Steaua Roşie, septembrie 1979 (Anul 31, nr. 205-230)

1979-09-01 / nr. 205

ORGA^A^OMm^U^MUD^EA^MURE^A^C^sHx^CONSIUUm^OPUUV^JUDmEANl Plenara Comitetului judeţean de partid Vineri, 31 august 1979, a avut loc la Tîrgu Mureş şedinţa ple­nară a Comitetului judeţean de partid. Au luat parte membrii Comitetului judeţean de partid, secretari ai comitetelor munici­pale, orăşeneşti şi comunale, ca­dre de conducere din unele în­treprinderi, precum şi alţi invi­taţi. Plenara a avut la ordinea de zi : 1. Raport asupra preocupări­lor organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, a conducerilor unităţilor economice pentru transpunerea în viaţă a hotărîri­­lor partidului şi statului nostru cu privire la protecţia mediului înconjurător in judeţul Mureş. 2. Cu privire la convocarea Con­ferinţei organizaţiei judeţene de partid. Desfăşurată în spiritul înalte­lor exigenţe, al sarcinilor sta­bilite de Congresul al XI-lea al partidului privind menţinerea ne­­alterată şi păstrarea calităţii me­diului ambiant, plenara a ana­lizat critic modul in care organele şi organizaţiile de partid, de ma­să şi obşteşti, conducerile colec­tive ale unităţilor economico­­sociale au militat pentru înfăp­tuirea hotărîrilor referitoare la protecţia apei, aerului, a solului, a întregului mediu înconjurător. In raport, în cuvîntul partici­panţilor la dezbateri, în conclu­ziile tovarăşului Nicolae Vere­ş, prim-secretar al Comitetului ju­deţean de partid, s-a pus în evi­denţă complexul de măsuri şi acţiuni iniţiate în decursul ulti­milor ani, sub directa conduce­re a Comitetului judeţean de partid, pentru asigurarea con­diţiilor necesare bunei desfăşu­rări şi dezvoltării activităţilor e­­conomico-sociale, prin păstrarea şi conservarea bogatului patri­moniu natural al judeţului, men­ţinerea echilibrului ecologic, con­comitent cu crearea în fiecare lo­calitate a unui mediu ambiant corespunzător. In concordanţă cu cerinţele dezvoltării accelerate a judeţului Mureş, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, sub conducerea Comitetului judeţean de partid, a urmărit permanent, prin organele de specialitate a­­vizarea investiţiilor, astfel Incit întreprinderile industriale noi să adopte­ze cit posibil tehnologii nepoluante, să realizeze instala­ţii de filtrare a prafului, a ga­zelor, de purificare a aerului, in­stalaţii corespunzătoare pentru epurarea apelor reziduale, a de­jecţiilor, pentru preîntîmpinarea poluării pe mari întinderi a pîraie­­lor şi rîurilor ce traversează ju­deţul. In cadrul şedinţei plenare s-a relevat deosebita grijă ce s-a a­­cordat în ultimii ani protecţiei solului, în această direcţie ini­­ţiindu-se ample acţiuni pentru înlăturarea fenomenelor de ero­ziune, a excesului de umiditate, importante lucrări de desecare fiind executate pe Comlod, văile Rouă, Cerghid, Senereuş, Ghe­­gheş, Lăscud, Văleni, prin care au fost redate circuitului agri­col 7.500 ha de teren, asigurîn­­du-se îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor. Prin înfăptui­rea programului judeţean de Îm­bunătăţiri funciare s-au pus în valoare 1.920 ha teren agricol. Prin munca a mii de cetăţeni oraşele şi satele din judeţul nos­tru, numeroase cartiere de locuit sunt bine îngrijite şi dispun de frumoase zone verzi şi parcuri. Aceste activităţi — s-a apreciat în plenară — vor trebui să ia o amploare deosebită în conti­nuare, fiecare cetăţean fiind con­ştient de datoria ce îi revine în păstrarea ordinii şi curăţeniei, a igienei la locul de muncă şi în localitatea în care trăieşte, că de acţiunea întregii populaţii a ju­deţului depinde în continuare menţinerea calităţii mediului ambiant al oraşelor şi satelor noastre, înfrumuseţarea, îmbo­găţirea zonelor de agrement, a parcurilor. Cu toate rezultatele bune obţi­nute în acest domeniu vital al existenţei umane, plenara Comi­tetului judeţean de partid a cri­ticat multe din neajunsurile ma­nifestate de unele unităţi în (Continuare in pag. a 2-a) FORŢE MAI NUMEROASE Şl ORGANIZARE TEMEINICĂ * - iată ce se cere In aceste zile pentru grăbirea lucrărilor agricole ♦ Se impune urgentarea cositului şi transportului furajelor + Timp optim pentru semănatul loliumu­­lui ♦ Fabricile de zahăr aşteapta materia primă Toamna este anotimpul cel mai încărcat de muncă şi răs­punderi pentru lucrătorii din a­­gricultură. Acum trebuie strînse repede şi fără pierderi produsele unui an întreg de muncă şi tot a­­cum se cer temeinic pregătite temeliile recoltei viitoare. Reuşi­ta depinde în cel mai înalt grad de forţele şi mijloacele care vor fi zilnic mobilizate în cim­p, de folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor, mașinilor și mijloacelor de transport, de ca­pacitatea organizatorică a cadre­lor de conducere, de disciplina ce va fi imprimată la fiecare loc de muncă, de respectarea riguroasă a programelor şi orarelor de lu­cru. Intre cele mai urgente lu­crări din aceste zile, care din constatările făcute pe teren nu beneficiază încă de participarea tuturor forţelor satelor, se nu­mără : recoltarea, uscarea şi de­pozitarea furajelor, însilozarea porumbului, insăminţarea loliu­­mului, pregătirea terenului nece­sar însăminţării orzului, recolta­rea sfeclei de zahăr, a legumelor şi a altor culturi. OPTZECI DF. BĂRBAŢI, ZILNIC LA COASA A doua recoltă de furaje este deosebit de bogată. Conducătorii de unităţi care vor manifesta in aceste zile răspundere maximă, care vor antrena la lucru toate forţele satului pentru a aduna tot ce există pe cîmp, vor avea satisfacţia de a-şi fi îndestulat nevoile zootehniei. — Ce întreprindeţi pentru a aduna grabnic furajele de pe cîmp ? — l-am întrebat pe Ioan Parasca, preşedintele cooperati­vei agricole din Zau de Cîmpie. — Toată forţa satului este mo­bilizată in aceste zile la strînge­­rea furajelor. Un număr de 80 de bărbaţi, practic toţi cei care pot să cosească, au lucrat în ce­le 4 zile de sărbătoare la cositul otavei. In aceste zile lucrăm la adunatul şi transportatul finului. Am organizat, de asemenea, re­coltarea miriştei de trifoi care este foarte bogată. Din otavă şi mirişte putem face circa 180 tone de fin. Din cele 60 ha de mi­rişte 20 ha sunt deja cosite. La Zau se manifestă, intr-ade­văr, multă răspundere pentru a­­sigurarea bazei furajere. Fînurile recoltate şi depozitate pînă acum sînt de bună calitate, neafectate de ploi. Pentru asigurarea grosie­relor s-au depozitat cu grijă 100 tone paie de orz şi 690 tone de paie de grîu, se vor aduna şi de­pozita vrejii trifoiului de sămîn­­ţă. Pentru asigurarea suculente­lor se va însiloza în aceste zile porumbul siloz de pe 30 ha, po­rumbul din cultură dublă de pe 50 ha, coletele şi frunzele de la toată sfecla de zahăr. Pînă acum aici s-au însilozat 1.600 de tone de furaje. GUNOI IN LOC DE FURAJ In hotarul comunei Cerghid n-am întîlnit o activitate prea susţinută la strîngerea furajelor. Doar ici şi colo cite un om la cosit, deşi există multă otavă fru­moasă, cu producţie ridicată. Ni se spune că în Cerghid, unde sínt aproape toate fîneţele nu e­­xistă cosaşi. Dar există foarte mulţi în satul Cerghizel, unde nu sínt fineţe şi cooperatorii au co­sit toată vara la asociaţia din Vi­­drasău. Întrebăm pe tovarăşul preşedinte Roman Porfirie, dacă nu se putea găsi o modalitate ca cei din brigada Cerghizel să co­sească şi la Cerghid ? E vorba de fineţe care aparţin întregii cooperative şi e păcat să rămînă necosite, ori lucrarea să se pre­lungească pînă ce nu vor mai fi condiţii de uscare a finului. Să nu se întîmple cum s-a întîm­­pîat cu paiele care încă nu sînt adunate de pe unele suprafeţe, ori cu trifoiul asociaţiei din Vi­­drasău care chiar în hotarul Cer­­ghidului stau mărturie. Am nu­mărat aici în jur de 200 de căpi­ţe de fin de trifoi, care nu mai sunt fin ci gunoi. Deşi a fost de mult recoltat şi pus în căpiţe, fi­nul a fost bătut de toate ploii a verii, Incit numai de furaj nu mai este bun acum. Cine supor­tă această pagubă, cum va fi M. BALDEANU (Continuare în pag. a 4-a) La C.A.P. Mica tractoriștii zoresc pregătirea terenului pentru însă­­mîn­area orzului de toamnă Dacă se caută, se găsesc noi surse de economisire a energiei şi combustibilului Recuperarea energiei secundare Acţiuni ce pot fi generalizate La IMATEX Tg.-Mureş se ac­ţionează cu responsabilitate, în spiritul Decretului Consiliului de Stat şi al recentelor documente cu privire la Congresul al Xll-lea al partidului, asupra di­minuării consumurilor de com­bustibil, folosirii lui cu chibzuin­ţă, în mod economicos. Printre măsurile cu eficienţă deosebită se înscrie şi recuperarea energiei secundare, constînd în gazele ar­se, eliminate prin coşuri. In a­­cest scop s-au realizat 13 recu­peratoare de căldură care cap­tează căldura din gazele arse a căror temperatură este de 999 grade Celsius, redueînd-o la cir­ca 350 grade Celsius la gura co­șului. Cercetările continuă, vi­­zînd reducerea temperaturii ga­­zelor arse la circa 120 grade Celsius. Căldura recuperată se u­­tilzează la preîncălzirea aerului de combustie şi prepararea apei calde menajere. S-a trecut şi la refacerea reglajului hidraulic al reţelei termice uzinale prin care se asigură realizarea temperatu­­rii admise în halele de producţie şi în încăperile tehnico-adminis­­trative. Apa caldă menajeră se foloseşte conform unui program riguros întocmit, iar uşile exte­rioare de la hale vor fi bine izo­late pentru a menţine o căldură constantă. Acţiunile şi măsurile aplicate în cele opt luni au asigurat eco­(Continuare în pag. a 4-a) Considerăm util să supunem atenţiei generale — dar cu deo­sebire unităţilor interesate — do­uă din multiplele acţiuni între­prinse la „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş în ampla acţiune de reducere a consumurilor şi de economisire a combustibilului şi energiei electrice. 1. încărcarea la capacitate a cuptoarelor de tratamente termi­ce, de calcinare şi preîncălzire a formelor de turnare. Iniţiativa, care are la bază o programare riguroasă a producţiei, va asigura economisirea unei cantităţi de gaze naturale echivalentă cu 35 tone de combustibil convenţional. Desigur, ceea ce şi-a impus prin această măsură colectivul de la „Metalotehnica“ nu reprezintă o noutate tehnologică, dar consti­tuie o posibilitate ieftină care se află şi la îndemîna altor între­prinderi din judeţ, cum sunt : I.M. „Republica“ şi I.U.P.S. din Reghin, IMATEX şi „Electromu­­reş“ din Tg.-Mureş, „Nicovala“ şi Fabrica de piese de schimb din Sighişoara, cooperativa „Me­talul“ din Tg.-Mureş. 2. în cadrul preocupărilor pen­tru extinderea automatizării şi reducerea consumului de energie electrică, la „Metalotehnica“ şi „Electromureş“ din Tg.-Mureş se experimentează dispozitive pen­tru oprirea maşinilor unelte la mersul in gol. Numai la „Meta­(Continuare In pag. a 4-a) Soluţie originală In tehnologia de fabricaţie, pentru retuşarea produselor de faianţă, la întreprinderea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara se utilizează o cantitate impor­tantă de apă caldă. Căutările şi experimentările diferitelor so­luţii au fost finalizate recent prin construirea unei baterii ca­re utilizează cu randament supe­rior căldura gazelor arse de la cuptoarele de faianţă pentru în­călzirea apei la temperatura ne­cesară operaţiei de retuşare. A­ceastă soluţie originală va asi­gura anual economisirea a cir­ca 700.000 mc gaze naturale — acţiune care se înscrie în prim­­planul preocupărilor colectivului de reducere a consumurilor de combustibil.

Next