Steaua Roşie, octombrie 1979 (Anul 31, nr. 231-256)

1979-10-02 / nr. 231

CIMPUL CHEAMĂ LA LUCRU TOATE FORJELE UMANE $I MECANICE DIN AGRICULTURĂ Mult aşteptata ploaie a venit la timp citind din nou condiţii bune la arături şi pregătirea te­renului, la însămînţarea griului, lucrări care în ultima perioadă s-au desfăşurat anevoios din cau­za pămîntului uscat şi tare. Deci, in fiecare unitate agricolă e tim­pul să se treacă iarăşi la treabă cu toate forţele pentru impul­sionarea lucrărilor din campa­nia de toamnă şi mai ales a în­­săm­inţării griului în perioada optimă, condiţie hotăritoare pen­tru realizarea unor producţii sporite de grîu, recuperîndu-se astfel şi restanţele din acest an cînd producţia de cereale a fost mai mică. Totodată, în ritm sus­ţinut este necesar să se desfă­şoare şi strîngerea roadelor a­­cestei toamne, respectiv a sfeclei de zahăr şi porumbului, pentru eliberarea operativă a terenuri­lor destinate însămînţării griu­lui. RITM SUSŢINUT LA SEMĂNAT La cooperativa agricolă din Deal sunt concentrate forţe nu­meroase la arat şi pregătirea ogorului, la însămînţarea griu­lui, lucrări care se află în cen­trul atenţiei conducerii unităţii care are de semănat 750 ha cu grîu, sarcină pentru realizarea căreia sunt necesare eforturi se­rioase de pe acum, pentru asi­gurarea zilnică a unui ritm rădi­cat. De altfel, aşa după cum sun­tem­ informaţi, pentru buna des­făşurare a semănatului au fost concentrate 23 mijloace mecani­ce, respectiv 10 tractoare la arat, 7 la discuit şi 5—6 maşini la se­mănat, care realizează o viteză medie zilnică de 60 ha de semă­nături. Totodată atît mecaniza­torii, cit şi specialiştii de aici caută să realizeze în acelaşi timp numai lucrări de bună calitate. GRIJĂ PENTRU ASIGURAREA BAZEI FURAJERE La cooperativa agricolă din Găneşti s-a acordat o atenţie deosebită asigurării furajelor ne­cesare pentru perioada de stabu­­laţie, fapt ilustrat şi de realiză­rile din acest domeniu. Atît la fin cit şi la siloz, planul a fost îndeplinit şi chiar depăşit, asi­­gurîndu-se totodată furaje de bu­nă calitate. La depozite, pe fie­care şiră, este fixată câte o tă­bliţă indicatoare privind cantita­tea şi calitatea finului depozitat, semn că cei ce răspund de baza furajeră au muncit bine, respon­sabil, că au învăţat multe din necazurile pricinuite de lipsa de furaje din anii trecuţi. Faţă de 730 tone de vinuri, au fost depo­zitate 780 tone, realizîndu-se şi peste 1.500 tone de siloz, 100 to­ne de gulii furajere aşezate în stive şi insilozate. Zilele trecute, aici se lucra de zor la însiloza­­rea porumbului de pe 30 ha, de unde se depozitau furaje de foarte bună calitate. De aseme­nea, se însilozau coletele de sfe­clă de zahăr, urmînd ca apoi să treacă la recoltarea şi însiloza­­rea pentru iarnă a sfeclei fura­jere, de unde se vor depozita cel puţin 500 tone. Deci, atunci cînd se acţionează din timp, cu răs­pundere şi multă grijă, baza fu­rajeră este bogată și îndestulă­toare. V. ORZA Cooperaţia meşteşugărească prelimină depăşirea planului pe 4 ani la export Cooperatorii meşteşugari din judeţul nostru realizează un vo­lum însemnat de produse pentru export, mai exact spus, peste 36 la sută din producţia marfă a uniunii este livrată în 17 ţări pentru 52 de firme comerciale. Ponderea o formează mobila sculptată şi nesculptată, urmată de confecţii textile, diverse pro­duse din metal, covoare, încăl­ţăminte, articole de marochinărie şi artizanat din lemn, împletituri din paie şi papură, ceramică, sti­clărie şi altele. Din această pre­zentare rezultă diversitatea ma­re a produselor destinate pieţii externe, complexitatea lor teh­nologică şi de fabricaţie. Deci se înţelege de la sine că se depune o amplă şi susţinută muncă de creaţie, de creştere a calităţii şi competitivităţii exportului. In ce­le nouă luni ale anului curent s-au creat și realizat 170 produ­se noi din care o bună parte se IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Mii de elevi la culesul strugurilor Pe dealurile Băgaciului, Gă­­neştiului şi Tîrnăveniului, ce a­­parţin de întreprinderea agrico­lă de stat Seuca, plantate cu vii ca se întind pe mari suprafeţe, o forfotă mare. Se lucrează din plin la culesul strugurilor de pe 370 hectare. Această acţiune, la care iau parte circa 1.500 de elevi de la şcolile generale din Tirnăveni, Găneşti, Cucerdea şi satele apar­ţinătoare Şeulia de Mureş şi Bord, studenţii de la Institutul de agronomie din Cluj-Napoca şi vreo 300 de lucrători ai fermelor întreprinderii, a fost declanşată la începutul săptămînii trecute. Peste tot, strugurii se adună cu grijă. In zilele frumoase ale săp­tămînii trecute, zilnic s-au trans­portat spre locurile de vinificaţie 160—180 tone de struguri, ritm cu care în cîteva zile întreaga producţie de struguri va fi recol­tată şi valorificată superior. V. p. (Continuare în pag. a 4-a) Cititorii cu umor ne-au adresat o întrebare, pe care ne grăbim s-o reproducem pentru conducerea Direcţiei judeţene P.T.T.R. Mureş. Iat-o : pe cînd vor ajunge ziarele la abonaţi în timp util, căci pint acum difuzarea se mişcă asemenea melcului sau broaştei ţestoase ? Şi, reproducînd cele relatate de oamenii care aşteaptă ziarele ca pe plinea caldă, trimitem un semnal către cei care nu ştiu că în oraşul Reghin, cartierul Eminescu, ziarele locale ajung la ora 16, deşi la poştă sosesc în zori. Ace­laşi „melc“ se ascunde duminica dimineaţa în carapace şi uită să lase ziarele la vreme şi pe Cornişa. Semnale trimit şi cei din Rîciu, Bistra Mureşului şi Ercea, care primesc presa numai a doua zi. Noi considerăm că o urgentă „adunare a sfatului bătrînilor“ de la difuzare este necesară, spre a urni pietrele de la roţile poştalionului mureşean. B. GHEORGHE PROLETAR/ V/V TOATE ȚĂRILE .UNIȚI-VĂ ! DESCHIDEREA NOULUI AN DE ACTIVITATE A CASEI PIONIERILOR ŞI ŞOIMILOR PATRIEI DIN TIRGU MUREŞ Sîmbătă după-amiază la Palatul culturii din Tîrgu Mureş a avut loc festivitatea deschiderii noului an de ac­tivitate a Casei pionierilor şi şoimilor patriei din munici­piu. Au fost prezenţi repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, cadre di­dactice, pionieri, părinţi, in­vitaţi. După discuţiile prile­juite de această manifestare a avut loc un scurt program artistic prezentat de pionieri şi şoimi ai patriei, remarcin­­du-se corul Şcolii generale nr. 17, brigada artistică a Şcolii generale nr. 1 şi colec­tivul de dans tematic al Ca­sei pionierilor, formaţie lau­reată a celei de-a II-a ediţii a Festivalului naţional „Cin­­tarea României“, cu dansul „UNICEF“. In holul Palatului culturii a fost amenajată o expoziţie ilustrind activitatea cercuri­lor, atelierelor şi laboratoare­lor ce-şi desfăşoară activita­tea in cadrul C.P.S.P. din Tîrgu Mureş. Am reţinut printre altele, albumul repre­­zentind finalizarea expediţiei culegătorilor de comori: „Vrednici strănepoţi“, care a fost distinsă cu premiul I la faza finală (Suceava-1979) a celei de-a II-a ediţii a festi­valului „Cintarea României“, obiectele realizate în atelierul de sticlărie, radioelectrotehni­­că, mecanică fină, carting şi în biolaborator. • Magazinul „Luxor-junior“ din Tîrgu Mureş găzduieşte expoziţia „Comerţul în slujba regimului sănătos de viaţă şi muncă al tineretului şcolar“. Sunt prezentate articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi sportive, mobilier pentru stu­diu. Pe bandă magnetică sunt redate sfaturi, îndrumări ale medicilor privitoare la me­diul de odihnă al şcolarilor. • Duminică, la Tîrgu Mu­reş, s-a desfăşurat faza jude­ţeană a concursului grupelor sanitare, întrecere care a fost cîştigată de cea a întreprin­derii chimice „Prodcomplex“. Pe locurile II şi III s-au si­tuat grupele sanitare de la E.G.C.L. Sighişoara şi T.C.M. Tirgu Mureş. • Astăzi, cu începere de la ora 19.30, pe scena Naţiona­lului tirgumureşean va avea loc un spectacol cu comedia „Piatră la rinichi“ Everac, de Paul • Concertul simfonic din a­­ceastă seară, ora 20, sala ma­re a Palatului culturii, îl are ca solist pe Mihail Pletniov din U.R.S.S. Sub bagheta diri­jorului Szalmán Lóránt vor fi interpretate piesele muzicale: „Oratoriul-frescă pentru or­chestră simfonică şi declama­tor“ de Aurel Popa (îşi dă concursul Adrian Mazarache), „Variaţi­uni pe o temă de Pa­ganini“ de Rahmaninov şi „Simfonia a II-a în Re major“ de Brahms. • La Voivodeni s-a dat in folosinţă un oficiu P.T.T.R., cu toate serviciile cerute de o astfel de activitate. • Datorită lucrărilor de de­viere a conductelor şi funda­ţiei stilpilor susţinători ai pa­sarelei (care în final va avea patru benzi de circulaţie) pes­te riul Mureş şi linia ferată, circulaţia autovehiculelor, în­spre şi dinspre Sîncraiu de Mureş, a fost deviată de la traseul obişnuit. • Le aducem la cunoştinţă celor care posedă biletele cu numerele 15.886, 1.786, 4.203, 11.561, 6.134, 11.861, 15.971, 5.984, 10.931, 10.244 și 10.796, că la tombola organizată de Comitetul municipal Tîrgu Mureş al U.T.C., a cărei ex­tragere a avut loc sîmbătă, au cîştigat un televizor, caseto­­fon, radio, aparate de fotogra­fiat, ceasuri de mină, stilouri. Obiectele le pot ridica de la sediul comitetului, camera 24, între orele 8—17. Rubrică redactată de DORIN BORDA V Anul XXXI Nr. 231 (6.682) Vi Marți, 2 octombrie 1979 II , 4 pagini, II ^ 30 de bani JJ Pentru ridicarea continuă a calităţii vieţii noastre în perioada 1981—1985, so­cietatea românească va intra intr-o fază nouă a dezvoltării sale. Procesul de dezvoltare armonioasă a întregii socie­tăţi, potrivit prevederilor pro­iectului de Directive ale Con­gresului al XII-Iea al parti­dului, va asigura creşterea in ritm înalt a economiei naţio­nale, a produsului social şi venitului naţional, factor ho­­tărîtor al ridicării bunăstării materiale şi spirituale a între­gului popor. Potrivit Programului — Di­rectivă de creştere a nivelului de trai în perioada 1981—1985 şi de ridicare continuă a ca­lităţii vieţii, în viitorul cinci­nal produsul social urm­ează să crească cu 33,5—37,5 la su­tă faţă de 1980, iar venitul naţional cu 38—43 la sută. In 1985 venitul naţional pe locui­tor va fi de 34.600—35.900 lei, condiţie esenţială pentru tre­cerea României în rîndul ţă­rilor cu nivel mediu de dez­voltare. Alocarea în cincina­lul următor a circa 30 la sută din venitul naţional pentru fondul de dezvoltare economi­­co-socială va asigura realiza­rea în ritm susţinut a repro­ducţiei lărgite, sporirea resur­selor pentru programul de in­vestiţii, concomitent cu creş­terea fondului de consum­. Corespunzător sporirii veni­tului naţional, în perioada 1981—1985, fondul total de re­tribuire se va majora, faţă de 1980, cu 43,3 la sută, iar chel­tuielile pentru acţiuni social­­culturale cu 25 la sută, din care cu 24 la sută din buge­tul de stat. In fața standului...

Next