Steaua Roşie, iunie 1979 (Anul 31, nr. 128-153)
1979-06-01 / nr. 128
Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în cîteva unităţi industriale şi unele obiective sociale din Capitală Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a efectuat, în cursul dimineţii de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cîteva mari unităţi industriale şi unele obiective sociale din Capitală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană şi Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o analiză rodnică aprofundată a modului în care se înfăptuiesc hotărîrile Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea industriei pe trepte calitativ superioare şi, în mod deosebit, a subramurilor ei de vîrf, în cadrul acestei noi întîlniri de lucru a secretarului general al partidului cu noi colective de muncă ale Capitalei, moment semnificativ al permanentului dialog purtat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu specialiştii, cu făuritorii bunurilor materiale în probleme esenţiale ale activităţii economico-sociale, ale creşterii bunăstării poporului, au fost abordate aspecte privind căile practice menite să imprime o mai bună orientare a eforturilor, a valorificării resurselor umane şi materiale, pentru îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor cantitativi şi calitativi ai planului pe 1979 — an hotărîtor al cincinalului — precum și pentru realizarea cu succes a proiectelor de perspectivă privind extinderea unor sectoare purtătoare de progres, capabile să asigure înaintarea fermă a economiei românești pe calea modernizării ei neîntrerupte. In centrul dialogului cu factorii de decizie din instituţii centrale şi întreprinderi, cu oamenii muncii, s-au aflat problemele esenţiale de care depinde atingerea unor obiective de ordin calitativ — folosirea cu maximum de eficienţă a fondurilor alocate pentru investiţii, înnoirea şi modernizarea structurii producţiei, perfecţionarea continuă a tehnologiilor de fabricaţie şi a pregătirii cadrelor, stimularea creaţiei ştiinţifice şi tehnice originale. Pe întregul parcurs al vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost intîmpinat cu vibrante manifestări de dragoste şi preţuire. Mii de oameni ai muncii, de cetăţeni ai Bucureştiului au dat expresie şi de această dată recunoştinţei profunde pe care întregul nostru popor o poartă secretarului general al partidului pentru întreaga sa activitate, consacrată binelui şi propăşirii patriei, hotărîrii lor ferme de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului, de a-şi aduce întreaga contribuţie la înaintarea rapidă a ţării pe calea socialismului şi comunismului. Vizita incepe la întreprinderea de avioane, unitate reprezentativă a industriei bucureştene, unde secretarul general al partidului este intîmpinat de tovarăşii Ion Dincă, viceprim-ministru al guvernului, ministrul construcţiilor industriale, şi Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat cu deosebită căldură, cu entuziasm de muncitorii unităţii, care aplaudă îndelung, cu însufleţire, scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, ii oferă secretarului general al partidului flori. Directorul întreprinderii, Nicolae Gugui, prezintă în prima parte a vizitei, cîteva din realizările obţinute de colectivul unităţii. Gazdele informează că întreprinderea a trecut la executarea reparaţiilor integrale ale avioanelor de pasageri de mare capacitate, folosite pe liniile aeriene româneşti. In acest scop a fost asimilată producţia de echipament, aparatură de bord, piese de schimb de mare complexitate pentru industria aeronautică. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi sunt prezentate în hale şi hangare modul în care a fost organizată producţia, astfel incit să se obţină o eficienţă cit mai ridicată şi în această activitate. In continuare are loc o cuprinzătoare discuţie în legătură cu realizarea noilor capacităţi de producţie proiectate, dintre care unele se află de acum în construcţie. Ele sunt examinate pe îndelete de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe machete şi planşe. La despărţire, secretarul general al partidului a formulat cuvinte de apreciere la adresa vrednicului colectiv de la întreprinderea de avioane Bucureşti, pentru realizările pe care le-a obţinut în ultimul an în dezvoltarea şi diversificarea producţiei. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit în cartierul Herăstrău, unde a examinat, împreună cu edilii, proiectele privind sistematizarea acestei zone a Capitalei. Următorul moment al vizitei de lucru are loc la „Automatica“, principalul furnizor de echipamente şi instalaţii de automatizări pentru economia naţională. Dialogul de lucru începe în cadrul secţiei a 6-a de echipament electric, în ambianţa unei sugestive expoziţii, ilustrînd profilul de fabricaţie actual şi tendinţele de dezvoltare a acesteia, tendinţe orientate în special spre producţia de echipamente electronice. Raportînd că muncitorii, tehnicienii, inginerii şi cercetătorii, întregul colectiv al „Automaticii“ realizează cu simţ de răspundere indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la vizita precedentă, indicaţii vizind creşterea producţiei de mijloace de automatizare la 1 miliard lei, accelerarea introducerii proceselor electronice de reglare şi comandă automată, care permit reducerea dimensiunilor şi greutăţii echipamentelor, directorul întreprinderii, Liviu Beghegeanu, a arătat că în prezent în întreprindere se realizează cu succes alte două importante re (Continuare în pag. a 4-a) Consfătuire pe tema calităţii produselor In spiritul sarcinilor trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 16—17 mai a. c., sîmbătă, 2 iunie, ora 9, va avea loc în sala nr. 23 a Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş o consfătuire dezbatere privind activitatea desfăşurată pe plan judeţean pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul controlului tehnic de calitate. Organizată de Consiliul judeţean de control muncitoresc al activităţii economico-sociale şi Inspectoratul judeţean de control al calităţii produselor, consfătuirea va întruni conducători de unităţi economice, şefi ai compartimentelor C.T.C., responsabili metrologi din unele unităţi, aparatul I.J.C.C.P. Mureş. EXPORT 1979 Colectivul I.P.P. Tirgu Mureş şi-a realizat planul pe semestrul I şi pe patru ani ai cincinalului întreprinderea de producţie şi prestări din Tirgu Mureş se integrează în rîndul unităţilor economice cu o producţie foarte diversă, care nu face obiectul fabricaţiei de serie mare din unităţile din ramura prelucrării lemnului, a metalului şi a tricotajelor. De aici şi explicaţia solicitării lor la export în multe ţări dezvoltate cum sunt Republica Federală Germania, U.R.S.S., Anglia şi altele. Cărucioarele şi scaunele de tip bar, mesele TV, micul mobilier din lemn de brad, felurite produse din fier forjat, feroneria de mobilă de cele mai diverse forme, articolele croşetate, în total peste 50 de produse, au o mare căutare pe piaţa externă in rindurile iubitorilor de frumos, de obiecte lucrate cu gust şi rafinament artistic, de cea mai bună calitate. Acest fapt aduce cinste inimosului şi iscusitului colectiv, animat de dorinţa de autodepăşire, de a face ca marca fabricii să fie tot mai competitivă peste hotare şi în ţară aşa cum ne îndeamnă, dealtfel, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şi o spunem cu bucurie, fără nici o rezervă, că oamenii muncii de la I.P.P. se afirmă aducînd o contribuţie importantă la creşterea eficienţei unităţii. Tom- IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 4-a) // Anul XXXIII Nr. 128 (6.579) Vk Vineri, li II 1 iunie 1979 V. 4 pagini, Ji 30 de bani Jv în cadrul Anului international al copilului AZI, ZIUA INTERNATIONALA PENTRU APARAREA COPILULUI. PAGINA A 3-A ESTE DEDICATA EVENIMENTULUI. Controlul oamenilor muncii — ritmic, exigent, constructiv In oraşul Reghin îşi desfăşoară activitatea 67 de echipe de control al oamenilor muncii. Desigur, frecvenţa controalelor cit şi caracterul constructiv al acestora nu conduc decit la îmbunătăţirea aprovizionării cu mărfurile solicitate de către cumpărători, a calităţii serviciilor, la înlăturarea manifestărilor de neglijenţă şi nepăsare faţă de interesele populaţiei. Aceasta în principiu. Să vedem, concret, cum stau lucrurile. — Pot să afirm, arăta tovarăşul Iacob Biriş, vicepreşedinte al biroului executiv al consiliului popular orăşenesc, preşedintele comisiei de coordonare a activităţii echipelor de control al oamenilor muncii că pînă acum, cu unele excepţii, echipele de control al oamenilor muncii şi-au făcut bine datoria, supunînd atenţiei diferiţilor factori de decizie propuneri şi sugestii care vin direct în sprijinul cetăţeanului. Numai în anul trecut, spre exemplu, au fost controlate 274 unităţi comerciale de stat, de alimentaţie publică, prestatoare de servicii, depozite de mărfuri, instituţii sanitare, şcoli, internate. In ceea ce priveşte calitatea controalelor, ele au fost documentate, făcîndu-se aproximativ 800 de propuneri ce au fost repede receptate şi analizate, urmărindu-se materializarea lor imediată. Exemple sunt destule, dar vă rog să notaţi doar cîteva: s-a reamenajat şi modernizat localul restaurantului „Intim“, s-au făcut igienizări la magazinul nr. 51 „Dorna“, şi la restaurantul „Expres“, s-a îmbunătăţit aprovizionarea cu pîine, lapte, legume şi fructe a populaţiei etc. în prezent, preocupările noastre sunt concentrate spre perfecţionarea calitativă a acestei activităţi, cu atît mai mult cu cit s-au înregistrat şi unele neajunsuri. Intr-adevăr, dacă echipele conduse de Bartha Ştefan şi Augustin Togan, de la I.P.L., Liviu Gurdean şi Maria Mircea, de la I.M. „Republica“, Alexandru Moldovan şi Ioan Pilcă, de la I.U.P.S., s au fă- MIHAI BOCAI (Continuare în pag. a 4-a) Azi, despre „băgăreţi“■ Este tipul, de cele mai multe ori nezărit la iapă, pentru simplul şi atît de clarul motiv că, de obicei, ne „tratează“ cu spatele. Aşa că îi zărim doar ceafa de vis deloc nevoiaş, hrănit cu de toate, dar mai ales cu grosolănie şi indiferenţă ţipătoare. Este tipul care celor „mai mici in grad“ şi poziţie, se învredniceşte să le arunce doar cite un miruit „bă“, cîteodată, mai indulgent, şi un „mă“, dar linguşitor şi mieros cu cei din partea cărora se aşteaptă la un oarecare „profit“ Este insul urcînd în autobuz întotdeauna prin faţă, mereu fără bilet, chicotind complice cu şoferul, des văzut intrînd şi ieşind — nu cu mina goală! — pe uşa din spatele magazinelor, „simpaticul“ care se duce direct şi surîzător la casieriţa cinematografului la ghişee, la cunoscutele lui vinzătoare, pentru a te şopti ceva tainic la ureche. Este tipul arogant care oriunde ar fi, orice şi totul tratează sfidător, de la înălţimea unui ce sau cit, unul din înfipţii pe care văzindu-i, nu doar din cauza unor sensibilităţi exagerate, trebuie să ii întrebăm: cu ce drept ? Mereu cu spatele către noi, personajul clipei noastre nu are faţă. N are, obraz ! Adevărul e că unui om nu trebuie, neapărat, să vezi faţa, pentru a-i cunoaşte năravurile ! LAZAR l.adariu