Steaua Roşie, februarie 1980 (Anul 32, nr. 26-45)

1980-02-01 / nr. 26

Noua calitate se regăseşte in întreaga economică a Discuţie realizată cu TARQUINIU FĂRCAŞ, secretar al Comi­tetului orăşenesc de partid Reghin — Anul 1980 are o importanţă deosebită pentru îndeplinirea cu succes a actualului cincinal. In re condiţii a început producţia acestui an hotărîtor în întreprin­derile oraşului Reghin? Se rea­lizează la parametrii stabiliţi in planul în profil teritorial? — Conştienţi de faptul că anul 1980 constituie o etapă importan­tă în realizarea întocmai a sarci-­ nilor actualului cincinal şi a an­gajamentelor, consiliile oamenilor muncii, sub conducerea organi­­­zaţiilor de partid, au luat un complex de măsuri, încă din se­mestrul II al anului 1979 pentru pregătirea în amănunt a produc­ţiei acestui an. Dezbaterea cifre­lor de plan în adunările speciale ale oamenilor muncii din toamna anului 1979 a dat posibilitatea nu numai a pregătirii temeinice, multilaterale a proceselor de fa­bricaţie, ci şi a fundamentării realiste a indicatorilor economi­­co-financiari pe acest an, a aco­peririi cu contracte a producţiei, a stabilirii a o serie de măsuri care să asigure valorificarea su­perioară a potenţialului uman, material şi tehnic de care dispu­ne fiecare unitate economică. Ca urmare se poate aprecia că în marea majoritate a întreprin­derilor producţia acestui an a în­ceput în condiţii bune. încă din primele zile ale anului, colecti­vele de oameni ai muncii s-au angajat cu toate forţele şi răs­punderea pentru realizarea rit­mică, la parametrii stabiliţi, a planului în profil teritorial. Ex­cepţie fac întreprinderile de uti­laje şi piese de schimb şi I.P.L., care nu şi-au îndeplinit sarcinile de producţie pe luna ianuarie. Prima, datorită neacoperirii cu contracte la nivelul planului dat și necorelării dintre indicatori, iar a doua din cauza stagnării fabricii de P.A.L. din lipsă de clei. Insă nerealizarea planului nu poate fi pusă numai pe seama problemelor obiective arătate. La acestea se adaugă și propriile neajunsuri, subiective. Restanţele celor două unităţi influenţează negativ realizările la nivelul ora­şului. Intervenţiile făcute la fo­rurile tutelare precum şi măsu­rile luate vor face ca în februa­rie întreprinderile amintite să recupereze nereali­zările. — Printre sarcinile majore ale acestui an pe prim plan se în­scrie trecerea cu hotărire la o nouă calitate, superioară, în în­treaga activitate economică, pen- Interviu realizat de IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) preocupare reghinenilor Cu 11 luni înainte­­ de termen s-a dat­­ în folosinţă­­ autoservice „Dacia“­­ din Tîrg-Mureş \ Ieri, 31 ianuarie, s-a dat în­­ folosinţă la Tg.-Mureş o nouă­­ şi importantă unitate presta-­­ toare de servicii pentru popu-­­ laţie. Este vorba de Autoser-­­ vice „Dacia“. Unitatea, ampla-­­ sată pe strada Livezenii, în- ’ tr-o clădire nouă, este dotată­­ cu utilaje şi aparatură moder-­­ nă, avînd o capacitate de 60 autoturisme într-o serie.­­ Prin munca entuziastă de- ^ pusă de colectivul Şantierului­­ 3 construcţii al T.C.M., spri- J jiniţi efectiv de lucrătorii a­ a cestei unităţi, aparţinătoare de :• întreprinderea de profil din­­ Piteşti, Autoservice „Dacia“ 1 s-a dat în folosinţă cu 11 luni­­ înainte de termenul prevăzut,­­ creîndu-se astfel posibilităţi­­ pentru servirea mai promptă,­­ la un nivel calitativ superior , a numărului tot mai mare de­­ posesori de autoturisme.­­ Adunări generale în C.A.P. Pină ieri cu program de redresare. Azi — unitate fruntaşă întruniţi In adunarea genera­lă de dare de seamă, ţăranii coo­peratori din Miheş au analizat în chip gospodăresc rezultatele dobîndite anul trecut la produc­ţia vegetală şi animală, iar în cadrul învăţămintelor desprinse au adoptat hotărîri, în spiritul documentelor celui de-al XII-lea Congres al partidului, pentru realizarea şi depăşirea planului de producţie pe anul în curs. Din darea de seamă prezentată de Maria Stanciu, preşedinta unită­ţii, cît şi din dezbaterile purtate, a reieşit că în ultimii ani C.A.P. a înregistrat un salt calitativ în sporirea producţiei de grîu, po­rumb şi sfeclă de zahăr. A săltat din rîndul cooperativelor cu pro­gram de redresare, aflîndu-se in prezent printre cele fruntaşe pe consiliul unic agroindustrial Săr­­maşu. Valoarea unei norme con­venţionale a ajuns la peste 33 lei, ceea ce spune mult... La rîndul său comisia de revizie şi-a înde­plinit cu bine mandatul, reuşind ca prin acţiunile întreprinse să apere averea obştească, ajungînd la recuperarea pagubelor înregis­trate mai ales la ovine de peste 29.000 lei şi imputarea unor sume de peste 7.400 lei chiar şi mem­brilor consiliului de conducere. Prin felul cum au decurs dez­baterile, prin propunerile făcute, mai ales privind desfăşurarea campaniei agricole de primăvară, importantă etapă în obţinerea :­ REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) Există în lume milioane şi milioane de oameni uniţi în­­tr-un front comun al luptei pentru pace, dornici să-şi crească copiii — aceşti copii ai lumii care doresc pacea — nu alături de arme, ci de minunaţii porumbei albi ai fericirii. Şi-atunci, cum se explică, ce motivaţie să găsim pentru peisajul din magazinele noastre de jucării? Puşti şi pistoale, mitraliere şi care blindate electrice şi neelectrice, cu cheie şi fără, imitînd la perfecţie „forma originală, după ultimul stri­găt al modei“, clămpănind strepezit în ritmul imaginarelor gloanţe ucigaşe, împînzesc rafturile magazinelor. Pe strada Braşovului din Tîrgu Mureş un băiat cu o mitralieră electri­că, pe care o primise probabil cadou de la... Moş Gerilă, „împuşca“, răpăind de zor, păpuşa unei fetiţe. Fetiţa a în­ceput să plîngă, strîngîndu-şi păpuşa la piept!!! DORU ANDREI 1.875 CIRCUMSCRIPŢII ELECTORALE Pentru alegerile de deputaţi de la 9 martie, în judeţul nostru au fost delimitate in total 1.875 circumscripţii elec­torale, din care 10 circum­scripţii electorale pentru ale­gerea de deputaţi în Marea Adunare Naţională, 125 de circumscripţii pentru Consiliul popular judeţean, 96 pentru consiliile populare ale munici­piilor Tg.-Mureş şi Sighişoa­ra, 110 circumscripţii pentru alegerea deputaţilor în consi­liile populare orăşeneşti, iar 1.534 pentru alegerea deputa­ţilor în consiliile populare comunale. Sfîrşit de ianuarie 1980. De la această „cotă“, împreună cu to­varăşul Codrean Pop, vicepreşe­dinte al biroului executiv al con­siliului popular al oraşului Lu­duş, privim oraşul în lung şi în lat. Parcurgem o distanţă de 5 ani şi scrutăm timpul, înaintăm oprindu-ne la finele anului 1985. „O mare realizare a ultimilor 5 ani — ne explică interlocutorul — o constituie aprobarea schiţei de sistematizare a oraşului, avînd stabilite şi dimensionate atît zo­na industrială, care a prins con­tur, cît şi teritoriul construibil, arterele de circulaţie etc. In a­­ceastă perioadă, cu prilejul îm­plinirii a 600 de ani de existenţă documentară, Luduşul a fost dis­tins cu înaltul Ordin „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Este însemnul muncii şi al hărniciei locuitorilor oraşului — români şi maghiari — animaţi de aceleaşi sentimente, avînd o singură voinţă, asemenea tuturor fiilor ţării, de a înălţa patria noastră socialistă pe culmi tot mai înalte de progres şi civili­zaţie“. Cu ce­­ bilanţ se vor prezenta cetăţenii oraşului în faţa urnelor la 9 martie ? Cu un important a­­vans în realizarea sarcinilor de plan pe actualul cincinal, creînd condiţiile ca volumul producţiei industriale globale prevăzut pe perioada 1976—1980 să fie înde­plinit cu 4 luni înainte de ter­men. Nu s-ar putea spune că sal­tul din această perioadă în dez­voltarea industriei e pe măsura dorinţelor. Totuşi s-au făcut unii paşi importanţi. „Ne m­îndrim cu faptul că în oraşul nostru actua­lul cincinal a reprezentat crea­rea bazei industriei chimice, prin reprofilarea şi dezvoltarea sec­ţiei de cauciuc la F.C.M.A.C., cu o capacitate de 500 tone pe an. După cum se cunoaşte, aici se reşapează anvelope, activitate începută în acest cincinal, se rea­lizează garnituri din cauciuc şi alte produse solicitate de econo­mia naţională". Notăm toate acestea, precum şi faptul că în patru ani ai cincina­lului colectivele de oameni ai muncii din Luduş au dat patriei peste prevederile de plan 4.000 tone de zahăr, 80 tone fibre de cînepă, 155 tone lapte praf, 1.700 P. POPŞOR (Continuare în pag. a 3-a) ORAŞUL LUDUŞ­­­9 între două legislaturi TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a întîlnit cu tovarăşul Andrei Gromîko Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, joi după-amiază, cu tovarăşul Andrei Gromîko, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor ex­terne al U.R.S.S., care face o vi­zită de prietenie în ţara noastră. In cursul convorbirii a avut loc un schimb de păreri cu privire la securitatea europeană, situaţia din Orientul Mijlociu, din Asia de sud-est şi la alte pro­bleme internaţionale actuale. A. A. Gromîko a făcut şi o expune­re asupra situaţiei actuale a re­laţiilor sovieto-americane. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat aprecierea României cu privire la situaţia internaţio­nală actuală, preocuparea faţă de accentuarea încordării şi a sub­liniat necesitatea de a se acţio­na pentru a împiedica înrăutăţi­rea acestei situaţii şi de a se asi­gura continuarea politicii de des­tindere, de pace şi colaborare in­ternaţională. întreprinderea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara. Maistrul de atelier, Eugenia Şimon, ni-l prezintă pe mun­citorul specialist Bartha Ioan, astfel: „Un om de inimă şi de omenie, un comunist de nădej­de, prin mîinile căruia au tre­cut, invăţind meserie, zeci de tineri". Pentru ce, tovarăş­», Bartha? „Pentru că de la cei mai buni muncitori am învăţat şi eu meseria în urmă cu 13 ani, aici, în secţia de faianţă ar­tistică, au venit in ultimul an cîteva sute de tineri. Sunt toţi pregătiţi în şcoli, cu o cultură generală bună, cu ochi format pentru frumos şi estetic, doar experienţa le lipsea. Aşa că m-am hotărît să le dau dintr-a mea. I-am luat Ungă mine, i-am învăţat şi îndrumat să iubească şi să respecte mun­ca, să aspire mereu spre mai mult şi spre nou, să fie cin­stiţi. Şi azi nu mi-e ru­şine de cei peste 50 de ti­neri care şi-au însuşit fru­moasa noastră meserie". Acest „om de lingă tineri“, cum i se mai zice, este el în­suşi cinstit, tăcut şi me­reu preocupat pentru for­me noi, un specialist capabil să realizeze orice sortiment i s-ar cere.

Next