Steaua Roşie, noiembrie 1979 (Anul 31, nr. 257-282)

1979-11-01 / nr. 257

1PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Studenţii — integraţi direct in activitatea de cercetare, producţie şi de autoutilaje De vorbă cu conf. dr. ing. HOLANDA DIONISIE, decanul facul­tăţii de învăţămint tehnic şi pedagogic din cadrul Institutului de învăţământ superior Tîrgu Mureş . După cum se desprinde din proiectele de Directive ale celui de-al XII-lea Congres al P.C.R., precum şi din alte documente de partid, învăţămîntului nostru su­perior, îndeosebi învăţămîntului tehnic, îi revine sarcina de a mi­lita neabătut pentru continua îmbunătăţire a conţinutului, de a se integra tot mai puternic în activitatea productivă şi de cer­cetare, pentru asigurarea unei pregătiri temeinice a studenţilor, în concordanţă cu cerinţele pro­gresului tehnic, ale dezvoltării economico-sociale a ţării. Ce re­zultate s-au obţinut în acest sens în cadrul Institutului de invăţă­­mînt superior din Tîrgu Mureş? — Integrarea studenţilor noş­tri în activitatea productivă, de cercetare şi de autodotare se des­făşoară în condiţii optime, di­recţia fundamentală fiind aceea de atragere a unui număr cît mai mare de studenţi în con­tractele de cercetare ştiinţifică încheiate de noi cu unele uni­tăţi economice din judeţ. Am realizat, cu participarea a 7 stu­denţi, un contract de cercetare ştiinţifică pentru întreprinderea de industrializare a sfeclei de zahăr din Luduş, în valoare de 200.000 lei, care a avut ca scop elaborarea documentaţiei pentru 14 dimensiuni de reductoare. In baza documentaţiei, executăm şi piesele de schimb cerute de be­neficiar, ceea ce va duce la eli­minarea importului. Menţionez că realizarea contractului s-a fă­cut în cadrul lucrărilor de diplo­mă, răspunzînd în acest fel in­dicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca toate proiectele de diplomă să aibă o aplicabilitate practică. Tot în cadrul lucrărilor de di­plomă au fost proiectate utilaje, instalaţii, tehnologii noi, solici­tate de întreprinderea „Electro­­mureş“. De altfel, întreprinderea respectivă a mai pus în practică şi o bună parte a lucrărilor rea­lizate de studenţii noştri în ca­drul proiectului de an la disci­plina „Ştanţare şi matriţare la rece", ceea ce dovedeşte rodnicia colaborării dintre noi, cunoaşte­rea de către studenţi a sarcini­lor şi obiectivelor pe care şi le-a propus „Electromureş“. — Cum aţi reuşit să puneţi bazele unei asemenea colaborări? — Buna colaborare se datoreş­­te în primul rînd faptului că a­­ceastă disciplină este asigurată de un colectiv de ingineri de la întreprinderea „Electromureş“, fapt ce face posibilă executarea lor, fără reproiectări sau modifi­cări. — Ce ne puteţi spune despre activitatea productivă şi de auto­dotare? — Activitatea productivă se desfăşoară atît în atelierele de producţie proprii, cît şi în între­prinderile municipiului. In cadrul atelierelor de pro­ducţie s-au realizat mijloace de invăţămint, contractate cu Minis­terul Educaţiei şi Învăţămîntului, precum şi o serie de elemente, accesorii, dispozitive, necesare contractelor de cercetare înche­iate. Anul trecut, studenţii noş­tri, sub directa conducere a ca­drelor didactice titulare de dis­cipline, au desfăşurat o susţinu­tă activitate pentru autodotarea laboratoarelor. Putem evidenţia în mod deosebit studenţii actua­lului an III E.M.T. (Electrome­canică tehnologică) care au lu­crat, chiar şi în timpul lor liber, la punerea in funcţiune a labo­ratorului de maşini şi acţionări electrice şi la dotarea laborato­rului de electronică industrială. Tot cu ajutorul studenţilor — mai ales a celor din anul IV T.C.M., curs seral — s-au pro­iectat mecanismele şi dispoziti­vele necesare lucrărilor de la la­boratorul „Organe de maşini şi mecanisme“, respectiv de la la­boratorul de a­şchiere şi scule aş­­chietoare, care în momentul de faţă sunt în faza de execuţie prin autodotare, sau de către unele întreprinderi, pe bază de co­mandă. In ce priveşte practica în pro­ducţie, începînd cu acest an, studenţii institutului muncesc în întreprinderi ca oricare lucrător, fiind remuneraţi, ceea ce suntem­ siguri, va conduce la mai deplina lor integrare în colectivele mun­citoreşti, la creşterea răspunderii pentru produsele executate, la educarea lor prin muncă. ION CIURDARU Dispeceratul Di­­recţiei apelor Mu­­reş-Banat comuni­că: Ieri, la Tîrgu Mu­reş temperatura ae­rului în orele dimi­neţii era de 6 gra­de, la ora 12 de 9 grade. Timpul probabil î Influenţa aceloraşi mase de aer umed va determina o vre­me închisă şi ume­dă. Cerul va fi mai mult acoperit, vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie şi burniţă iar la munte lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab la mode­rat din sectorul sud­­vestic. Temperaturi­le maxime vor fi cuprinse între 9—12 grade, iar minimele între 3—6 grade. Di­mineaţa izolat ceaţă. VREMEA — Agenda CINEMA _ JOI, 1 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Moartea unui ghid. Progresul: Cazul Gorgonova (ambele serii); Doctorul Poenaru. Select: Leii saloanelor. Tineretului: Satul cu arţari; Muntele ascuns (ora 15). Flacăra: Acolo unde nu zboară pescăruşii. SIGHIŞOARA _ Lumina: Hercules cucerește Atlantida. RE­GHIN — Patria: Tînărul din Istan­bul. TIRNAVENI _ Melodia: Te oblig să trăiești. LUDUS — Flacăra: Police Python 351 (ambele se­rii). Clubul fabricii de zahăr: Pasiu­nea. SOVATA — Doina: Front în spatele frontului (ambele serii). Muncitoresc: Vreau să vă văd. SAR­­MAŞU — Popular: Conspiraţia tăce­rii. IERNUT — Lumina: Ninsoarea. stNGFORCiu DE PĂDURE _ Popu­lar: Agentul liniştit. FINTINELE — Patria: Vis de ianuarie. MIERCUREA MIRAJULUI — Nirajul: Ciocolată cu alune TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, secţia ro­­mână, ora 19:30: Rugăciune pentru un disc jockey. TEATRUL STUDIO, secţia româ­nă, ora 19.30: Balada lui Pintea şi A opta zi dis-de-dimineaţă. TELEVIZIUNE 9,00 _ Teleşcoală. 10,05 _ Film se­rial. Calvarul. Reluarea episodului 19 10,50 — Telex. 16,00 _ Telex. 16,05 — Teleşcoală. 16,40 — Curs de limbă franceză. 17.00 — Reportaj pe glob. Alger — poartă spre Sahara. 17.20 — Viata culturală. 18.05 — Iugoslavia, azi — documentar. 18.15 — Baschet mas­culin In „Cupa campionilor euro­peni“. Dinamo Bucureşti — EFES Istanbul (repriza a II-a). Transmisiu­ne directă de la sala Floreasca 18.50 — 1.001 de seri. 19.00 — Telejurnal. 19.30 — Ţara întreagă intîmpină Con­gresul partidului. 19.45 — Program de cîntece revoluţionare şi patriotice. 20.10 — Ediţie specială a emisiunii „Ora tineretului“. 21.20 — Meridiane folclorice. 21.35 — Telejurnal. RADIO TG.-MUREŞ In limba română. 6.00 — Intilnire matinală. 16.30 — Agenda actualităţii. 17,05 — De la enigmă la adevăr. 17,30 — Gazeta economică radio. Calitatea produselor, de la constatarea necesi­tăţii la realizarea în fapt. PRONOEXPRES Tragerea din 31 octombrie 1979. Extragerea I: 6, 20, 19, 9, 29, 40. Extragerea a II-a : 2, 31, 10, 38, 21, 18. Fond de câștiguri : 845.544 lei. 1—10 NOIEMBRIE Decada cărţii social-politice, ştiinţifice şi tehnice în cadrul manifestărilor con­sacrate întîmpinării Congresului al XII-lea al Partidului Comu­nist Român, înscriindu-se în Fes­tivalul naţional al educaţiei şi culturii socialiste „Cîntarea Ro­mâniei“, în perioada 1—10 no­iembrie se desfăşoară „Decada cărţii social-politice, ştiinţifice şi tehnice“. Decada se va deschide prin inaugurarea în fiecare oraş a u­­nei expoziţii de carte pe teme ca: „Din gîndirea social-politică a preşedintelui României“, „Ro­mânia pe drumul construirii so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate“, „Cartea tehnico-ştiin­­ţifică, factor important în mo­dernizarea producţiei şi a mun­cii“ etc. Expoziţii se vor deschi­de şi la sate. La Tîrgu Mureş, o expoziţie se va deschide la librăria „Mihai Eminescu“ de către Centrul de librării şi Biblioteca judeţeană. Intre numeroasele acţiuni ce vor avea loc în cadrul decadei se în­scriu: organizarea de expoziţii şi vitrine festive, lansări de cărţi noi, standuri de cărţi cu vînzare în incinta întreprinderilor, insti­tuţiilor şi a unităţilor agricole, precum şi cu ocazia unor mani­festări politico-educative. Un loc central în cadrul aces­tor acţiuni il vor ocupa popu­larizarea, difuzarea şi dezbate­rea documentelor de partid, în­deosebi a documentelor Congre­sului al XII-lea al P.C.R., cu­noaşterea aprofundată a operelor de excepţională valoare teoretică şi practică ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, subliniindu-se contri­buţia conducătorului partidului şi statului nostru la continua perfecţionare a conducerii de că­tre partid a măreţei opere de ri­dicare a poporului nostru pe cul­mile civilizaţiei şi progresului. In aşezămintele culturale se vor organiza acţiuni cu cartea con­sacrate educării ateist-ştiinţifice a maselor. Sîmbătă, 3 noiembrie, la Ca­binetul judeţean pentru activita­tea ideologică şi politico-educati­­vă va avea loc, cu concursul Centrului de ştiinţe sociale din Tîrgu Mureş, un simpozion pe tema „Rolul cărţii social-politice in formarea conştiinţei sociale, revoluţionare a oamenilor mun­cii". „Vatra“, nr. 10 Ultimul număr al revistei „Va­tra“ se remarcă prin spaţiul pe care îl acordă literaturii maghia­re şi germane din România, le­găturilor de cultură şi viaţă spi­rituală statornicite între oamenii muncii români şi ai naţionalită­ţilor conlocuitoare din ţara noastră. Sunt demne de consem­nat în sensul amintit articolul editorial intitulat sugestiv „Fră­ţia noastră“, după cum şi cel semnat de Gálfalvi György ,,Pun­ţile culturii“. La fel de valoroa­se, prin bogatul material infor­mativ, sunt articolele „Drumul apropierilor culturale rom­âno­­maghiare a fost făurit de ma­sele populare“,­­ de Paizs Mar­­git, „Pledoarii pentru traduceri­­ româno-maghiare in presa tran­silvăneană interbelică“, de Sil­via Udrea, „Pagini din istoria relaţiilor culturale româno-ma­ghiare“, de Turzai Maria şi „Permanenţe“ de Zeno Fodor. Ilustrînd ideea unităţii de cultură şi a unei bune cunoaşteri reciproce, revista inserează în paginile sale un mănunchi din lirica a şapte poeţi germani din România, două poezii de Nina Cassian şi Nichita Stănescu în limba maghiară şi respectiv ger­mană, precum şi un interesant in­terviu cu scriitorul Franz Storch despre literatura germană din România. Pe alte pagini, revista publică, ca urmare din numărul prece­dent, piesa de teatru a Ilenei Vulpescu „Antinevralgicul de la ora 5“ şi „Amintiri despre Lu­cian Blaga“ de Lucian Valea, precum şi un bogat material cri­tic privitor la fenomenul literar și artistic actual. O NOUĂ LINIE AERIANĂ INTERNĂ începînd de astăzi, 1 noiem­brie, Compania TAROM deschi­de o nouă linie aeriană internă pe ruta Bucureşti — Caransebeş, cu o cursă pe zi, exclusiv dumi­nica. Decolarea de la Bucureşti se face la ora 10,40, iar sosirea la Caransebeş are loc la ora 11,40. Plecarea din Caransebeş are loc la ora 12,10, iar sosirea la Bucureşti la ora 13,10. (Agerpres) FOTO critica­ ţi pe aici au trecut „meşterii“! „Veni, vidi“... şi cam atît. Au venit deci, au văzut şi ... au ple­cat, lăsînd în urma lor şi imagi­nea din fotografie, conducta „izo­lată“, aşa cum se vede, la cen­trala termică de pe strada Tine­retului. Urmează să vină după ei alţii, apoi alţii şi. .. aşa mai departe?! L. DARIU văzute şi auzite UN LIBRET DE ECONOMII... Curios de conţinutul poşetei unei rude, Marin Tiglar din Şaeş (comuna Apold) a deschis-o. Şi a observat în ea un libret de eco­nomii C.E.C. Era pe numele unui necunoscut, din Cisnădie. Marin a scos libretul din poşetă şi l-a pus în buzunar. Apoi şi-a făcut plan cum să scoată şi banii de la C.E.C., pe libretul respectiv existînd un sold de 9.500 lei. „Foarte simplu“ — l-au lămurit Ioan Parchirie din Sighişoara şi consăteanul său Gheorghe Lascu. „Ştergi numele lui Lupu Nicolae şi scrii numele tău“. Zis şi fă­cut. Au şters numele posesorului libretului şi în locul acestuia au scris numele şi datele personale ale lui Gheorghe Lascu. După a­­ceastă operaţie, Lascu a intrat la agenţia C.E.C. din Sighişoara, a completat o foaie de restituire pentru 5.000 lei, aşezîndu-se apoi în faţa ghişeului pentru a ridica banii. A aşteptat aici cîteva mi­nute dar n-au apărut banii. Au apărut însă lucrători ai miliţiei. Şi astfel, n-au mai ridicat banii, dar toţi trei plătesc „dobînda“. Marin Ţigiar un an şi 6 luni în­chisoare, Gheorghe Lascu — un an muncă corecţională, iar Ioan Parchirie — 4 luni, tot muncă corecţională. RĂZBUNAREA SE RĂZBUNĂ Tîmplarul Madarasz Ferenc din Chibed, încadrat la coope­rativa „Munca“ din Sovata, de circa 4 ani nu-l vedea cu ochi buni pe consăteanul său Orbán Iuliu. Ce a avut de împărţit cu el nu ştim. Dar ştim că şi-a pus în gînd să se răzbune. Şi s-a răzbunat. în una din seri, profi­­tînd de întuneric, i-a acostat pe stradă și i-a aplicat cîteva lovi­turi, cauzîndu-i leziuni care au necesitat aproape o lună de zile îngrijiri medicale pentru vinde­care. însă, răzbunîndu-se pe con­săteanul său, Madarasz s-a răz­bunat pe el. Căci, printr-o hotă­­rîre judecătorească rămasă de­finitivă, a fost condamnat la 4.000 lei amendă și obligat la plata sumei de 2.555 lei despăgu­biri civile, și 150 lei cheltuieli judiciare. Asta nu din răzbuna­re, ci potrivit articolului 181, a­­liniatul 1 din Codul penal. PESTE GARD Ceva de necrezut, şi totuşi a fost posibil. Timp îndelungat, Dumitru Ercean din Rîciu şi Du­mitru Lazăr din Tîrgu Mureş, strada Lămîiţei nr. 5, au sărit peste gardul Ilefor. La început a sărit numai Ercean. De unul singur, Ercean a trecut peste gard 8 fotolii, două scaune tapiţate, două mese şi alte bunuri, iar a­­poi împreună cu Lazăr — un dulap cu două uşi, 4 mese, 12 fotolii, 8 scaune tapiţate şi 3 ta­piţerii pentru canapele, creînd astfel un gol la Ilefor în valoare de 26.140,50 lei. Acum plătesc ceea ce au trecut peste gard. Cu bani şi cu ani, Dumitru Ercean fiind condamnat la 3 ani închi­soare, iar Dumitru Lazăr la doi ani muncă corecţională. Atît ştim. Nu ştim însă cum a fost posibilă scoaterea unei aşa mari cantităţi de mobilă dintr-o în­treprindere fără ca nimeni să nu vadă sau să nu audă. GESTIONARA LA PINDĂ în una din zile, Demeter Iri­na, gestionară la magazinul de lactate nr. 23 din Tîrnăveni a auzit ceva mişcare prin spatele unităţii. Ieşind afară a observat între peretele unităţii şi o stivă de ambalaje ceva alb. Era o ba­tistă, în care era învelit un port­­moneu cu 518,20 lei. „Cineva tre­buie să vină după el“ — a zis gestionara. Stînd la pîndă, îm­preună cu cîţiva cumpărători, a prins hoţul. După portmoneu, pe care-l furase de la o cumpără­toare, a venit Bircea Tereza, de 38 ani, din strada Rîndunelelor n­r. 47, cu 12 condamnări pentru furt. Acum are a 13-a, de un an închisoare. Rubrică realizată de P. POPSOR

Next