorabile evenimente, cu profunde rezonanţe în conştiinţa întregii noastre naţiuni: 90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca Zi Internaţională a oamenilor muncii; 40 de ani de la marile demonstraţii antifasciste şi anti- războinice din ţara noastră, la organizarea cărora tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus o con- T tribuţie inestimabilă ; 35 de ani de la realizarea Frontului Unic Muncitoresc, act politic care a constituit nucleul viguros al unităţii întregului popor în lupta împotriva dictaturii militaro-fasciste, pentru salvgardarea intereselor sale fundamentale, a însăşi fiinţei sale naţionale. Cu sentimente de neţărmurită dragoste, de profundă stimă şi preţuire, exprimate prin emoţionante urări, prin cîntec şi joc, au întîmpinat numeroşi locuitori ai ▼ Capitalei pe secretarul general al partidului, încă de la sosirea în Parcul Tineretului, pînă la Palatul Sporturilor şi Culturii, unde a avut loc marea adunare populară, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu aceleaşi simţăminte de vibrant entuziasm, cu aceeaşi căldură, au întîmpinat pe conducătorul partidului şi al statului nostru miile de participanţi la adunare. La intrarea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului sunt salutaţi cu puternice urale. Asistenţa scandează îndelung numele partidului, al secretarului său general, „Ceauşescu — P.C.R. !“. Acest refren întipărit ca un simbol în conştiinţa poporului nostru răsună apoi minute în şir în marea sală. Ora 16, împreună cu secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în tribuna oficială iau loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ştefan Andrei, Ion Coman, Nicolae Constantin, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patilineţ, Ion Ursu, Richard Winter, Dumitru Popa, Ilie Rădulescu, Marin Vasile. Iau Ioc, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă, muncitori, alţi reprezentanţi ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucureştene, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. In sală sunt prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene. Au luat parte delegaţi şi reprezentanţi ai unor partide politice, ai unor foruri sindicale Internaţionale, ai unor organizaţii sindicale, de femei şi ai altor organizaţii de masă din ţări socialiste, din state în curs de dezvoltare, din alte ţări din Europa, Asia, Africa, America Latină, in (Continuare In pag. a 4-a) Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Luni, 30 aprilie, a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. La primul punct înscris pe ordinea de zi, comitetul executiv a analizat măsurile luate de Direcţia generală pentru agricultură şi industrializarea produselor agricole, de birourile executive ale consiliilor populare pentru organizarea în bune condiţii a păşunatului în acest an şi asigurarea producţiei de masă verde pentru animale. A fost reliefat faptul că, sub îndrumarea directă a Comitetului judeţean de partid, organele agricole judeţene şi birourile executive ale consiliilor populare au acţionat din timp, greu fermitate şi răspundere, pentru creşterea productivităţii pajiştilor naturale şi asigurarea masei verzi pentru animale. Printre măsurile întreprinse în acest sens a fost subliniată importanţa înfiinţării celei de-a doua întreprinderi pentru îmbunătăţirea pajiştilor în judeţ, întocmirii de documentaţii şi studii pe baza cărora s-au alocat de către organele centrale fonduri majorate în vederea îmbunătăţirii păşunilor, rearondării și reorganizării cantoanelor pastorale etc. Concomitent, au sporit preocupările pentru asigurarea îngrășăminte(Continuare în pag. a 4-a) ZIUA TINERE T» fiecare an, la 2 Mai, sărbătorim Ziua tineretului din Republica Socialistă România. Această zi de primăvară constituie pentru toţi tinerii un minunat prilej de bilanţ, dar şi de angajare hotărită spre o reală definire a profilului moral şi spiritual, de recunoştinţă faţă de grija permanentă de care ne bucurăm, faţă de condiţiile tot mai bune de muncă şi viaţă create de partidul şi statul nostru. Tinerii de pe aceste străbune meleaguri mureşene — români, maghiari, germani — însufleţiţi de marile evenimente ale anului 1919, a 35-a aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă şi Congresul al XII-lea al P.C.R., îşi sporesc eforturile creatoare in direcţia realizării calitative a îndatoririlor economice, participă pe şantierele de muncă patriotică la lucrări de zidire a obiectivelor de investiţii, a locuinţelor şi căminelor pentru tineret, la lucrări în agricultură, pomicultură, silvicultură. Comitetul judeţean Mureş al U.T.C. va mobiliza peste 20 000 de tineri pe cele şase şantiere judeţene şi în cele 10 tabere de muncă patriotică. Tineretul din mediul rural, alături de ceilalţi oameni ai muncii, se regăsesc la numeroase acţiuni de înfrumuseţare a localităţilor, la cele de amenajare a zonelor de agrement. La sărbătoarea tinereţii, cu rezultate semnificative, de real efect formativ şi educativ, se aliniază şi cei peste 400 de muncitori şi elevi mureşeni aflaţi pe şantierele naţionale ale tineretului patriei. ANGELA ISAROIU prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al U.T.C. (Continuare în pag. a 3-a) M - Anul XXXI \ fj Nr. 1026.5S3« ML V " Marti lie - 1 mai 197» - NI ft 4 pagini, II » de bani /J Raport muncitoresc la marea sărbătoare Chipurile vii ale pasiunii O pasiune nu se naşte într-o clipă. Ea se formează lent, de-a lungul anilor şi anilor — zice cu înţelepciune Vasile Popic, matriţei la „Nicovala“ Sighişoara. Intr-adevăr, ea cere cunoaştere, adică muncă, devotament, credinţă, pentru că, spun poeţii şi filozofii, a cunoaşte înseamnă a iubi. — Nu zic, era o vreme cind părea de ajuns să munceşti corect cele 480 de minute. Şi obţineai producţie peste plan. Se mai poate şi acum. Dar nu mai e ce trebuie. Adică nu-i de ajuns — este de părere maistrul Viorel Coman. apro- M. BARDAș ANu (Continuare în pag. a 4-a) Desen de ILEANA BOROȘ S-a pus in funcţiune prima capacitate pe noua platformă a I.M. „Republica“ Reghin Acest început de mai reprezintă un nou şi important succes pentru metalurgiştii de la I.M. „Republica" din Reghin. Acest început de mai marchează punerea în funcţiune a primei capacităţi de producţie de pe noua platformă industrială, care în final va constitui o mare şi modernă uzină de prelucrare la cald şi la rece a fontei şi oţelului, o mare uzină producătoare de ansamble şi subansamble pentru industria de autovehicule a ţării. In acest început de mai secţia sculărie, statul major al uzinei prezente şi viitoare, s-a mutat în noua hală unde pentru început 40 de maşini-unelte dintre cele mai complexe şi o sută de muncitori bine pregătiţi au început să realizeze, cu opt luni mai devreme, părţile componente de scule, dispozitive, matriţe şi verificatoare pentru producţia de serie, pentru prelucrarea pieselor ce vor fi turnate pe liniile automate de oţel (care vor fi puse in funcţiune la sfîrşitul acestui an) IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 4-a) PRODUCŢIE NETA SUPLIMENTARĂ In cronică întrecerii socialiste colectivul întreprinderii „Electromureş" din Tg.-Mureş înscrie noi succese, între care se remarcă depăşirea cu 12 milioane lei a planului producţiei nete pe 4 luni. Principala cale de creştere a producţiei nete a constat în realizarea şi depăşirea indicatorilor fizici, cu 18 milioane lei la produse ale Industriei electrotehnice şi 9 milioane lei la aparataj electric de joasă tensiune. Cele mai importante contribuţii le-au avut colectivele secţiilor de cablaje auto, conductori electrici şi electrocalorice. Proba de foc a conştiinţei Reportaj de MELIAN BALDEANU — Se zice frecvent, fără a pătrunde în sensuri, că agricultura devine o variantă a muncii industriale. — Da, este o variantă, dar de un fel deosebit, ne zicea, într-o altă împrejurare, Florin Căpăţină, director la S.M.A. Iernut. El asocia această idee nu atît cu numărul maşinilor care preiau truda de veacuri a plugarului, ci mai degrabă cu noua atitudine a omului faţă de muncă, atitudinea muncitorească, conştientă, devotată, dublată tot timpul de disciplină. In această primăvară buclucaşă, venită parcă dinadins să încerce tăria omului, să probeze atitudinea lui faţă de muncă, gradul lui de conştiinţă şi devoţiune, a pus cu prisosinţă în lumină că nu numărul maşinilor este hotăritor, sau nu în primul rînd. Omul, hărnicia lui, destoinicia lui, trăsăturile sale morale, iată ce s-a dovedit a fi determinant, hotărîtor. Am văzut maşini stînd a neputinţă în faţa ploilor, a terenului înmlăştinat de ape. Şi ar fi putut sta încă mult şi bine aşa, şi n-am fi avut atunci pline, şi nici legume, şi nici fructe, şi nici zahăr, adică tot ce ne dorim pentru îndestulare. Lingă ele au fost insă oamenii, noul detaşament muncitoresc al satului. A fost un Visalon Cordoş din Grebeniş, un Vasile Bianu din Band, un Szombat Mihai din Mădăraş, un Ion Moldovan din Finaţe, un Ioniţă Pop din Oroi, au fost toţi cei pe care ii numim mecanizatori şi care s-au bătut cu toate puterile lor să învingă greutăţile, care n-au descălecat de pe tractor cite 12 şi 16 ore din zi, care n-au părăsit ogorul zi şi noapte deindată ce s-au ivit momente bune de lucru. Cei care au terminat mai repede, deşi osteniţi, s-au dus cale de şapte sate să-i ajute pe cei aflaţi la grea cumpănă — la Breaza, la Ricin, la Zau, peste tot unde se mai cerea un ultim efort pentru a pune sămînţa in pămint. Cind s-a mai pomenit să ai de înfruntat asemenea greutăţi ca acum, în primăvara lui 79, şi să termini totuşi se(Continuare în pag. a 3-a)