Steaua Roşie, iulie 1979 (Anul 31, nr. 154-179)

1979-07-01 / nr. 154

I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ŞEDINŢA COMUNĂ a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, sîmbătă, 30 iunie, a avut loc în staţiunea Neptun şedinţa comună a Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., Birou­lui Permanent al Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Repu­blicii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost exa­minat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Parti­dului Comunist Român cu privi­re la planul cincinal 1981—1985 și liniile directoare ale dezvoltă­rii economico- sociale a României pînă în 1990. Comitetul Politic Executiv, Bi­roul Permanent al Consiliului Suprem și guvernul au apreciat că direcţiile principale şi orientă­­rile dezvoltării economice şi so­ciale a ţării pentru anii viitori, cuprinse în documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Par­tidului Comunist Român de fău­rire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi Înaintare a României spre comunism, ele ja­­lonînd o etapă nouă,­ calitativ su­perioară, în opera de industria­lizare socialistă a ţării, de ridi­care pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, de dezvoltare şi mo­dernizare a forţelor de produc­ţie pe baza celor mai noi cuce­riri ale ştiinţei şi tehnicii. Conti­­nuînd în ritm susţinut procesul dezvoltării şi modernizării eco­nomiei naţionale, prevederile proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ su­perior a întregii activităţi econo­mice, valorificarea intensivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dispune socie­tatea noastră. In acelaşi timp, se urmăreşte asigurarea unei maxi­me eficienţe economice în toate domeniile de activitate în vede­rea sporirii necontenite a avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Pe această bază, proiectul de Di­rective prevede un cuprinzător program de creştere în conti­nuare a nivelului de trai mate­rial şi spiritual al întregului nos­tru popor , ţelul suprem al po­liticii partidului, esenţa întregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. . Comitetul Politic Executiv, Bi­roul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Di­rective sunt pe deplin realiste, ele (Continuare în pag. a 4-a) In cîmp, acum se cere ORGANIZARE EXEMPLARĂ, RITM SUSŢINUT LA RECOLTATUL ORZULUI! BINE LA SECERIŞ ŞI BALO­TAT, MAI SLAB LA ARAT ŞI SEMANAT Cooperativa agricolă din Cu­­cerdea se numără printre unită­ţile mari cultivatoare de orz din partea locului, motiv în plus pentru consiliul de conducere şi mecanizatori să asigure condiţii bune pentru seceriş. Pînă acum secerişul n-a ieşit din graficele prevăzute. Vineri am găsit toate combinele lucrind grupat, în ul­timele lanuri. Preşedintele, ing. Mircea Toma şi­ şeful fermei ing. Gheorghe Bucur, dirijează des­cărcatul, expedierea orzului, ac­tivitatea preselor. Au fost sece­rate 200 ha din 270. — Combinele­ au lucrat bine, sintem­ mulţumiţi de randamen­tul lor, ne spun cei prezenţi în preajma lanurilor. — Intr-adevăr, din foile de ex­pediţie găsim că au fost zile cînd s-au secerat şi expediat în jur de 120—130 de tone de orz, adică peste 20 tone de combină. — Am fost avantajaţi de vre­mea bună, îmi zice preşedintele. Am putut începe lucrul diminea­­ţa foarte devreme şi l-am conti­nuat pînă la înserare. Noi am mai adăugat ceva: hărnicia combinerilor, a oame­nilor care lucrează cu mijloacele de transport, buna asistenţă teh­nică. S-a lucrat şi se lucrează bine şi la balotatul paielor. Cele 6 piese aflate în lucru au adunat şi balotat paiele de pe mai bine de 100 ha. Pînă aici lucrările s-au înlănţuit bine. Firul firesc şi necesar al tehnologiei s-a gî­­tuit însă la eliberarea terenului de baloţi, la aratul şi semănatul culturilor succesive. Cauza: lip­sa mijloacelor de transport, a oa­menilor necesari la pluguri şi tractoare. Eliberarea terenurilor de paie se poate face doar dimi­neaţa cu mijloacele ce deservesc combinele. Ceva s-a făcut totuşi, pe apucate, s-au arat şi însămîn­­ţat 25 hectare cu porumb pentru masă verde şi 20 ha cu legume. Se pun speranţe în posibilitatea intensificării aratului şi semăna­tului în mirişte îndată ce vor so­si tractoriştii plecaţi să ajute la seceriş în judeţele din sudul ţării. (Continuare in pag. a 2-a) Rubrică agrară redactată de ing. M. BALDEANU Forţele devenite libere sunt operativ redistribuite Unităţile agricole din consiliul unic agroindustrial din Bahnea au în cultură 1.048 ha cu orz. Pentru că în cadrul consiliului coacerea orzului n-a fost unifor­mă, combinele au fost trimise în lanurile unde erau întrunite ce­le mai bune condiţii. Au fost tri­mise ajutoare substanţiale ferme­lor I.A.S. şi cooperativelor agri­cole cu suprafeţe mai mari. Vi­neri seara unităţile din acest consiliu aveau secerate peste 75 (Continuare în pag. a 2-a) La C.A.P. Mica, vineri au fost secerate ultimele suprafețe cul­tivate cu orz. ff Anul XXXI - ff Nr. 154 (5.605) Vi Duminică. 11 1 iulie 1979 II Wl 4 pagini, Jt 30 de bani Ziua constructorilor de maşini » Sărbătorim astăzi Ziua con­structorilor de maşini. Inscri­­indu-se într-o frumoasă tradi­ţie — inaugurată in urmă cu şase ani — prima duminică a lunii iulie constituie o înalta cinstire pe care partidul şi statul, întregul nostru popor o acordă acestui detaşament de frunte al clasei muncitoare. Bilanţul cu care se prezin­tă la sărbătoarea lor construc­torii de maşini din judeţul nostru este deosebit de rodnic. In acest an, ca şi in întregul cincinal, devenit „cincinalul a­­firmării revoluţiei tehnico­­ştiinţifice“, constructorii de maşini, ca dealtfel toţi oame­nii muncii din celelalte ra­muri industriale, au desfăşu­rat şi desfăşoară o vastă bătă­lie pentru transformarea can­tităţii într-o nouă calitate, su­perioară. Şi pentru ei , pen­tru­ muncitorii, inginerii, teh­nicienii de la „Metalotehni­­ca“, IMATEX, „Electromureş", „Prodcomplex“, I.U.P.S., „Ni­covala* — o nouă calitate în­seamnă, înainte de toate, rit­muri constant înalte de spori­re, diversificare şi reînnoire a producţiei — in primii trei ani şi jumătate din actualul cin­cinal peste 44 la sută din structura producţiei o repre­zintă produsele noi şi repro­­iectate. Toate realizările bu­ne obţinute evidenţiază con­vingător abnegaţia, spiri­tul de răspundere comu­nistă, hotărirea constructo­rilor de maşini de a acţiona la nivelul maxim al posibilităţi­lor pentru a intimpina cu noi şi strălucite succese marea sărbătoare naţională de la 23 August. M. BARDAŞANU în întîmpinarea marii sărbători De 3 ori angajamentul anual Forestierii din judeţul nos­tru sunt angajaţi cu fermitate în marea întrecere socialistă închinată celei de-a 35-a ani­versări a Eliberării României de sub dominaţia fascistă. Atenţia acordată utilizării intensive a utilajelor şi insta­laţiilor din dotare, valorifică­rii superioare a masei lem­noase şi a materialelor secun­dare, folosirea raţională a tim­pului de lucru au condus la obţinerea unor realizări bune la principalii indicatori de plan. La nivel de semestru, producţia globală industrială s-a depăşit cu 10,6 milioane lei, cu 5,6 milioane lei mai mult decît angajamentul a­­nual asumat. Valoarea arătată se regăseşte în producţia fizi­că realizată suplimentar: cir­ca 500 mc cherestea, ambala­je, mînere pentru şpacluri, semifabricate şi alte produse livrate în plus beneficiarilor. Forestierii mureşeni s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să sporească pro­ducţia globală industrială rea­lizată peste plan la circa 16 milioane lei. &LELS MJMÎLfflT Dacă pe parcursul celor nouă ediţii s-au produs unele mutaţii în modul de concepere al fiecă­rui moment al festivalului — în căutarea formulei celei mai con­venabile pentru asigurarea unui specific, fără de care o manifes­tare de acest gen îşi pierde ra­ţiunea de a fi —, două sunt con­certele care au rămas ferm pe poziţiile iniţiale: concertul inau­gural şi concertul final. Ultimul act s-a consumat vi­neri seara, sub bagheta lui Szal­mán Lóránt, pe care nu o dată l-am apreciat pentru pasiunea cu care prezintă mari lucrări vo­­cal-simfonice. Punând cap la cap concertele sale, din finalul fiecă­rei ediţii a festivalului, avem o adevărată antologie a genului. Ne amintim că ne-a prezentat o­­ratorii de J. S. Bach, Händel, Mendelssohn-Bartholdy, Haydn $1 Concert final acum, o pagină din Beethoven. Prima, Cîntarea unui ev­u­­prins, cantată pentru tenor solo, cor bărbătesc şi orchestră pe versuri de Nicolae Labiş, de Cornel Ţăranu (primă audiţie a acestei versiuni), ne dezvăluie pe unul din cei mai înzestraţi crea­tori contemporani. Receptiv la nou, Cornel Ţăranu este ancorat în straturile profunde ale muzi­cii noastre vechi. Cea de-a doua lucrare, mai am­plă, a fost Messa în Do major op. 86 de Beethoven, care deşi scrisă cu aproape două decenii înaintea Simfoniei a IX-a, cu grandiosul său final vocal-simfo­­nic, conţine destule date ale sti­lului matur al marelui clasic vienez. Cvartetul solist, alcătuit din soprana Angela Nemeş, artista Edi Simon, tenorul Mihai Zam­fir (care a susţinut partida solo şi din prima lucrare), şi basul Ionel Pantea, s-a ridicat — prin valorile individuale şi prin omo­genitate — la nivelul celorlalţi factori interpretativi. Aşa încit, a rezultat o execuţie remarcabi­lă, demnă de a încheia un festi­val, în ansamblu, a fost şi el re­marcabil. BUJOR DANŞOREAN

Next