Steaua Roşie, noiembrie 1979 (Anul 31, nr. 257-282)
1979-11-01 / nr. 257
1PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Studenţii — integraţi direct in activitatea de cercetare, producţie şi de autoutilaje De vorbă cu conf. dr. ing. HOLANDA DIONISIE, decanul facultăţii de învăţămint tehnic şi pedagogic din cadrul Institutului de învăţământ superior Tîrgu Mureş . După cum se desprinde din proiectele de Directive ale celui de-al XII-lea Congres al P.C.R., precum şi din alte documente de partid, învăţămîntului nostru superior, îndeosebi învăţămîntului tehnic, îi revine sarcina de a milita neabătut pentru continua îmbunătăţire a conţinutului, de a se integra tot mai puternic în activitatea productivă şi de cercetare, pentru asigurarea unei pregătiri temeinice a studenţilor, în concordanţă cu cerinţele progresului tehnic, ale dezvoltării economico-sociale a ţării. Ce rezultate s-au obţinut în acest sens în cadrul Institutului de invăţămînt superior din Tîrgu Mureş? — Integrarea studenţilor noştri în activitatea productivă, de cercetare şi de autodotare se desfăşoară în condiţii optime, direcţia fundamentală fiind aceea de atragere a unui număr cît mai mare de studenţi în contractele de cercetare ştiinţifică încheiate de noi cu unele unităţi economice din judeţ. Am realizat, cu participarea a 7 studenţi, un contract de cercetare ştiinţifică pentru întreprinderea de industrializare a sfeclei de zahăr din Luduş, în valoare de 200.000 lei, care a avut ca scop elaborarea documentaţiei pentru 14 dimensiuni de reductoare. In baza documentaţiei, executăm şi piesele de schimb cerute de beneficiar, ceea ce va duce la eliminarea importului. Menţionez că realizarea contractului s-a făcut în cadrul lucrărilor de diplomă, răspunzînd în acest fel indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca toate proiectele de diplomă să aibă o aplicabilitate practică. Tot în cadrul lucrărilor de diplomă au fost proiectate utilaje, instalaţii, tehnologii noi, solicitate de întreprinderea „Electromureş“. De altfel, întreprinderea respectivă a mai pus în practică şi o bună parte a lucrărilor realizate de studenţii noştri în cadrul proiectului de an la disciplina „Ştanţare şi matriţare la rece", ceea ce dovedeşte rodnicia colaborării dintre noi, cunoaşterea de către studenţi a sarcinilor şi obiectivelor pe care şi le-a propus „Electromureş“. — Cum aţi reuşit să puneţi bazele unei asemenea colaborări? — Buna colaborare se datoreşte în primul rînd faptului că această disciplină este asigurată de un colectiv de ingineri de la întreprinderea „Electromureş“, fapt ce face posibilă executarea lor, fără reproiectări sau modificări. — Ce ne puteţi spune despre activitatea productivă şi de autodotare? — Activitatea productivă se desfăşoară atît în atelierele de producţie proprii, cît şi în întreprinderile municipiului. In cadrul atelierelor de producţie s-au realizat mijloace de invăţămint, contractate cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, precum şi o serie de elemente, accesorii, dispozitive, necesare contractelor de cercetare încheiate. Anul trecut, studenţii noştri, sub directa conducere a cadrelor didactice titulare de discipline, au desfăşurat o susţinută activitate pentru autodotarea laboratoarelor. Putem evidenţia în mod deosebit studenţii actualului an III E.M.T. (Electromecanică tehnologică) care au lucrat, chiar şi în timpul lor liber, la punerea in funcţiune a laboratorului de maşini şi acţionări electrice şi la dotarea laboratorului de electronică industrială. Tot cu ajutorul studenţilor — mai ales a celor din anul IV T.C.M., curs seral — s-au proiectat mecanismele şi dispozitivele necesare lucrărilor de la laboratorul „Organe de maşini şi mecanisme“, respectiv de la laboratorul de aşchiere şi scule aşchietoare, care în momentul de faţă sunt în faza de execuţie prin autodotare, sau de către unele întreprinderi, pe bază de comandă. In ce priveşte practica în producţie, începînd cu acest an, studenţii institutului muncesc în întreprinderi ca oricare lucrător, fiind remuneraţi, ceea ce suntem siguri, va conduce la mai deplina lor integrare în colectivele muncitoreşti, la creşterea răspunderii pentru produsele executate, la educarea lor prin muncă. ION CIURDARU Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri, la Tîrgu Mureş temperatura aerului în orele dimineţii era de 6 grade, la ora 12 de 9 grade. Timpul probabil î Influenţa aceloraşi mase de aer umed va determina o vreme închisă şi umedă. Cerul va fi mai mult acoperit, vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie şi burniţă iar la munte lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab la moderat din sectorul sudvestic. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 9—12 grade, iar minimele între 3—6 grade. Dimineaţa izolat ceaţă. VREMEA — Agenda CINEMA _ JOI, 1 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Moartea unui ghid. Progresul: Cazul Gorgonova (ambele serii); Doctorul Poenaru. Select: Leii saloanelor. Tineretului: Satul cu arţari; Muntele ascuns (ora 15). Flacăra: Acolo unde nu zboară pescăruşii. SIGHIŞOARA _ Lumina: Hercules cucerește Atlantida. REGHIN — Patria: Tînărul din Istanbul. TIRNAVENI _ Melodia: Te oblig să trăiești. LUDUS — Flacăra: Police Python 351 (ambele serii). Clubul fabricii de zahăr: Pasiunea. SOVATA — Doina: Front în spatele frontului (ambele serii). Muncitoresc: Vreau să vă văd. SARMAŞU — Popular: Conspiraţia tăcerii. IERNUT — Lumina: Ninsoarea. stNGFORCiu DE PĂDURE _ Popular: Agentul liniştit. FINTINELE — Patria: Vis de ianuarie. MIERCUREA MIRAJULUI — Nirajul: Ciocolată cu alune TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, secţia română, ora 19:30: Rugăciune pentru un disc jockey. TEATRUL STUDIO, secţia română, ora 19.30: Balada lui Pintea şi A opta zi dis-de-dimineaţă. TELEVIZIUNE 9,00 _ Teleşcoală. 10,05 _ Film serial. Calvarul. Reluarea episodului 19 10,50 — Telex. 16,00 _ Telex. 16,05 — Teleşcoală. 16,40 — Curs de limbă franceză. 17.00 — Reportaj pe glob. Alger — poartă spre Sahara. 17.20 — Viata culturală. 18.05 — Iugoslavia, azi — documentar. 18.15 — Baschet masculin In „Cupa campionilor europeni“. Dinamo Bucureşti — EFES Istanbul (repriza a II-a). Transmisiune directă de la sala Floreasca 18.50 — 1.001 de seri. 19.00 — Telejurnal. 19.30 — Ţara întreagă intîmpină Congresul partidului. 19.45 — Program de cîntece revoluţionare şi patriotice. 20.10 — Ediţie specială a emisiunii „Ora tineretului“. 21.20 — Meridiane folclorice. 21.35 — Telejurnal. RADIO TG.-MUREŞ In limba română. 6.00 — Intilnire matinală. 16.30 — Agenda actualităţii. 17,05 — De la enigmă la adevăr. 17,30 — Gazeta economică radio. Calitatea produselor, de la constatarea necesităţii la realizarea în fapt. PRONOEXPRES Tragerea din 31 octombrie 1979. Extragerea I: 6, 20, 19, 9, 29, 40. Extragerea a II-a : 2, 31, 10, 38, 21, 18. Fond de câștiguri : 845.544 lei. 1—10 NOIEMBRIE Decada cărţii social-politice, ştiinţifice şi tehnice în cadrul manifestărilor consacrate întîmpinării Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român, înscriindu-se în Festivalul naţional al educaţiei şi culturii socialiste „Cîntarea României“, în perioada 1—10 noiembrie se desfăşoară „Decada cărţii social-politice, ştiinţifice şi tehnice“. Decada se va deschide prin inaugurarea în fiecare oraş a unei expoziţii de carte pe teme ca: „Din gîndirea social-politică a preşedintelui României“, „România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, „Cartea tehnico-ştiinţifică, factor important în modernizarea producţiei şi a muncii“ etc. Expoziţii se vor deschide şi la sate. La Tîrgu Mureş, o expoziţie se va deschide la librăria „Mihai Eminescu“ de către Centrul de librării şi Biblioteca judeţeană. Intre numeroasele acţiuni ce vor avea loc în cadrul decadei se înscriu: organizarea de expoziţii şi vitrine festive, lansări de cărţi noi, standuri de cărţi cu vînzare în incinta întreprinderilor, instituţiilor şi a unităţilor agricole, precum şi cu ocazia unor manifestări politico-educative. Un loc central în cadrul acestor acţiuni il vor ocupa popularizarea, difuzarea şi dezbaterea documentelor de partid, îndeosebi a documentelor Congresului al XII-lea al P.C.R., cunoaşterea aprofundată a operelor de excepţională valoare teoretică şi practică ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, subliniindu-se contribuţia conducătorului partidului şi statului nostru la continua perfecţionare a conducerii de către partid a măreţei opere de ridicare a poporului nostru pe culmile civilizaţiei şi progresului. In aşezămintele culturale se vor organiza acţiuni cu cartea consacrate educării ateist-ştiinţifice a maselor. Sîmbătă, 3 noiembrie, la Cabinetul judeţean pentru activitatea ideologică şi politico-educativă va avea loc, cu concursul Centrului de ştiinţe sociale din Tîrgu Mureş, un simpozion pe tema „Rolul cărţii social-politice in formarea conştiinţei sociale, revoluţionare a oamenilor muncii". „Vatra“, nr. 10 Ultimul număr al revistei „Vatra“ se remarcă prin spaţiul pe care îl acordă literaturii maghiare şi germane din România, legăturilor de cultură şi viaţă spirituală statornicite între oamenii muncii români şi ai naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră. Sunt demne de consemnat în sensul amintit articolul editorial intitulat sugestiv „Frăţia noastră“, după cum şi cel semnat de Gálfalvi György ,,Punţile culturii“. La fel de valoroase, prin bogatul material informativ, sunt articolele „Drumul apropierilor culturale românomaghiare a fost făurit de masele populare“, de Paizs Margit, „Pledoarii pentru traduceri româno-maghiare in presa transilvăneană interbelică“, de Silvia Udrea, „Pagini din istoria relaţiilor culturale româno-maghiare“, de Turzai Maria şi „Permanenţe“ de Zeno Fodor. Ilustrînd ideea unităţii de cultură şi a unei bune cunoaşteri reciproce, revista inserează în paginile sale un mănunchi din lirica a şapte poeţi germani din România, două poezii de Nina Cassian şi Nichita Stănescu în limba maghiară şi respectiv germană, precum şi un interesant interviu cu scriitorul Franz Storch despre literatura germană din România. Pe alte pagini, revista publică, ca urmare din numărul precedent, piesa de teatru a Ilenei Vulpescu „Antinevralgicul de la ora 5“ şi „Amintiri despre Lucian Blaga“ de Lucian Valea, precum şi un bogat material critic privitor la fenomenul literar și artistic actual. O NOUĂ LINIE AERIANĂ INTERNĂ începînd de astăzi, 1 noiembrie, Compania TAROM deschide o nouă linie aeriană internă pe ruta Bucureşti — Caransebeş, cu o cursă pe zi, exclusiv duminica. Decolarea de la Bucureşti se face la ora 10,40, iar sosirea la Caransebeş are loc la ora 11,40. Plecarea din Caransebeş are loc la ora 12,10, iar sosirea la Bucureşti la ora 13,10. (Agerpres) FOTO critica ţi pe aici au trecut „meşterii“! „Veni, vidi“... şi cam atît. Au venit deci, au văzut şi ... au plecat, lăsînd în urma lor şi imaginea din fotografie, conducta „izolată“, aşa cum se vede, la centrala termică de pe strada Tineretului. Urmează să vină după ei alţii, apoi alţii şi. .. aşa mai departe?! L. DARIU văzute şi auzite UN LIBRET DE ECONOMII... Curios de conţinutul poşetei unei rude, Marin Tiglar din Şaeş (comuna Apold) a deschis-o. Şi a observat în ea un libret de economii C.E.C. Era pe numele unui necunoscut, din Cisnădie. Marin a scos libretul din poşetă şi l-a pus în buzunar. Apoi şi-a făcut plan cum să scoată şi banii de la C.E.C., pe libretul respectiv existînd un sold de 9.500 lei. „Foarte simplu“ — l-au lămurit Ioan Parchirie din Sighişoara şi consăteanul său Gheorghe Lascu. „Ştergi numele lui Lupu Nicolae şi scrii numele tău“. Zis şi făcut. Au şters numele posesorului libretului şi în locul acestuia au scris numele şi datele personale ale lui Gheorghe Lascu. După această operaţie, Lascu a intrat la agenţia C.E.C. din Sighişoara, a completat o foaie de restituire pentru 5.000 lei, aşezîndu-se apoi în faţa ghişeului pentru a ridica banii. A aşteptat aici cîteva minute dar n-au apărut banii. Au apărut însă lucrători ai miliţiei. Şi astfel, n-au mai ridicat banii, dar toţi trei plătesc „dobînda“. Marin Ţigiar un an şi 6 luni închisoare, Gheorghe Lascu — un an muncă corecţională, iar Ioan Parchirie — 4 luni, tot muncă corecţională. RĂZBUNAREA SE RĂZBUNĂ Tîmplarul Madarasz Ferenc din Chibed, încadrat la cooperativa „Munca“ din Sovata, de circa 4 ani nu-l vedea cu ochi buni pe consăteanul său Orbán Iuliu. Ce a avut de împărţit cu el nu ştim. Dar ştim că şi-a pus în gînd să se răzbune. Şi s-a răzbunat. în una din seri, profitînd de întuneric, i-a acostat pe stradă și i-a aplicat cîteva lovituri, cauzîndu-i leziuni care au necesitat aproape o lună de zile îngrijiri medicale pentru vindecare. însă, răzbunîndu-se pe consăteanul său, Madarasz s-a răzbunat pe el. Căci, printr-o hotărîre judecătorească rămasă definitivă, a fost condamnat la 4.000 lei amendă și obligat la plata sumei de 2.555 lei despăgubiri civile, și 150 lei cheltuieli judiciare. Asta nu din răzbunare, ci potrivit articolului 181, aliniatul 1 din Codul penal. PESTE GARD Ceva de necrezut, şi totuşi a fost posibil. Timp îndelungat, Dumitru Ercean din Rîciu şi Dumitru Lazăr din Tîrgu Mureş, strada Lămîiţei nr. 5, au sărit peste gardul Ilefor. La început a sărit numai Ercean. De unul singur, Ercean a trecut peste gard 8 fotolii, două scaune tapiţate, două mese şi alte bunuri, iar apoi împreună cu Lazăr — un dulap cu două uşi, 4 mese, 12 fotolii, 8 scaune tapiţate şi 3 tapiţerii pentru canapele, creînd astfel un gol la Ilefor în valoare de 26.140,50 lei. Acum plătesc ceea ce au trecut peste gard. Cu bani şi cu ani, Dumitru Ercean fiind condamnat la 3 ani închisoare, iar Dumitru Lazăr la doi ani muncă corecţională. Atît ştim. Nu ştim însă cum a fost posibilă scoaterea unei aşa mari cantităţi de mobilă dintr-o întreprindere fără ca nimeni să nu vadă sau să nu audă. GESTIONARA LA PINDĂ în una din zile, Demeter Irina, gestionară la magazinul de lactate nr. 23 din Tîrnăveni a auzit ceva mişcare prin spatele unităţii. Ieşind afară a observat între peretele unităţii şi o stivă de ambalaje ceva alb. Era o batistă, în care era învelit un portmoneu cu 518,20 lei. „Cineva trebuie să vină după el“ — a zis gestionara. Stînd la pîndă, împreună cu cîţiva cumpărători, a prins hoţul. După portmoneu, pe care-l furase de la o cumpărătoare, a venit Bircea Tereza, de 38 ani, din strada Rîndunelelor nr. 47, cu 12 condamnări pentru furt. Acum are a 13-a, de un an închisoare. Rubrică realizată de P. POPSOR