Steaua Roşie, decembrie 1979 (Anul 31, nr. 283-309)

1979-12-01 / nr. 283

PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI- VĂ / Documentele Congresului al Xll-lea - insufleţitor program al muncii noastre creatoare Forţa unită a colectivului a determinat­­­urcuşul spre o nouă calitate In ultimul timp, colectivul a­­telierului de turnătorie de la în­treprinderea metalurgică „Repu­blica“ din Reghin s-a confruntat cu greutăţi, mai ales de aprovi­zionare, care au influenţat acti­vitatea productivă, dar nu şi rea­lizările de ansamblu la nivel de an şi de cincinal. Unitatea de acţiune, de gîndire în luarea măsurilor importante, completate de buna pregătire profesională au condus la depăşirea impasu­lui, producţia intrînd în ritmul normal, mai ales în privinţa ca­lităţii, unde se reclamau îmbună­tăţiri pe planul reducerii rebutu­rilor. Ele erau peste cotele admi­se. Voinţa şi dorinţa unanimă a muncitorilor, maiştrilor, a con­ducerii atelierului de a face o cotitură radicală în această pri­vinţă s-a concretizat în introdu­cerea şi permanentizarea unei noi tehnologii de preparare şi de turnare, cea a fontei nodulare. De fapt, o parte a necazurilor * * ivite la turnarea pieselor din fon­tă cenuşie s-au datorat tocmai introducerii noii tehnologii care a sustras pentru moment atenţia colectivului, suficient ca să apară probleme la piesele de serie ma­re, unde procentul rebuturilor a început să crească. Insă, turnarea fontei nodulare nu putea fi abandonată deoarece producţia întreprinderii avea ne­voie de piese din această fontă specială, piese care pînă în pri­măvara anului curent se primeau de la Uzinele de autocamioane din Braşov. Şi astfel specialiştii atelierului, muncitorii s-au mo­bilizat făcînd apel la cunoştinţe­le acumulate în timp, la cărţi de specialitate, la experienţa altora pentru a depăşi momentul critic ivit în activitatea lor. Ce-i drept, eforturile au sporit, însă ele sunt răsplătite cu rezultate semnifica­tive. în aceste zile rebuturile au scăzut sub cota admisă la fonta cenuşie, iar la fonta nodulară lu­crurile merg bine, chiar peste aşteptări, întregul personal al atelierului, format din peste 300 de oameni, este ferm hotărît să continue e­­forturile în vederea reducerii re­buturilor, făcînd din această ac­ţiune un crez statornic, traducînd astfel în viaţă una din principa­lele indicaţii din Raportul Comi­tetului Central prezentat de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al Xll-lea Congres al partidu­lui şi anume: promovarea noii calităţi, superioară în întreaga activitate economică, pentru IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Hotărîrile Congresului — înfăptuite zi de zi cu înaltă responsabilitate Am avut deosebita satisfac­ţie de a participa la lucrările celui mai înalt forum al co­muniştilor, Congresul al XII-lea al partidului, care a dezbătut cu exigenţă comu­nistă realizările de pînă acum şi a prezentat grăitor măre­ţele perspective. Am rămas impresionat de modul in ca­re au fost abordate proble­mele şi sarcinile viitorului cincinal, măsurile ce trebuie luate in continuare pentru traducerea lor în viaţă, de entuziasmul tuturor partici­panţilor pentru ca la acest mare sfat al ţării să fie lua­te cele mai bune hotăriri ca­re înfăptuite să ridice ţara noastră printre ţările dezvol­tate. Alături de toţi delegaţii , am votat cu nestrămutată convingere documentele pro­gramatice ale Congresului, am susţinut şi votat din toa­tă inima realegerea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu în func­ţia de secretar general al partidului, fiind omul care şi-a închinat întreaga viaţă partidului şi ţării, ridicării bunăstării celor ce muncesc. Falii civific la lucrările Congresului, atît în plen, cit şi în secţiuni, am reţinut sar­cinile deosebit de importante ce ne revin nouă, celor ce lucrăm in domeniul agricul­turii. In viitorul cincinal a­­vem de înfăptuit o adevărată revoluţie agrară, în vederea creşterii producţiilor vegetale şi animale, a utilizării supe­rioare a tuturor suprafeţelor şi dotării tehnice. In acest sens, mi-am dat seama că fi­et unitatea noastră, coopera­tiva agricolă Bogata, mai a­­vem multe de făcut. Pentru realizarea prevederilor cinci­nalului actual şi a celui vii­tor trebuie de pe acum să ne mobilizăm toate forţele, să acţionăm zi de zi, cu respon­sabilitate, pentru asigurarea celor mai bune condiţii în vederea obţinerii unor pro­ducţii pe măsura cerinţelor. La cerealele păioase trebuie să arăt că, în această toamnă am lucrat mai bine ca ori­­cînd, efectuind semănături de foarte bună calitate. Dealtfel, atît orzul cît şi griul de pe cele 700 ha sînt frumos ră­sărite, cu o bună densitate, ceea ce ne garantează obţi­nerea unor recolte superioare. Acum, ne străduim ca in ci­­teva zile să încheiem arătu­rile de toamnă pe toate su­prafeţele, iar concomitent să fertilizăm circa 150—180 ha cu îngrăşăminte naturale, lu­crări care, efectuate la timp, ne creează condiţii optime pentru realizarea indicatori­lor de plan şi la culturile pră­şitoare. De asemenea, aşa cum s-a subliniat şi la Congres, un accent deosebit vom pune şi pe zootehnie, pe baza furaje­ră, sector in care în actualul cincinal unitatea noastră a obţinut rezultate bune. Chiar şi în acest an, planul la car­ne de bovină îl vom realiza, iar cel la carne de pasăre l-am depăşit cu 52 tone. Tot­odată, la producţia de lapte sperăm ca la finele anului să ajungem la circa 3.300 litri pe vacă furajată, producţie ce ne situează printre prime­le unităţi din judeţ. Odată cu modernizarea şi dezvoltarea sectorului zootehnic, in peri­oada 1980—1985, ne vom da tot interesul pentru ca ponde­rea producţiei acestui sector în cadrul unităţii să ajungă la peste 50 la sută. LIVIU CORLA preşedintele C.A.P. Bogata Cele mai noi blocuri, în stadiu de finisare, din cartierul Tudor III din Tirgu Mureș Constructorii din Sovata îşi onorează cuvîntul dat „Griviţa Roşie" — este de­numirea simp­lică a celui mai tinăr cartier de locuinţe din oraşul Sovata. Aici, lucrătorii Şantierului nr. 2 de construc­ţii, acţionînd energic şi cu forţe sporite, au reuşit să trea­că peste greutăţile cauzate de predarea cu întîrziere a docu­mentaţiilor şi avizărilor, de a­­menajarea amplasamentului­­ în care scop a­ fost necesa­ră dislocarea a 22.000 tone de pămînt. Formaţiile de lucru, conduse de tehnicianul Cse­resznyés Csaba, de maiştrii Garda Kalman şi Toth Nico­lae, echipele de constructori ale lui Pall Iosif, Karon Ioan, Fazakas Albert au atacat pe un front larg lucrările, mun­cind pentru recuperarea inter­­zierilor şi încadrarea în grafi­cele de execuţie. Primul suc­ces a fost consemnat prin da­rea in folosinţă a două tron­soane de la unul din blocurile tip „Z“, pentru ca in ziua de 9 octombrie întreaga clădire să fie predată. Deosebit de im­portant este şi faptul că odată cu predarea locuinţelor au fost puse în funcţiune toate utilităţile: încălzirea centrală, apa rece şi caldă, energia e­­lectrică , asigurind locatari­lor toate condiţiile. După ce blocul Z-4 a fost predat la cheie, constructorii şi-au ono­rat un alt angajament asumat în cinstea Congresului al Xll­­lea al partidului: la finele a­­cestei luni alţi 20 de locatari şi-au recepţionat apartamente­­­le in blocul Z-5. Formaţii complexe pentru agricultură Ţinînd seama de sarcinile spo­rite ce revin judeţului nostru în creşterea animalelor, sunt în curs ample acţiuni de modernizare a adăposturilor existente şi de ridicarea altora noi. In acest scop, pe lingă întreprinderile specializate din industrie, coope­raţie şi alte sectoare, în coope­rativele agricole îşi desfăşoară activitatea 81 de formaţii de con­structori cu un efectiv de peste 830 de lucrători, care execută lu­crări în regie. Pentru a uşura transpunerea în fapte a obiectivelor zootehnice pe anul 1980, cit şi în viitorul cincinal, numai în cursul anului acesta au fost calificați peste 120 de cooperatori în meseria de constructori. Acțiunea continuă. FĂURIREA STATULUI UNITAR ROMÂN - OPERĂ A ÎNTREGULUI POPOR încheierea procesului de fău­rire a statului naţional român u­­nitar la 1 Decembrie 1918 în­cununa întreaga evoluţie progre­sistă a societăţii româneşti, ide­ile ardente ale şirului necurmat de lupte şi jertfe ale poporului nostru pentru păstrarea fiinţei sale etnice şi statale, pentru in­dependenţă şi suveranitate, în dorinţa de a fi liber şi stăpîn pe destinele sale, pe pămintul străbun şi de a crea o socie­tate mai bună şi mai dreaptă. 1 Decembrie 1918 rememorează şi include în sine toate marile acte de istorie făurite pînă a­­tunci, cu vitejia braţului, cu is­cusinţa minţii, cu înţelepciune şi cumpătare, cu dîrzenie, cu spi­rit de sacrificiu de poporul nos­tru, din timpuri străvechi sau mai noi, cu gîndul nestrămutat al zidirii unei civilizaţii stator­nice şi proprii firii şi sentimen­telor sale spre libertate şi drep­tate, îşi înscriu în acest mare efort numele ctitorii de ţară, voievozi şi domni cu nume de rezonanţă , ce au ţinut puhoaiele vrăjmaşe la graniţele ţării, ară­­tind lumii că poporul român îşi defineşte singur soarta şi viito­rul său politic. Măreaţa zi a unirii celei mari de la 1 Decembrie 1918 se re­vendică în trăsăturile procesului definitivării naţiunii române şi a conştiinţei sale, se afirmă prin ideologia iluministă a Şcolii ar­delene, se impune definitiv prin revoluţia naţională din 1821 şi marea revoluţie română din 1843. Programele revoluţionare sinte­­tizînd revendicările maselor populare spre libertate, unitate, frăţietate şi independenţă, afir­mate în sintetica cerinţă „Noi vrem să ne unim cu ţara!“, ur­măreau să pună bazele temeini­ce „viitorului fericit al Româ­niei întregi“. Măreţele acte ale Unirii Principatelor Române din 1859, cîştigarea independenţei de stat a României din 1877 sunt pietre de hotar în definirea structurării­ statului naţional u­­nitar român, în împlinirea con­ştiinţei naţionale, cu implicaţii deosebite în mişcarea politică, cultural-naţională a întregului nostru popor. Un loc însemnat îl ocupă po­ziţiile democratice ale unor per­sonalităţi politice din provincii­le româneşti asuprite, atitudinea înaintată a presei româneşti, me­moriile adresate opiniei publice, precum Memorandumul din 1892, toate dovedind, legitimita­tea făuririi statului naţional u­nitar prin aplicarea unor trans­formări social-politice înaintate, corespunzătoare năzuinţelor ma­selor populare, fără deosebire da naţionalitate. Năzuinţa spre Unire nu a pu­tut fi împiedicată de politica de asuprire naţională, nici de iz­bucnirea primului război mon­dial dezlănţuit de puterile im­perialiste dornice de a-şi extin­de sfera şi influenţa politică a­­supra altor popoare, de a încer­ca să zdrobească mişcările socia­le şi naţionale ale naţiunilor a­­suprite din imperiile multina­ţionale, în condiţiile în care a­­cestea îşi­ exprimau răspicat do­rinţa şi voinţa de a trăi în cadre statale independente şi suvera­ne. Războiul, contrar previziuni­lor marilor puteri europene, a contribuit la erodarea şi şubre­­zirea regimurilor autoritare, la prăbuşirea monarhiilor multina­ţionale. Anul 1917 consemna con­comitent cu victoria primei re­voluţii proletare, uriaşa ridicare la luptă revoluţionară a popoa­relor asuprite, decise să trăiască VASILE DOBRESCU (Continuare în pag. a 4-a)

Next