Steaua Roşie, iunie 1979 (Anul 31, nr. 128-153)

1979-06-01 / nr. 128

Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în cîteva unităţi industriale şi unele obiective sociale din Capitală Secretarul general al Partidu­lui Comunist Român, preşedinte­le Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a efectuat, în cursul dimineţii de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cîteva mari unităţi industriale şi unele obiective sociale din Ca­pitală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ilie Ver­­deţ, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană şi Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o analiză rod­nică aprofundată a modului în care se înfăptuiesc hotărîrile Congresului al XI-lea şi ale Con­ferinţei Naţionale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea industriei pe trepte calitativ superioare şi, în mod deosebit, a subramurilor ei de vîrf, în cadrul acestei noi întîlniri de lucru a secretarului general al partidului cu noi colective de muncă ale Capitalei, moment semnificativ al permanentului dialog purtat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu specialiştii, cu fău­ritorii bunurilor materiale în probleme esenţiale ale activită­ţii econom­ico-sociale, ale creşte­rii bunăstării poporului, au fost abordate aspecte privind căile practice menite să imprime o mai bună orientare a eforturilor, a valorificării resurselor umane şi materiale, pentru îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor cantita­tivi şi calitativi ai planului pe 1979 — an hotărîtor al cincinalu­lui — precum și pentru realiza­rea cu succes a proiectelor de perspectivă privind extinderea u­­nor sectoare purtătoare de pro­gres, capabile să asigure înain­tarea fermă a economiei româ­nești pe calea modernizării ei ne­întrerupte. In centrul dialogului cu factorii de decizie din institu­ţii centrale şi întreprinderi, cu oamenii muncii, s-au aflat pro­blemele esenţiale de care depin­de atingerea unor obiective de ordin calitativ — folosirea cu maximum de eficienţă a fonduri­lor alocate pentru investiţii, în­noirea şi modernizarea structurii producţiei, perfecţionarea conti­nuă a tehnologiilor de fabricaţie şi a pregătirii cadrelor, stimula­rea creaţiei ştiinţifice şi tehnice originale. Pe întregul parcurs al vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost intîmpinat cu vibrante mani­festări de dragoste şi preţuire. Mii de oameni ai muncii, de ce­tăţeni ai Bucureştiului au dat ex­presie şi de această dată recu­noştinţei profunde pe care între­gul nostru popor o poartă secre­tarului general al partidului pen­tru întreaga sa activitate, consa­crată binelui şi propăşirii patriei, hotărîrii lor ferme de a înfăptui neabătut politica internă şi exter­nă a partidului, de a-şi aduce întreaga contribuţie la înaintarea rapidă a ţării pe calea socialis­mului şi comunismului. Vizita incepe la întreprinderea de avioane, unitate reprezentati­vă a industriei bucureştene, unde secretarul general al partidului este intîmpinat de tovarăşii Ion Dincă, vicepr­im-mi­nistru al gu­vernului, ministrul construcţiilor industriale, şi Ion Avram, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat cu deosebită căldu­ră, cu entuziasm de muncitorii unităţii, care aplaudă înde­lung, cu însufleţire, scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, ii oferă secretarului general al partidului flori. Directorul întreprinderii, Nico­lae Gugui, prezintă în prima par­te a vizitei, cîteva din realizările obţinute de colectivul unităţii. Gazdele informează că întreprin­derea a trecut la executarea re­paraţiilor integrale ale avioane­lor de pasageri de mare capaci­tate, folosite pe liniile aeriene româneşti. In acest scop a fost asimilată producţia de echipa­ment, aparatură de bord, piese de schimb de mare complexitate pentru industria aeronautică. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi sunt prezentate în hale şi han­gare modul în care a fost orga­nizată producţia, astfel incit să se obţină o eficienţă cit mai ri­dicată şi în această activitate. In continuare are loc o cuprin­zătoare discuţie în legătură cu realizarea noilor capacităţi de producţie proiectate, dintre care unele se află de acum în con­strucţie. Ele sunt examinate pe îndelete de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe machete şi planşe. La despărţire, secretarul gene­ral al partidului a formulat cu­vinte de apreciere la adresa vrednicului colectiv de la între­prinderea de avioane Bucureşti, pentru realizările pe care le-a obţinut în ultimul an în dezvol­tarea şi diversificarea producţiei. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit în cartierul Herăstrău, unde a examinat, îm­preună cu edilii, proiectele pri­vind sistematizarea acestei zone a Capitalei. Următorul moment al vizitei de lucru are loc la „Automati­ca“, principalul furnizor de echi­pamente şi instalaţii de automa­tizări pentru economia naţiona­lă. Dialogul de lucru începe în cadrul secţiei a 6-a de echipa­ment electric, în ambianţa unei sugestive expoziţii, ilustrînd pro­filul de fabricaţie actual şi ten­dinţele de dezvoltare a acesteia, tendinţe orientate în special spre producţia de echipamente elec­tronice. Raportînd că muncito­rii, tehnicienii, inginerii şi cer­cetătorii, întregul colectiv al „Automaticii“ realizează cu simţ de răspundere indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la vizita precedentă, indicaţii vi­­zind creşterea producţiei de mij­loace de automatizare la 1 mi­liard lei, accelerarea introducerii proceselor electronice de reglare şi comandă automată, care per­mit reducerea dimensiunilor şi greutăţii echipamentelor, direc­torul întreprinderii, Liviu Be­­ghegeanu, a arătat că în prezent în întreprindere se realizează cu succes alte două importante re­ (Continuare în pag. a 4-a) Consfătuire pe tema calităţii produselor In spiritul sarcinilor tra­sate de secretarul gene­ral al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 16—17 mai a. c., sîmbătă, 2 iunie, ora 9, va avea loc în sala nr. 23 a Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş o consfătuire dezbatere privind activitatea desfăşurată pe plan judeţean pentru îmbunătăţirea activi­tăţii în domeniul controlului tehnic de calitate. Organizată de Consiliul judeţean de con­trol muncitoresc al activităţii econom­ico-sociale şi Inspecto­ratul judeţean de control al calităţii produselor, consfătui­rea va întruni conducători de unităţi economice, şefi ai compartimentelor C.T.C., res­ponsabili metrologi din unele unităţi, aparatul I.J.C.C.P. Mureş. EXPORT 1979 Colectivul I.P.P. Tirgu Mureş şi-a realizat planul pe semestrul I şi pe patru ani ai cincinalului întreprinderea de producţie şi prestări din Tirgu Mureş se inte­grează în rîndul unităţilor eco­nomice cu o producţie foarte di­versă, care nu face obiectul fa­bricaţiei de serie mare din uni­tăţile din ramura prelucrării lemnului, a metalului şi a trico­tajelor. De aici şi explicaţia so­licitării lor la export în multe ţări dezvoltate cum sunt Republi­ca Federală Germania, U.R.S.S., Anglia şi altele. Cărucioarele şi scaunele de tip bar, mesele TV, micul mobilier din lemn de brad, felurite produse din fier forjat, feroneria de mobilă de cele mai diverse forme, articole­le croşetate, în total peste 50 de produse, au o mare căutare pe piaţa externă in r­indurile iubi­torilor de frumos, de obiecte lu­crate cu gust şi rafinament ar­tistic, de cea mai bună calitate. Acest fapt aduce cinste inimosu­lui şi iscusitului colectiv, animat de dorinţa de autodepăşire, de a face ca marca fabricii să fie tot mai competitivă peste hotare şi în ţară aşa cum ne îndeamnă, dealtfel, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şi o spunem cu bucurie, fără nici o rezervă, că oamenii mun­cii de la I.P.P. se afirmă adu­­cînd o contribuţie importantă la creşterea eficienţei unităţii. Tom- IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 4-a) // Anul XXXI­II Nr. 128 (6.579) Vk Vineri, li II 1 iunie 1979 V. 4 pagini, Ji 30 de bani Jv în cadrul Anului international al copilului AZI, ZIUA INTERNATIONALA PENTRU APARAREA CO­PILULUI. PAGINA A 3-A ESTE DEDICATA EVENIMENTULUI. Controlul oamenilor muncii — ritmic, exigent, constructiv In oraşul Reghin îşi desfă­şoară activitatea 67 de echipe de control al oamenilor mun­­cii. Desigur, frecvenţa con­troalelor cit şi caracterul con­structiv al acestora nu con­duc decit la îmbunătăţirea a­­provizionării cu mărfurile soli­citate de către cumpărători, a calităţii serviciilor, la înlătu­rarea manifestărilor de negli­jenţă şi nepăsare faţă de in­teresele populaţiei. Aceasta în principiu. Să ve­dem, concret, cum stau lu­crurile. — Pot să afirm, arăta to­varăşul Iacob Biriş, vicepre­şedinte al biroului executiv al consiliului popular orăşe­nesc, preşedintele comisiei de coordonare a activităţii echi­pelor de control al oamenilor muncii că pînă acum, cu u­­nele excepţii, echipele de con­trol al oamenilor muncii şi-au făcut bine datoria, supunînd atenţiei diferiţilor factori de decizie propuneri şi sugestii care vin direct în sprijinul ce­tăţeanului. Numai în anul trecut, spre exemplu, au fost controlate 274 unităţi comer­ciale de stat, de alimentaţie publică, prestatoare de servi­cii, depozite de mărfuri, insti­tuţii sanitare, şcoli, internate. In ceea ce priveşte calitatea controalelor, ele au fost do­cumentate, făcîndu-se aproxi­mativ 800 de propuneri ce au fost repede receptate şi anali­zate, urmărindu-se materiali­zarea lor imediată. Exemple sunt destule, dar vă rog să notaţi doar cîteva: s-a reame­­najat şi modernizat localul restaurantului „Intim“, s-au făcut igienizări la magazinul nr. 51 „Dorna“, şi la restau­rantul „Expres“, s-a îmbună­tăţit aprovizionarea cu pîine, lapte, legume şi fructe a popu­laţiei etc. în prezent, preocu­pările noastre sunt concentrate spre perfecţionarea calitativă a acestei activităţi, cu atît mai mult cu cit s-au înregis­trat şi unele neajunsuri. Intr-adevăr, dacă echipele conduse de Bartha Ştefan şi Augustin Togan, de la I.P.L., Liviu Gurdean şi Maria Mir­­cea, de la I.M. „Republica“, Alexandru Moldovan şi Ioan Pilcă, de la I.U.P.S., s­ au fă- MIHAI BOCAI (Continuare în pag. a 4-a) Azi, despre „băgăreţi“■ Este tipul, de cele mai multe ori nezărit la iapă, pentru simplul şi atît de clarul motiv că, de obicei, ne „tratează“ cu spatele. Aşa că îi zărim doar ceafa de vis deloc nevoiaş, hrănit cu de toate, dar mai ales cu grosolă­nie şi indiferenţă ţipătoare. Este tipul care celor „mai mici in grad“ şi poziţie, se învredniceşte să le arunce doar cite un miruit „bă“, cîteodată, mai indulgent, şi un „mă“, dar linguşi­tor şi mieros cu cei din partea cărora se aşteaptă la un oarecare „profit“ Este insul urcînd în autobuz întotdeauna prin faţă, mereu fără bilet, chicotind complice cu şoferul, des văzut in­­trînd şi ieşind — nu cu mina goală! — pe uşa din spatele ma­gazinelor, „simpaticul“ care se duce direct şi surîzător la casie­riţa cinematografului la ghişee, la cunoscutele lui vinzătoare, pentru a te şopti ceva tainic la ureche. Este tipul arogant care oriunde ar fi, orice şi totul tratează sfidător, de la înălţimea unui ce sau cit, unul din înfipţii pe care văzindu-i, nu doar din cauza unor sensibilităţi exagerate, trebuie să ii întrebăm: cu ce drept ? Mereu cu spatele către noi, personajul clipei noastre nu are faţă. N are­, obraz ! Adevărul e că unui om nu trebuie, ne­apărat, să­­ vezi faţa, pentru a-i cunoaşte năravurile ! LAZAR l.adariu

Next