Steaua Roşie, iulie 1979 (Anul 31, nr. 154-179)
1979-07-01 / nr. 154
I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ŞEDINŢA COMUNĂ a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, sîmbătă, 30 iunie, a avut loc în staţiunea Neptun şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost examinat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 și liniile directoare ale dezvoltării economico- sociale a României pînă în 1990. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem și guvernul au apreciat că direcţiile principale şi orientările dezvoltării economice şi sociale a ţării pentru anii viitori, cuprinse în documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi Înaintare a României spre comunism, ele jalonînd o etapă nouă, calitativ superioară, în opera de industrializare socialistă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, de dezvoltare şi modernizare a forţelor de producţie pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Continuînd în ritm susţinut procesul dezvoltării şi modernizării economiei naţionale, prevederile proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi economice, valorificarea intensivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dispune societatea noastră. In acelaşi timp, se urmăreşte asigurarea unei maxime eficienţe economice în toate domeniile de activitate în vederea sporirii necontenite a avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Pe această bază, proiectul de Directive prevede un cuprinzător program de creştere în continuare a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa întregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. . Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele (Continuare în pag. a 4-a) In cîmp, acum se cere ORGANIZARE EXEMPLARĂ, RITM SUSŢINUT LA RECOLTATUL ORZULUI! BINE LA SECERIŞ ŞI BALOTAT, MAI SLAB LA ARAT ŞI SEMANAT Cooperativa agricolă din Cucerdea se numără printre unităţile mari cultivatoare de orz din partea locului, motiv în plus pentru consiliul de conducere şi mecanizatori să asigure condiţii bune pentru seceriş. Pînă acum secerişul n-a ieşit din graficele prevăzute. Vineri am găsit toate combinele lucrind grupat, în ultimele lanuri. Preşedintele, ing. Mircea Toma şi şeful fermei ing. Gheorghe Bucur, dirijează descărcatul, expedierea orzului, activitatea preselor. Au fost secerate 200 ha din 270. — Combinele au lucrat bine, sintem mulţumiţi de randamentul lor, ne spun cei prezenţi în preajma lanurilor. — Intr-adevăr, din foile de expediţie găsim că au fost zile cînd s-au secerat şi expediat în jur de 120—130 de tone de orz, adică peste 20 tone de combină. — Am fost avantajaţi de vremea bună, îmi zice preşedintele. Am putut începe lucrul dimineaţa foarte devreme şi l-am continuat pînă la înserare. Noi am mai adăugat ceva: hărnicia combinerilor, a oamenilor care lucrează cu mijloacele de transport, buna asistenţă tehnică. S-a lucrat şi se lucrează bine şi la balotatul paielor. Cele 6 piese aflate în lucru au adunat şi balotat paiele de pe mai bine de 100 ha. Pînă aici lucrările s-au înlănţuit bine. Firul firesc şi necesar al tehnologiei s-a gîtuit însă la eliberarea terenului de baloţi, la aratul şi semănatul culturilor succesive. Cauza: lipsa mijloacelor de transport, a oamenilor necesari la pluguri şi tractoare. Eliberarea terenurilor de paie se poate face doar dimineaţa cu mijloacele ce deservesc combinele. Ceva s-a făcut totuşi, pe apucate, s-au arat şi însămînţat 25 hectare cu porumb pentru masă verde şi 20 ha cu legume. Se pun speranţe în posibilitatea intensificării aratului şi semănatului în mirişte îndată ce vor sosi tractoriştii plecaţi să ajute la seceriş în judeţele din sudul ţării. (Continuare in pag. a 2-a) Rubrică agrară redactată de ing. M. BALDEANU Forţele devenite libere sunt operativ redistribuite Unităţile agricole din consiliul unic agroindustrial din Bahnea au în cultură 1.048 ha cu orz. Pentru că în cadrul consiliului coacerea orzului n-a fost uniformă, combinele au fost trimise în lanurile unde erau întrunite cele mai bune condiţii. Au fost trimise ajutoare substanţiale fermelor I.A.S. şi cooperativelor agricole cu suprafeţe mai mari. Vineri seara unităţile din acest consiliu aveau secerate peste 75 (Continuare în pag. a 2-a) La C.A.P. Mica, vineri au fost secerate ultimele suprafețe cultivate cu orz. ff Anul XXXI - ff Nr. 154 (5.605) Vi Duminică. 11 1 iulie 1979 II Wl 4 pagini, Jt 30 de bani Ziua constructorilor de maşini » Sărbătorim astăzi Ziua constructorilor de maşini. Inscriindu-se într-o frumoasă tradiţie — inaugurată in urmă cu şase ani — prima duminică a lunii iulie constituie o înalta cinstire pe care partidul şi statul, întregul nostru popor o acordă acestui detaşament de frunte al clasei muncitoare. Bilanţul cu care se prezintă la sărbătoarea lor constructorii de maşini din judeţul nostru este deosebit de rodnic. In acest an, ca şi in întregul cincinal, devenit „cincinalul afirmării revoluţiei tehnicoştiinţifice“, constructorii de maşini, ca dealtfel toţi oamenii muncii din celelalte ramuri industriale, au desfăşurat şi desfăşoară o vastă bătălie pentru transformarea cantităţii într-o nouă calitate, superioară. Şi pentru ei , pentru muncitorii, inginerii, tehnicienii de la „Metalotehnica“, IMATEX, „Electromureş", „Prodcomplex“, I.U.P.S., „Nicovala* — o nouă calitate înseamnă, înainte de toate, ritmuri constant înalte de sporire, diversificare şi reînnoire a producţiei — in primii trei ani şi jumătate din actualul cincinal peste 44 la sută din structura producţiei o reprezintă produsele noi şi reproiectate. Toate realizările bune obţinute evidenţiază convingător abnegaţia, spiritul de răspundere comunistă, hotărirea constructorilor de maşini de a acţiona la nivelul maxim al posibilităţilor pentru a intimpina cu noi şi strălucite succese marea sărbătoare naţională de la 23 August. M. BARDAŞANU în întîmpinarea marii sărbători De 3 ori angajamentul anual Forestierii din judeţul nostru sunt angajaţi cu fermitate în marea întrecere socialistă închinată celei de-a 35-a aniversări a Eliberării României de sub dominaţia fascistă. Atenţia acordată utilizării intensive a utilajelor şi instalaţiilor din dotare, valorificării superioare a masei lemnoase şi a materialelor secundare, folosirea raţională a timpului de lucru au condus la obţinerea unor realizări bune la principalii indicatori de plan. La nivel de semestru, producţia globală industrială s-a depăşit cu 10,6 milioane lei, cu 5,6 milioane lei mai mult decît angajamentul anual asumat. Valoarea arătată se regăseşte în producţia fizică realizată suplimentar: circa 500 mc cherestea, ambalaje, mînere pentru şpacluri, semifabricate şi alte produse livrate în plus beneficiarilor. Forestierii mureşeni s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să sporească producţia globală industrială realizată peste plan la circa 16 milioane lei. &LELS MJMÎLfflT Dacă pe parcursul celor nouă ediţii s-au produs unele mutaţii în modul de concepere al fiecărui moment al festivalului — în căutarea formulei celei mai convenabile pentru asigurarea unui specific, fără de care o manifestare de acest gen îşi pierde raţiunea de a fi —, două sunt concertele care au rămas ferm pe poziţiile iniţiale: concertul inaugural şi concertul final. Ultimul act s-a consumat vineri seara, sub bagheta lui Szalmán Lóránt, pe care nu o dată l-am apreciat pentru pasiunea cu care prezintă mari lucrări vocal-simfonice. Punând cap la cap concertele sale, din finalul fiecărei ediţii a festivalului, avem o adevărată antologie a genului. Ne amintim că ne-a prezentat oratorii de J. S. Bach, Händel, Mendelssohn-Bartholdy, Haydn $1 Concert final acum, o pagină din Beethoven. Prima, Cîntarea unui evuprins, cantată pentru tenor solo, cor bărbătesc şi orchestră pe versuri de Nicolae Labiş, de Cornel Ţăranu (primă audiţie a acestei versiuni), ne dezvăluie pe unul din cei mai înzestraţi creatori contemporani. Receptiv la nou, Cornel Ţăranu este ancorat în straturile profunde ale muzicii noastre vechi. Cea de-a doua lucrare, mai amplă, a fost Messa în Do major op. 86 de Beethoven, care deşi scrisă cu aproape două decenii înaintea Simfoniei a IX-a, cu grandiosul său final vocal-simfonic, conţine destule date ale stilului matur al marelui clasic vienez. Cvartetul solist, alcătuit din soprana Angela Nemeş, artista Edi Simon, tenorul Mihai Zamfir (care a susţinut partida solo şi din prima lucrare), şi basul Ionel Pantea, s-a ridicat — prin valorile individuale şi prin omogenitate — la nivelul celorlalţi factori interpretativi. Aşa încit, a rezultat o execuţie remarcabilă, demnă de a încheia un festival, în ansamblu, a fost şi el remarcabil. BUJOR DANŞOREAN